CONSTANTIN MALINAȘ: ȘTEFAN CEL MARE ÎN MIJLOCUL TRANSILVANIEI

RESTITUIRI:

CONSTANTIN MALINAȘ:  ȘTEFAN CEL MARE ÎN MIJLOCUL

TRANSILVANIEI

       Prilejul de sarbatoare istoriografica la Directia Judeteana Cluj

a Arhivelor Nationale, unde in ziua de 2 iulie a avut loc deschiderea unei expozitii ample, de 55 de panouri cu peste 150 de documente si imagini, intinse pe circa 50 de metri patrati, dedicata comemorarii unei jumatati de mileniu de la trecerea in perenitate a Domnitorului Stefan cel Mare, inca antum supranumit “cel Sfant”, in special pentru efortul sau de a organiza rezistenta impotriva penetrarii turcilor in Moldova si mai departe, catre mijlocul Europei.

       Am vizitat amanuntit expozitia si am gasit-o solida si temeinica, iconografica si atragatoare prin farmecul  textelor,  verticala prin supletea imaginilor inaltatoare. Gazdele au colaborat pentru a aduna materialul cu colegii lor de la directiile judetene ale Arhivelor Nationale de la Iasi, Vaslui, Neamt, Bacau, Deva si Bucuresti, reusind o insumare, care este folositoare mintii si placuta sufletului pentru iubitorul de valori ale trecutului, care garanteaza merindea pentru un egos propriu intr-o Europa unită. Vedem in aceasta expozitie tocmai un asemenea exercitiu, de alegere si oferire a unui subiect romanesc sigur, prin conotatii europene, pentru tezaurul intregii Europe viitoare, din a carei istorie Stefan  cel Mare a facut si va face parte.

      Expozitia se deschide si se inchide cu sigiliul cel mare domnesc, in culori si de format mare , intre care gasim 150 de texte si imagini, reproducand numeroase documente publice si private (hrisoave, zapise domnesti si boieresti), portrete, statui, manuscrise, cahle domnesti, peceti mari si mici, schite de batalii, harti ale unor domenii, vederi ale unor cetati si biserici, care pledeaza pentru vocatia de constructor a lui Stefan cel Mare. Dintre cele peste 50 de biserici, manastiri, cetati, poduri, vami si case domnesti, cate a ridicat inaintea timpului si in special al turcilor, regasim in expozitie pe cea dintai, ca sens, de la Borzesti, ridicata la 1493-1494 “in cinstirea bunilor sai”, apoi pe cele de la Voronet, Bacau, Vaslui,(Biserica “Sf.Ioan Botezatorul”), respectiv Feleac, Ciceu si Vad din Transilvania. Biserica evanghelica fortificata, de la Boian, langa Sibiu, afiseaza pe turnul portii in relief stema cu bourul moldovean, ceea ce in timp face marturia unei relatii stabile a sasilor cu domnul de peste Carpati, carora le-a intarit vechile drepturi de comert in Moldova. Pentru epoca de punti si treceri, pe care o traim, ne retine simbolic atentia imaginea podului arcuit, in piatra, de la Caiut, ridicat de Stefan cel Mare, care este si azi  functional si folosit ca atare. Respectiv pentru a intelege epoca de violenta in care a trait, ne fac marturie bisericile fortificate de la Bozna si  Dartos care arata lumii ce a insemnat sa fii la marginea de vecinatate cu neamurile asiatice necrestine. Asemenea fortificatii crestine au fost cu sutele in Tarile Romane, ca niste bumbi de rezistenta si alean in fata navalirilor estice (uneori si vestice !), care nu au contenit circa cinci secole.

     Portrete in expozitie: Silueta in picioare, frumos prelucrata in hlamida purpurie, preluata din celebrul manuscris de Evangheliar de la Manastirea Humor (1473), apoi portretul votiv, de ctitor, din Biserica “Sf.Ioan Botezatorul” de la Vaslui, cea mai caracteristica pentru stilul epocii domnesti, amandoua zugravite dupa chipul si asemanarea lui Stefan, ce ne-a ramas astfel.

     Statui:  De la Biserica din Feleac, bustul de la Biserica din Vad (de Vasile Rus Batin). Statuia ecvestra de la Iasi, de sculptorul francez Emanuel Fremiet, intemeiata la 16/28 septembrie 1882, printr-un “Act comemorativ”, expus, inaugurata la 6/17 iunie 1883, cand a dat prilej lui Mihai Eminescu sa scrie poemul “Doina”. Statuia de la Vaslui, adusa in 1940 de la Chisinau, statuia din 1972, de Eftimie Barladeanu, cea ecvestra de la Bacau, dezvelita la 6 octombrie 1997, de sculptorul  Alexandru Marcu. Toate sunt o parte, numai, din maretele monumente ce s-au ridicat, anticipand pe cele ce se vor mai ridica in numele si memoria faptelor fara seaman ale maretului Domn crestin Stefan cel Mare si Sfant al romanilor.

     Schite de batalii:  Baia, cu stampa veche (15 ianuarie 1467), Podul Inalt langa Vaslui (10 ianuarie 1475), Valea Alba, sau Razboieni (26 iulie 1476), campania polona din anul 1497.

     Schite de domenii: Ciceul, cu cetatea si imprejurimile, Cetatea de Balta, la nord de Medias, care sustin parerea ca Stefan a fost cel mai mare posesor de bunuri funciare in Transilvania, cu domeniile ce si le-a dobandit prin lupta si prin diplomatie.

