DIKTATUL DE LA BRUXELLES - MIKLOS HORTHY DACĂ AR TRĂI ANGELEI MERKEL I-AR MULȚUMI!

 

DIKTATUL DE LA BRUXELLES.

 

Merkel și Orban pe urmele lui Hitler și Horthy. Unde au fost serviciile speciale românești când s-a votat Minority Safe Pack?

LISTA europarlamentarilor UDMR-USR-PLUS-PRO trădători care au votat pentru separatism etnic maghiar ALESANDRU ANGHEL & VICTOR RONCEA / ȘTIRI /

Publicat: Sâmbătă, 19 decembrie 2020

 

ARTICOLE RELAȚIONATE

Miklos Horthy dacă ar trăi, Angelei Merkel i-ar mulțumi! Germania, instalată la președinția Comisiei și a Uniunii Europene, presează prin Bundestag pentru autonomia pe criterii etnice în Transilvania

ActiveNews a avertizat în urmă cu 20 de zile asupra faptului că la inițiativa partidelor de guvernământ din Germania, parlamentul federal al Germaniei (Bundestag) a adoptat în unanimitate o hotărâre în favoarea inițiativei cetățenești maghiare Minority Safe Pack (MSPI) care solicită "protecția" la nivelul Uniunii Europene (EU) a "drepturilor minorităților europene autohtone".

Proiectul separatist îmbrăcat în inițiativa „Minority SafePack” a fost dezvoltat de UDMR și organizațiile așa-zis secuiești din Transilvania pentru ungurii din bazinul carpatic - fosta "Ungarie Mare" horthystă - și are drept scop crearea unei legislații europene a minorităților care să ducă la autonomia teritorială pe criteriu etnic și a drepturilor colective.

Deși recomandările din cadrul inițiativei ungurești nu au nici o relevanță în fața legilor naționale ale statelor UE, respectiv ale României, proiectul se înscrie în politica pașilor mărunți dar foarte mulți cu care UDMR ne-a obișnuit, de mână cu toate partidele din România cu care a guvernat cot la cot, de-a lungul a peste 30 de ani.

Implicarea fățișă a Parlamentului Germaniei în acest act sfidător în primul rând față de România este un afront la adresa suveranității noastre naționale care amintește de diktatul de la Viena. Întrebarea cea mai grea care se pune: Unde este reacția României? Chiar au trădat toate instituțiile care reprezintă statul român?

Teoretic, în apropierea momentului votului din Parlamentul European, care s-a petrecut joi, politicienii din România și serviciile speciale românești trebuiau să lucreze măcar pentru a împiedica votarea acestui proiect de către cetățenii români care huzuresc pe banii noștri ca europarlamentari. În schimb, cu ce ne-am trezit? Doar 4 (patru) europarlamentari au votat împotriva proiectului care încurajează separatismul pe criteriu etnic. Rezoluția a fost votată cu 524 de voturi pentru, 67 împotrivă și 103 abțineri, după cum se arată în procesul verbal oficial al Legislativului european.

Dintre europarlamentarii români, au votat "pentru" separatism Lorant-Gyorgy Vincze (UDMR), Iuliu Winkler (UDMR - PPE), Vlad-Marius Botoș (USR), Dacian Julien Cioloș (PLUS), Dragoș Pîslaru (PLUS), Nicolae Ștefănuță (USR), Ramona Strugariu (PLUS), Dragoș Tudorache (PLUS - Renew), Corina Crețu ("Pro" România - Socialiști).

Abțineri: Avram, Benea, Grapini, Manda, Negrescu, Nica, Plumb, Tudose (SD), Gheorghe, Ghinea (Renew), Blaga, Bogdan, Buda, Bușoi, Falcă, Hava, Motreanu, Mureșan, Nistor (PPE). Nu a votat: Ciuhodaru (SD).

Au votat "împotrivă": Cristian Terheș (PNȚCD- ECR), Traian Băsescu, Eugen Tomac (PMP - PPE), Marian-Jean Marinescu (PNL - PPE).

Dintre cei care au mai votat împotrivă îi notăm pe Antonio Tajani (Italia), fost președinte al Parlamentului italian și Jerzy Buzek (Polonia), fost Președinte al Parlamentului European.

B1 relatează: Parlamentul European a votat, joi, o rezoluție în sprijinul inițiativei maghiare Minority SafePack. Aceasta a trecut inclusiv cu voturile eurodeputaților USRPLUS. În aparență o inițiativă menită să susțină drepturile minorităților, ea se dovedește a fi un instrument al premierului Viktor Orban de a obține noi privilegii pentru minoritatea maghiară din statele învecinate Ungariei, inclusiv autonomia de facto a Ținutului Secuiesc.

Minority SafePack a ajuns în acest punct deși, conform tratatelor UE, drepturile minorităților reprezintă un domeniu ce ține de competența statelor membre. Comisia Europeană urmează să se pronunțe asupra inițiativei, aceasta având posibilitatea de a respinge total inițiativa, informează profesionist Mirela Ionela Achim de la B1 Tv.

Europarlamentarul PMP Eugen Tomac, care a votat împotrivă, a explicat, pentru B1 TV, de ce acest proiect, în aparență unul nobil, este, de fapt, extrem de periculos.

Liderul PMP a susținut că Minority Safepack e o acțiune extrem de subtilă prin care Ungaria subminează România.

„Voi încerca să folosesc un limbaj diplomatic, dar fără a ocoli terminologia. Sigur că, în limbajul european, putem îmbrăca foarte multe inițiative care, aparent, au un scop nobil, dar această inițiativă nu e nici pe departe una care să urmărească garantarea unor drepturi în ceea ce privește minoritățile. E o inițiativă, respectând procedura privind inițiativa cetățenească, dar din cele un milion de semnături ale cetățenilor europeni, peste 800.000 sunt ale etnicilor maghiari. Mai precis, aproape 600.000 sunt din Ungaria, peste 250.000 sunt din România. Restul semnăturilor sunt din diferite state ale Uniunii Europene.

Iar această inițiativă e o acțiune extrem de subtilă prin care Budapesta ne subminează pe noi românii. Și folosesc cu mare atenție acest termen, pentru că competențele în ceea ce privește tratamentul la care e supusă o minoritate într-un stat membru al UE e atributul exclusiv al statului român. Această inițiativă, frumos îmbrăcată, încearcă să prezinte o situație deformată în ceea ce privește situația minorităților. Or într-o țară ca România unde eu, cu votul meu și a milioane de români, am votat din convingere un președinte de origine germană, deci de altă etnie decât majoritatea, într-o țară în care UDMR de 30 de ani e la putere, fie din Parlment, fie direct la masa Guvernului, e prea mult să prezentăm lucrurile atât de incorect în relația cu România”, a declarat Eugen Tomac, în emisiunea ”Bună România!”, moderată de Radu Buzăianu și Răzvan Zamfir, pe B1 TV. Tomac a explicat de ce a votat împotrivă: „Având această convingere că această inițiativă nu are menirea de a proteja minoritățile care se bucură de toate drepturile și în UE, și în România, mi s-a părut prea mult și am votat împotrivă din convingere. Nu-i înțeleg pe ceilalți bărbați ai României de ce au băgat capul în nisip în loc să explice că e o chestiune nedreaptă la adresa noastră”.

Europarlamentul a avertizat că inițiativa maghiară deschide un precedent periculos: „Lucrurile sunt mult mai subtile. I se cere Comisiei să legifereze pe un domeniu unde nu are competență, iar dacă azi Comisia va fi reticentă, poate următoarea Comisie nu va fi la fel de reticentă. Iar acest precedent e extrem de periculos pentru că deschide o portiță extrem de subtilă pentru separatism în Europa. Eu cred că orice om care știe ce înseamnă și ce consecințe poate produce orice mișcare care încurajează separatismul trebui să voteze împotriva acestei inițiative.Și mai e un aspect important. Dacă va exista un conflict în interiorul statului nostru pe această problematică legată de minorități, se deschide un nou nou instrument de lucru prin care se va putea apela la Curtea Europeană de Justiție pe un domeniu în care lucrurile sunt destul de clar clarificate în tratate”.

Întrebat de ce, totuși, unii europarlamentari români au votat, Eugen Tomac a răspuns: „Nu pot să-mi explic. Vă dau cuvântul meu de om că nu-mi pot explica cum un cetățean român poate vota împotriva statului român”.

Un alt material profesionist pe această temă este semnat de Radu Pop pentru Știri pe Surse. Îl redăm în continuare:

Inițiativa civică europeană privind drepturile minorităților este, de fapt, un instrument al politicii naționalist-revizioniste a regimului Viktor Orban, pentru a obține noi privilegii pentru minoritatea maghiară din statele învecinate Ungariei, inclusive autonomia de facto a Ținutului Secuiesc. În condițiile recrudescenței naționalismului în Europa, demersul Budapestei aprinde, practic, un fitil periculos la temelia UE. Aceasta, în condițiile în care Uniunea nu are în sfera sa de competență asigurarea unui cadru de drepturi colective pentru minoritățile naționale. Drepturile minorităților aparțin sferei de competență a statelor, conform Tratatelor UE.

Obiectivul Budapestei este de a obține o pârghie de acțiune, mai exact de presiune și șantaj, la nivel european. De aceea, Lorant Vincze a fost propulsat, acum câțiva ani, ca președinte al Uniunii Federale a Naționalităților Europene și angajat al Centrului de Studii ”Antall Joszef”, organizație de lobby la Bruxelles, finanțată de Oficiul Primministrului Ungariei. Antall Joszef, primul șef de guvern maghiar după căderea comunismului, se declara, la acea vreme, premier pentru toți cei 15 milioane de etnici maghiari de pe teritoriul fostei Ungarii Mari, nu numai pentru cei 10 milioane de cetățeni unguri.

Din pozițiile respective, Vincze a coordonat campania de strângere de semnături pentru inițiativă – necesarul este de 1 milion de adeziuni. Din cele 1,2 milioane de semnături adunate, 700.000 provin din Ungaria și România. Pentru restul s-a recurs la ajutorul comunității maghiare din Slovacia și la organizații separatiste din UE – de la cele ale rusofonilor din Letonia, la cele catalane și basce din Spania. Odată încheiată procedura pentru inițiativă, Vincze a fost trimis de Budapesta ca membru în Parlamentul European, să pregătească procedura parlamentară.

În noiembrie, a existat o audiere a celor trei comisii europarlamentare de resort (petiții, drepturile omului și cultură), apoi, luni, 14 decembrie, a avut loc o dezbatere în plenul europarlamentar, urmând ca în sesiunea din această săptămână Parlamentul European să adopte o rezoluție pe subiect. Pasul final este comunicarea Comisiei Europene, care poate prelua sau nu din propunerile din inițiativă.

Comisia poate să respingă total inițiativa. De altfel, Comisia Europeană a și refuzat, inițial, înregistrarea ei în 2013, din cauză că sfera vizată depășește competențele UE. O decizie controversată a Curții de Justiție a UE a obligat Comisia să o accepte în 2017. De asemenea, Comisia poate să propună măsuri pentru concretizarea unor solicitări din inițiativa cetățenească instrumentată de Budapesta.

Ce propune inițiativa? Cele mai periculoase puncte sunt:

1. alocarea fondurilor europene pentru dezvoltare regională pe criterii etnice, cu organizațiile minorităților având rol de actor în distribuirea finanțării UE;

2. utilizarea limbilor minorităților în administrația publică și justiție.

La nivel general, UE ar urma să poată acționa pentru coordonarea sau completarea cadrului național al drepturilor minorităților. Faptul contravine Tratatelor UE, după cum s-a subliniat în repetate rânduri în dezbaterile din Parlamentul European. De altfel, se cere, fără nici un temei, completarea unor norme europene, precum art. 19 din Tratatul de Funcționare a UE, prin includerea apartenenței etnice la sferele reglementate pentru acțiunea europeană anti-discriminare. Ideea contravine dreptului european. O altă cerere ciudată vizează atribuirea unor mandate de europarlamentar pentru minoritățile din UE, trecând peste competența națională de organizare a sistemului electoral.

Tezele Budapestei au fost, în primă fază, sintetizate într-o rezoluție a Verzilor din Parlamentul European. Pentru a contracara demersul, principalele grupuri politice (Popularii, Socialiștii și Renew) au formulat o nouă rezoluție, echilibrată, conformă literei și spiritului tratatelor europene. Șase grupuri europarlamentare susțin, în total, această variantă, care are mari șanse de a trece la vot. Rămâne, ulterior, să se pronunțe Comisia Europeană, forul care are rolul de a anunța, printr-o comunicare, dacă și ce consideră util să pună în practică din inițiativa civică.

 

 

MIKLOS HORTHY DACĂ AR TRĂI ANGELEI MERKEL I-AR MULȚUMI!

 

Germania, instalată la președinția Comisiei și a Uniunii Europene, presează prin Bundestag pentru autonomia pe criterii etnice în Transilvania DE ALESANDRU ANGHEL / ȘTIRI /

Publicat: Duminică, 29 noiembrie 2020

 

 

ARTICOLE RELAȚIONATE:

 

Președintele Parlamentului ungar, declarații provocatoare: Ținutului Secuiesc i se cuvine o compensație istorică atât din partea Budapestei, cât și din partea Bucureștiului.

La inițiativa partidelor de guvernământ, parlamentul federal al Germaniei (Bundestag) a adoptat vineri, în unanimitate, o hotărâre în favoarea inițiativei cetățenești maghiare Minorty SafePack (MSPI) care solicită "protecția" la nivelul Uniunii Europene (EU) a "drepturilor minorităților europene autohtone", transmite agenția maghiară de știri MTI, citată de Flux24 și ActiveNews.

Proiectul separatist îmbrăcat în inițiativa „Minority SafePack” a fost dezvoltat de UDMR și organizațiile așa-zis secuiești din Transilvania pentru ungurii din bazinul carpatic - fosta "Ungarie Mare" horthystă - și are drept scop crearea unei legislații europene a minorităților care să ducă la autonomia teritorială pe criteriu etnic și a drepturilor colective.

Comisia Europeană a respins în trecut inițiativa deoarece Uniunea Europenă nu are atribuții pe drepturile omului, fiind o organizație politică și economică. Drepturile minorităților sunt în competența Consiliului Europei, iar tratatele privind minoritățile sunt ratificate de statele europene. Ulterior, în 29 martie 2017, Comisia Europeană a acceptat înregistrarea proiectului „Minority SafePack”, urmând ca inițiatorii să strângă un milion de semnături (0,2% din populația Uniunii) pentru ca acesta să fie apoi discutat în cadrul organismului european.

Unanimitate totală în Budestatag din partea "stângii" și "dreptei" Deputații, care au votat fără voturi contra și abțineri inițiativa comună a fracțiunilor Uniunii Creștin-Democrate (CDU), a partidului partener Uniunea Creștin-Socială (CSU) și a partenerului lor în coaliția guvernamentală, Partidul Social Democrat din Germania (SPD), au făcut apel la Comisia Europeană să pună în aplicare propunerile privind protecția minorităților recapitulate în MSPI.

Deputații germani consideră că, cică, este indispensabil ca Comisia de la Bruxelles și toate celelalte instituții UE să introducă pe ordinea de zi cauza minorităților autohtone și să asigure protecție drepturilor acestora, după cum arată hotărârea adoptată de parlament.

Sprijinul Bundestag-ului față de MSPI "vine în momentul optim, într-o perioadă în care Germania se află la președinția Uniunii Europene, iar președinta Comisiei Europene este germana Ursula von der Leyen” – a subliniat comunicatul remis agenției ungare de presă MTI de către deputatul UDMR în Parlamentul European (PE) Lóránt Vincze, președintele așa-zisei "Uniuni Federale a Naționalităților" (FUEN) care a lansat MSPI împreună cu UDMR.

"Cred că am reușit să obținem cel mai important sprijin de până acum, înaintea hotărârii plenarei PE în decembrie și deciziei oficiale a Comisiei Europene în ianuarie” – a adăugat politicianul.

Cunoscătorii limbii germane pot urmări AICI întreaga "dezbatere" fără nici o opoziție a partidelor reprezentate în Bundestag.

De subliniat că recomandările în cauză nu au nici o relevență în fața legilor naționale ale statelor UE, ale României.

 

 

 

Președintele Parlamentului ungar, declarații provocatoare:

Ținutului Secuiesc i se cuvine o compensație istorică

atât din partea Budapestei, cât și din partea Bucureștiului

DE ȘTEFANIA BRÂNDUȘĂ / ȘTIRI /

Publicat: Luni, 07 octombrie 2019,

 

 

ARTICOLE RELAȚIONATE

 

Monument iredentist, simbol al invadării Transilvaniei după Diktatul de la Viena, amplasat ilegal la Odorheiu Secuiesc în prezența primarului Budapestei Dan Tanasă după vizita lui Iohannis în „secuime„: Românii din zonă sunt obișnuiți să fie ignorați de București. A pierdut UDMR pentru că nu a găsit în minoritarul sas Iohannis un interlocutor în chestiunea autonomiei sau măcar o poză cu steagul secuiesc.

Președintele Parlamentului ungar afirmat, sâmbătă, că Ținutului Secuiesc i se cuvine o compensație istorică atât din partea Ungariei, cât și din partea României, potrivit agenției maghiare MTI, preluată de hirado.

În opinia lui László Kövér, secuii pot aștepta din partea ambelor capitale să li se spună un cuvânt bun, întrucât din punct de vedere moral, România și Ungaria sunt datoare Ținutului Secuiesc și secuilor. Ținutul Secuiesc și poporul său a oferit amândurora mai mult decât a primit: timp de 1000 de ani Ungariei, apoi timp de 100 de ani României.

Politicianul ungar a adăugat că, în secolul 21, nici România, nici Ungaria nu vor să piardă controlul asupra propriilor resurse economice, puterea pe care ți-o dă pământul natal în a dăinui, lucrătorii săi care creează valoare – astfel încât este de așteptat, din partea ambelor state, să acționeze pentru ca acest lucru să fie prevenit și în Secuime.

Oficialul ungar a mai adăugat că Ținutul Secuiesc a fost una dintre cele mai neglijate regiuni ale Ungariei, iar acum, a României și a cerut scuze secuilor pentru faptul că, după compromisul austro-ungar de la 1867, în spiritul politicii economice liberale, Parlamentul a eliminat, prin legile de reglementare a imobilelor, forma de proprietate comunitară secuiască de până atunci, care a reprezentat cea mai puternică legătură economică între secui și locul lor natal.

László Kövér este deja cunoscut prin luări de poziție în favoarea autonomiei pe criterii etnice și în favoarea unor personaje cu atitudini extremiste.

 

Sursa: FLORIN GHEORGHIU