catalin afrasinei - te numeai L, poem dedicat domnului ion parfeni

 

te numeai L, poem dedicat domnului ion parfeni

 

~*~

pe vremea aceea ne iubeam în terțiar
îl studiam pe wittgenstien & tu te numeai laura
asistam în direct cum cresc din noi
rotocoalele de fum
precum dragostea ta de mine
te iubesc
tăvălugește-mă pe himalaya
te iubesc
te tăvălugesc pe himalaya
suntem atât de tineri
erai atât de candidă
pe pământul de humă începuse ploaia
atât de rece ploaia
atât de rece huma
te știam savantă în geologie în pietricelele scumpe din cercei
mă știai din lupta cu inerția de nicolae labiș
vrei să ucizi vreau să ucid
mă luasei de mână & mergeai regină
tunete & trăsnete și noi ne iubeam în terțiar
atunci l-am contrazis pe wittgenstein studiat cu mircea dumitru în blugi de la turci
ceea ce există nu poate fi explicat simplu& tu ai spus
nu crezi că ne tună și ne fulgeră Dumnezeu sub un copac mare
ba da
însă nu-ți pot lăsa ca amintire
tunetele și fulgerele de sub un copac mare
ne vom despărți /să rămânem frate & soră de cruce
să ne bem sângele/erai atât de frumoasă
fulgerele ne arătau drumul inițierea în tragedia antică
pe carl gustav jung în dialog visător cu mircea eliade
treizeci de ani și-au povestit vise numai vise de noapte chiar dacă era zi
erai visul meu de pe urmă
ba nu ai spus
podul lui adam din brahmaputra e făcut de maimuțe
am fost maimuța ta dragă
ai fost adamul meu dintâi
uneori visez ochii tăi
ochii mei de-atunci fulgerători precum fulgerele –tantra
&bunătatea
apoi ai plâns îți murise bunica
apoi ai fugit de la înmormântare
oamenii buni nu mor te consolam inocent
te-nveleai cu mine precum himalaya cu zăpezi de leopard
uneori mă mușcai
oasele ni se dresau precum elefanții din terțiar
atât de fascinant ca dintr-o teleenciclopedie despre noi
atât de rece
trebuia să devin vezuviu
vulcanii din hawai
lanțul de foc al pacificului
înșiruirea candidă a tuturor vulcanilor activi
chiloțeii albi pe care i-am lăsat într-un stejar
știu dezamăgirea ta de când ai aflat că fusesem geamăn cu empedocle
aruncă-te în mine
m-am aruncat în tine
murise & bunicul tău & mama& tatăl tău

POEZIA MAI GREA DECÂT MOARTEA

nu nu

a fost doar terțiarul

suntem cei mai tineri munți îndrăgostiți

eu sunt muntoasa ta urmează-mă

nu mor iute

te iubesc dulce-sărat

inima cum devine pasărea paradisului

pasărea paradisului

cele trei încercări ale inconștientului colectiv

aparții unui popor inconștient

aparțin unui neam inconștient

ne aparținem inconștient

zulufii părului tău blond indescifrabil

inconștiența limbajului lui chomsky

te iubesc inconștient

apoi ne-am luat rămas bun & ai plâns

m-ai pus să-ți las urme pe sâni pentru copilul pe care-l vei alăpta

apoi am devenit străini

ne iubeam ca doi străini prin alienare

ești atât de frumoasă

am ajuns atât de târziu

 

~*~

catalin afrasinei