     Manuscrise: Domeniul  este superlativ dezvoltat in timpul lui Stefan, formand o epoca ilustra a scrisului caligrafic romanesc, cu litera chirilica semiunciala, cu mai multe centre, intre care pe primul loc a fost cel de la Putna si au mai urmat altele, care au iradiat si in Transilvania. Ni se prezinta ca proba Liturghierul din anul 1481 de la Biserica din Feleac, cu un duct armonios, caligrafiat in  negru si rosu, cu ornamentatii de pagina, care anticipa tiparul, ce se zorea atunci  sa ajunga si pe la noi, pornind circular din centrul  Europei.

      Sigilii si peceti:  Sunt peste tot prezente, ca o ortografie a expozitiei, formand o gimnastica a mintii, ce trebuia sa aiba reguli si intariri de autoritate.  Sunt sigilii domnesti, cu snur rosu, peceti mari si peceti mici, unele boieresti, cu snur albastru, atarnate de documente.

       Cel mai sugestiv, sub acest aspect, este documentul nr.777, din Colectia Stener, de la D.J.A.N. Brasov, redand in facsimil un original slavon pe pergament, de la 13 martie 1458(6966), cu pecete mare atarnata de snur rosu, prin care Domnul Stefan intareste negustorilor brasoveni si din toata Tara Barsei drepturile de comert in Moldova date de catre Alexandru cel Bun.  Sau fotoreproducerea iscusita a documentelor P.340/7 de la BJAN Iasi, data 31 august 1456(6964 de la Facerea lumii !), prin care se da Manastirii Moldovita privilegiul  de a aduna ceara de la carciumile din Targu Baia. Cu pecete mare domneasca, in colac de ceara, legata cu snur rosu.  De cea mai rara frumusete, ca o opera de arta, se prezinta documentul  din 5 iunie 1472(6980), care intareste cumpararea unui sat de catre Roman Spatarul, subscrisa si recunoscuta cu un fascicol de sapte peceti,  una domneasca, sub snur rosu, alte sase boieresti, in jur, cu snur albastru. Aceasta este o constructie sfragistica de drept laic la romani, care face cat o cetate medievala! (Sursa: DANIC, Colectia Peceti, II, 127, pergament, text sus, in slavona, de 28x44cm).

      Pentru frumusetea lor, mai mentionam drept doua documente, in fotocopii foarte reusite, de la DJAN Iasi: Documentul P.340/97 dat de Domn din Suceava, la 18 martie 1495, de danie; respectiv documentul P 340/8, dat de Domn in satul Badau, la 18 septembrie 1503, de intarirea satului Ruseni pentru Ion Talmaci, care l-a cumparat cu 250 de zloti tataresti de la un Vlad, fiul Stanei (Astanei…,in varianta moderna!).

      Ca o curiozitate, care este bine ca a fost introdusa in expozitie, pomenim reproducerea fotografica, de asemenea foarte fidela si expresiva, a unui document de la DJAN Iasi, datat ca fiind emis din Iasi la 15 martie 1497, mentionand o danie. Ce s-a dovedit  a fi un document fals.

       Zecile de hrisoave si zapise sunt alternate cu citatele bine alese, care expun parerea unor istorici despre Stefan cel Mare, dintre care redam pe aceea a lui Nicolae Iorga, aflata in complementaritate cu celebrul portret facut de catre cronicar, pe care il echilibreaza: “Cinstit si harnic, rabdator fara sa uite si viteaz fara cruzime, strasnic in manie si senin in iertare, raspicat si cu masura in grai, gospodar si iubitor al lucrurilor frumoase, fara nici o trufie in faptele sale”.

      Am petrecut cateva ore agreabile in incinta astfel ridicata la rang informal de invatamant al istoriei noastre, la Arhivele Statului, filiala din Cluj-Napoca, unde totul sta sub semnul sigilar al  lui Mihai Viteazul si sub privirea scrutatoare a celor trei mari inaintasi in arhivistica, Stefan Metes, David Prodan si Ion Marcus, ale caror portrete insotesc intrarea si indeamna urmasii la actiune, cum vedem ca se intampla, sub coordonarea directorului de acum dr. Gheorghe Ioan, Mihai Dragan. Tonusul istoriografic si farmecul documentat este intretinut de expozitia permanenta din Sala “Stefan Metes”, unde am mai descoperit si expozitia “TEZAUR ARHIVISTIC CLUJEAN”, ampla, cu circa 250 de documente organizate in sapte capitole, care definesc bine diacronia si sincronia municipiului, de la epoca vestigiilor daco-romane la marturii ale Unirii si documente ale stiintei si culturii din centrul Transilvaniei.

       Puteam sa dorim ceva mai mult? Am gasit un loc cu o respiratie istorica naturala, egala, echilibrata si temeinica! Langa care, in materie de memorie a Domnitorului Stefan cel Mare si Sfant poate asi dori sa vad si cateva din numeroasele medalii, care I s-au dedicat de-a lungul timpului.  Dar, poate vor face numismatii si o astfel de expozitie!

CLUJ-NAPOCA, 12 iulie 2004

Conf.univ.dr. Constantin MALINAȘ

Bibliografie:

Revista “Familia romana-An6.NR.3-4(22-23), decembrie 2004, pag.18-19.

( Aceasta Restituire vine de la arhiva Bibliotecii “Mihai Eminescu”-Australia,

bibliotecar Ioan Miclau – 2011).