Irina Lucia MIHALCA - Acolo, în inimă…

Acolo, în inimă…

~*~

Acolo, în inimă,

extindem lumile prin îngemănare,

naşterea unor locuri noi, nepopulate, sub ochii noştri,

te-ating în mijlocul cântecului

răsărit în somnul

unei alte note pe buzele tale,

rotiri de priviri într-un vals al pasiunilor

cu un surâs împărtăşit.

Umbre şi semne-n serpentine

străbat paşii iubirii,

cuvântu-şi începe tăcerea

prin care totul apare,

un călător spre zările albastre

a cărui aripă creşte din mine.

Încă nu ştiu cine sunt

până nu devin altcineva.

Unde să găsesc locul acela

în care te voi lăsa să pătrunzi?

Unde-i jocul literelor?

O să mă clădeşti în tine

aşa cum eşti tu,

nemăsurată revelaţie,

descoperire divină,

miracol frenetic şi posesiv,

acum te-nţeleg, tânjim după noi,

un drum spre începuturile noastre.

Într-un strat al timpului,

din cel mai uitat colţ al vieţii,

te simţi atât de atras de celălalt,

ca un miraj ce te-nvăluie

din care nu te mai dezmeticeşti,

uimirea aceea a copilului

care nu-şi mai găseşte cuvintele,

doar zâmbetul

îl poartă-n simţire,

mereu absorbit în albul seninului

şi totul e-un nou început.

Îţi simt inima vibrând în nuanţe paradisiace,

un alt tempo, adagio appassionato,

acute şi note joase, o nouă partitură

pe care acum învăţăm s-o cântăm.

Oare e ceva ce nu-nţeleg?

Afecţiune, graţie, compasiune,

acel agape, dăruire cristică,

şirul cuvintelor se-opreşte, uneori,

pentru-a cuprinde emoţia copleşitoare

cu măsura ta, cea care

aduce pacea şi bucuria de a fi.

Încă am sărutul tău pe buze,

privirile ni s-au întâlnit înlănţuite,

inima mi s-a cuibărit în inima ta

şi-acum desface lumina

într-o paletă de culori.

~*~

Irina Lucia MIHALCA