Arestarea lui Julian Assange 2019
Arhanghelul libertăţii presei, Julian
Assange
Petru Romoşan 14
Aprilie 2019
~*~
„Orişicare înger e înspăimântător”.
(Rainer Maria Rilke)
„Tăcerea
asupra tratamentului aplicat lui Assange nu este numai o trădare în ceea ce-l
priveşte, ci şi o trădare a însăşi libertăţii presei. Vom plăti scump această
complicitate” (Chris Hedges). Julian Assange a fost arestat în Ambasada
Ecuadorului de la Londra şi târât într-o dubă a poliţiei. Un patriarh cu păr
alb şi barbă albă, cu ochi încă vii - are doar 47 de ani -, bruscat de patru
sau cinci poliţişti, făcea semne ciudate şi încerca să transmită întregii lumi
ceva foarte important. Va fi această imagine „ultimul articol” al editorului
Julian Assange ?
Ecuadorul a
fost prea mic pentru un război atât de mare. Rafael Correa, preşedintele
ecuadorian care l-a adăpostit, curajos şi generos, în ambasada ţării sale de la
Londra - Correa este cel care a dus un război just, total împotriva datoriei
odioase ecuadoriene -, la capătul celor două mandate ale sale (2007-2017), a
fost obligat el însuşi să se refugieze în ţara de origine a soţiei sale, în
Belgia. Noul preşedinte al Ecuadorului, Lenin Moreno (ce prenume !), are doar o
dimensiune proporţională cu puterea ţării pe care o reprezintă azi. A cedat
până la urmă la presiunile prea mari ale Imperiului American. Asta după ce l-a
chinuit un an pe Assange, degradându-i din ce în ce mai mult statutul şi
condiţiile de azilant politic şi cetăţean ecuadorian. Rafael Correa a calificat
viaţa lui Assange din ultimul an în interiorul ambasadei drept „tortură”.
Fostul preşedinte ecuadorian l-a caracterizat pe succesorul său, pe care, de
altfel, l-a ajutat să obţină preşedinţia, drept „cel mai mare trădător”: „Cel
mai mare trădător din istoria ecuadoriană şi a Americii Latine, Lenin Moreno
[...]. Moreno este un om corupt, dar el a comis o crimă pe care umanitatea n-o
va uita niciodată” (contul de Facebook pe care se exprima Rafael Correa a fost
blocat între timp).
Chris Hedges
(Premiul Pulitzer, 2002), John Pilger, Paul Craig Roberts, Noam Chomsky,
Caitlin Johnstone, Glenn Greenwald şi atâtea alte nume de cronicari, de mari
conştiinţe au intervenit în ultimii ani în favoarea, în apărarea lui Assange.
Cei citaţi mai sus fac parte dintre puţinii care mai merită citiţi ca oameni
liberi, şi nu ca detestabili mercenari. Marea presă occidentală s-a deteriorat
recent într-o asemenea măsură, încât Paul Craig Roberts o numeşte sistematic
„presstitute” (o contracţie între „presă” şi „prostituţie”). Odată cu căderea
generală a presei, ideea democratică însăşi a suferit o lovitură gravă,
probabil mortală. Cine mai e capabil să susţină că Regatul Unit al Theresei
May, S.U.A. lui Donald Trump sau Franţa lui Emmanuel Macron mai sunt democraţii
care merită urmate?
Asasinarea
lui Julian Assange, lentă până mai ieri, accelerată prin arestarea sa din
Ambasada Ecuadoriană, a fost pusă în operă de Marea Britanie, care l-a arestat
mai întâi la domiciliu în urmă cu mai bine de opt ani, ca răspuns la cererile
de extrădare ale Suediei (între timp, Suedia şi-a retras cererea) şi S.U.A.,
care l-a şi condamnat în secret (din greşeală, probele condamnării au ieşit la
lumină). Ţara de origine a lui Assange, Australia, n-a mişcat nici un deget,
deşi opinia publică australiană e de partea editorului. Singura soluţie care le
mai rămâne Marii Britanii şi S.U.A. pentru a ieşi cât de cât basma curată ar
putea fi aceea ca „perfidul Albion” să-l expulzeze pe Assange către ţara al
cărei cetăţean este, către Australia. Vor avea atâta capacitate de previziune
cei care trebuie să ia o decizie, vor fi liberi să ia o asemenea hotărâre?
„WikiLeaks
şi Assange au făcut mai mult pentru a denunţa sumbrele maşinaţii şi crimele
Imperiului American decât oricare altă organizaţie de presă. Assange, pe lângă
denunţarea atrocităţilor şi crimelor comise de armata americană în războiaele
noastre fără sfârşit şi scoaterea la lumină a mecanismelor interne ale
campaniei lui Hillary Clinton, a făcut publice uneltele de piratare folosite de
CIA şi de N.S.A., programele lor de supraveghere şi amestecul lor în alegerile
din alte ţări, printre altele, şi în alegerile din Franţa [...]. Ceea ce i se
întâmplă lui Assange ar trebui să îngrozească presa. Şi totuşi, soarta sa se
loveşte de indiferenţă şi dispreţ sarcastic. Odată expulzat din ambasadă, va fi
judecat în Statele Unite pentru ceea ce a publicat. Aceasta va crea un
precedent juridic nou şi periculos, pe care Administraţia Trump şi viitoarele
administraţii îl vor utiliza împotriva altor editori, inclusiv împotriva celor
care fac parte din mafia care încearcă acum să-l linşeze pe Assange”[1].
Răstignirea care i se pregăteşte lui Assange dacă va fi extrădat în S.U.A. are
într-adevăr nişte dimensiuni rar întâlnite în epoca noastră minoră şi
mercantilă. Odată cu Assange va fi crucificat şi omul liber modern, cu
democraţia sa cu tot.
-----------------------------------------
[1] Chris Hedges, pe blogul său,
https://www.truthdig.com/author/chris_hedges/ - 13 noiembrie 2018.
https://www.art-emis.ro/eveniment/arhanghelul-libertatii-presei-julian-assange
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu