Dragi români,
Îmi aduc aminte cu mare
drag de sărbătorile de Paști petrecute în România. Stăteam în jurul mamei și o priveam
fascinați cum reușea să vopsească ouăle fierbându-le în zeamă de coji de ceapă,
ceai de flori de șofran sau alte ceaiuri de plante. Ori eram săraci ori nu se
găsea vopsea de ouă, dar prin aceste metode ieșeau niște culori splendide. Mai
folosea și cerneală câteodată, însă culoarea albastră nu era de fapt semnificația
Paștelui. Tradiția de Paști este ca ouăle să fie vopsite roșii. Acest lucru simbolizează
stropii de sânge din rănile lui Iisus vărsați de pe cruce pe ouăle aduse de
Măicuța Domnului și femeile mironosițe, stând de veghe sub crucea lui Iisus.
Un lucru mult mai
important s-a întâmplat atunci: picături de sânge din Iisus au căzut și pe pământ. Sfințenia sângelui divin a învăluit întreaga
planetă. Iubirea și iertarea Domnului a binecuvântat întreaga lume și de atunci
suntem sub protecția Lui, Cel care și-a vărsat sângele spre mântuirea noastră.
Într-o
zi am salvat o domnișoară japoneză venită în Australia pentru a-și aduce logodnicul
înapoi. Acesta părăsise Japonia și nu voia să mai știe de ea. Fata suferea
foarte mult din această cauză. Stând la hotel, un tip a vrut s-o violeze. La țipătul
ei am intervenit. Am adus-o acasă la noi, eu și soția am consolat-o iar a doua zi
am dus-o la aeroport și a plecat. Anii au trecut, nu am mai auzit de ea, însă cât
a stat la noi a scos din gentuță o panglicuță multicoloră și plângând a înfășurat-o
în jurul mânerului de la cheia de deschis sticle de băuturi răcoritoare, îmbrăcând-o
într-un mod elegant și aparte. Noi nu am dat atenție acestui semn atunci, însă
de câte ori ne este sete, ne aducem aminte de Kunimisi și de gestul nostru.
De câte ori ciocnim un ou
roșu ne aducem aminte de acasă, de părinți, de datini și tradiții străbune. Un
loc aparte îl ocupă în sufletul nostru slujba din seara Învierii Domnului luând
Lumină din Lumină la miezul nopții. Ne aducem aminte de cruce, de mângâierea și
de dragostea lui Iisus pentru noi, oamenii. Ne aducem aminte de jertfirea
Mielului Sfânt întru mântuirea noastră,
a tuturor și spre învierea noastră întru credință. Fie ca aceste trăiri să
constituie o permanență în viețile noastre, a tuturor locuitorilor acestei
planete.
Noi românii din
Australia rămânem români și fii ai părinților noștri, prin tradițiile și
simțămintele care ne unesc. Atâta timp cât există acest semn în noi, vom dăinui
și aceasta a fost și dorința lui Iisus, când ne-a binecuvântat: IUBEȘTE-ȚI
APROAPELE CA PE TINE ÎNSUȚI !
Hristos a inviat!
LUMINA SFINTEI ÎNVIERI să coboare în sufletele
noastre, să alunge tristeţile şi supărările, să ne arate calea prin care să
reclădim şi să renunţăm la distrugerile sinucigaşe de până acum. Să ne dea
puterea să renunţăm la prejudecăţi, la reţinere nepăsătoare, la individualismul
sterp ca să demonstrăm că nu trăim fără rost, să ne umple viaţa de lumină,
sănătate, încredere, realizări, iubire şi mântuire. Să ne ajute să învăţăm să
respectăm sacralitatea locului de unde venim, limba ce-o vorbim, fraţii,
surorile şi, în special părinţii, rudele şi neamul.
Vă dorim Sărbători cu zile Senine şi Fericite de
Sfintele PAŞTI, de ÎNVIEREA MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS! Să aveţi
parte numai de Bucurii şi Sănătate, Sărbători Luminate şi Binecuvântate alături
de cei dulci şi dragi ai frăţiilor voastre!
Cu mult
drag şi preţuire,
BEN TODICĂ
Melbourne, Australia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu