DIKTATUL DE LA BRUXELLES.
Merkel și
Orban pe urmele lui Hitler și Horthy. Unde au fost serviciile speciale
românești când s-a votat Minority Safe Pack?
LISTA
europarlamentarilor UDMR-USR-PLUS-PRO trădători care au votat pentru separatism
etnic maghiar ALESANDRU ANGHEL & VICTOR RONCEA / ȘTIRI /
Publicat: Sâmbătă, 19 decembrie 2020
ARTICOLE RELAȚIONATE
Miklos
Horthy dacă ar trăi, Angelei Merkel i-ar mulțumi! Germania, instalată la președinția
Comisiei și a Uniunii Europene, presează prin Bundestag pentru autonomia pe
criterii etnice în Transilvania
ActiveNews a
avertizat în urmă cu 20 de zile asupra faptului că la inițiativa partidelor de
guvernământ din Germania, parlamentul federal al Germaniei (Bundestag) a adoptat
în unanimitate o hotărâre în favoarea inițiativei cetățenești maghiare Minority
Safe Pack (MSPI) care solicită "protecția" la nivelul Uniunii
Europene (EU) a "drepturilor minorităților europene autohtone".
Proiectul
separatist îmbrăcat în inițiativa „Minority SafePack” a fost dezvoltat de UDMR
și organizațiile așa-zis secuiești din Transilvania pentru ungurii din bazinul carpatic
- fosta "Ungarie Mare" horthystă - și are drept scop crearea unei
legislații europene a minorităților care să ducă la autonomia teritorială pe
criteriu etnic și a drepturilor colective.
Deși
recomandările din cadrul inițiativei ungurești nu au nici o relevanță în fața legilor
naționale ale statelor UE, respectiv ale României, proiectul se înscrie în
politica pașilor mărunți dar foarte mulți cu care UDMR ne-a obișnuit, de mână
cu toate partidele din România cu care a guvernat cot la cot, de-a lungul a
peste 30 de ani.
Implicarea
fățișă a Parlamentului Germaniei în acest act sfidător în primul rând față de
România este un afront la adresa suveranității noastre naționale care amintește
de diktatul de la Viena. Întrebarea cea mai grea care se pune: Unde este
reacția României? Chiar au trădat toate instituțiile care reprezintă statul
român?
Teoretic, în
apropierea momentului votului din Parlamentul European, care s-a petrecut joi,
politicienii din România și serviciile speciale românești trebuiau să lucreze măcar
pentru a împiedica votarea acestui proiect de către cetățenii români care huzuresc
pe banii noștri ca europarlamentari. În schimb, cu ce ne-am trezit? Doar 4 (patru)
europarlamentari au votat împotriva proiectului care încurajează separatismul pe
criteriu etnic. Rezoluția a fost votată cu 524 de voturi pentru, 67 împotrivă
și 103 abțineri, după cum se arată în procesul verbal oficial al Legislativului
european.
Dintre
europarlamentarii români, au votat "pentru" separatism Lorant-Gyorgy Vincze
(UDMR), Iuliu Winkler (UDMR - PPE), Vlad-Marius Botoș (USR), Dacian Julien
Cioloș (PLUS), Dragoș Pîslaru (PLUS), Nicolae Ștefănuță (USR), Ramona Strugariu
(PLUS), Dragoș Tudorache (PLUS - Renew), Corina Crețu ("Pro" România -
Socialiști).
Abțineri:
Avram, Benea, Grapini, Manda, Negrescu, Nica, Plumb, Tudose (SD), Gheorghe, Ghinea
(Renew), Blaga, Bogdan, Buda, Bușoi, Falcă, Hava, Motreanu, Mureșan, Nistor (PPE).
Nu a votat: Ciuhodaru (SD).
Au votat
"împotrivă": Cristian Terheș (PNȚCD- ECR), Traian Băsescu, Eugen
Tomac (PMP - PPE), Marian-Jean Marinescu (PNL - PPE).
Dintre cei
care au mai votat împotrivă îi notăm pe Antonio Tajani (Italia), fost
președinte al Parlamentului italian și Jerzy Buzek (Polonia), fost Președinte
al Parlamentului European.
B1
relatează: Parlamentul European a votat, joi, o rezoluție în sprijinul
inițiativei maghiare Minority SafePack. Aceasta a trecut inclusiv cu voturile
eurodeputaților USRPLUS. În aparență o inițiativă menită să susțină drepturile
minorităților, ea se dovedește a fi un instrument al premierului Viktor Orban
de a obține noi privilegii pentru minoritatea maghiară din statele învecinate
Ungariei, inclusiv autonomia de facto a Ținutului Secuiesc.
Minority
SafePack a ajuns în acest punct deși, conform tratatelor UE, drepturile minorităților
reprezintă un domeniu ce ține de competența statelor membre. Comisia Europeană
urmează să se pronunțe asupra inițiativei, aceasta având posibilitatea de a respinge
total inițiativa, informează profesionist Mirela Ionela Achim de la B1 Tv.
Europarlamentarul
PMP Eugen Tomac, care a votat împotrivă, a explicat, pentru B1 TV, de ce acest
proiect, în aparență unul nobil, este, de fapt, extrem de periculos.
Liderul PMP
a susținut că Minority Safepack e o acțiune extrem de subtilă prin care Ungaria
subminează România.
„Voi încerca
să folosesc un limbaj diplomatic, dar fără a ocoli terminologia. Sigur că, în
limbajul european, putem îmbrăca foarte multe inițiative care, aparent, au un
scop nobil, dar această inițiativă nu e nici pe departe una care să urmărească
garantarea unor drepturi în ceea ce privește minoritățile. E o inițiativă,
respectând procedura privind inițiativa cetățenească, dar din cele un milion de
semnături ale cetățenilor europeni, peste 800.000 sunt ale etnicilor maghiari.
Mai precis, aproape 600.000 sunt din Ungaria, peste 250.000 sunt din România.
Restul semnăturilor sunt din diferite state ale Uniunii Europene.
Iar această
inițiativă e o acțiune extrem de subtilă prin care Budapesta ne subminează pe
noi românii. Și folosesc cu mare atenție acest termen, pentru că competențele
în ceea ce privește tratamentul la care e supusă o minoritate într-un stat
membru al UE e atributul exclusiv al statului român. Această inițiativă, frumos
îmbrăcată, încearcă să prezinte o situație deformată în ceea ce privește
situația minorităților. Or într-o țară ca România unde eu, cu votul meu și a
milioane de români, am votat din convingere un președinte de origine germană,
deci de altă etnie decât majoritatea, într-o țară în care UDMR de 30 de ani e
la putere, fie din Parlment, fie direct la masa Guvernului, e prea mult să
prezentăm lucrurile atât de incorect în relația cu România”, a declarat Eugen
Tomac, în emisiunea ”Bună România!”, moderată de Radu Buzăianu și Răzvan
Zamfir, pe B1 TV. Tomac a explicat de ce a votat împotrivă: „Având această
convingere că această inițiativă nu are menirea de a proteja minoritățile care
se bucură de toate drepturile și în UE, și în România, mi s-a părut prea mult
și am votat împotrivă din convingere. Nu-i înțeleg pe ceilalți bărbați ai
României de ce au băgat capul în nisip în loc să explice că e o chestiune nedreaptă
la adresa noastră”.
Europarlamentul
a avertizat că inițiativa maghiară deschide un precedent periculos: „Lucrurile
sunt mult mai subtile. I se cere Comisiei să legifereze pe un domeniu unde nu
are competență, iar dacă azi Comisia va fi reticentă, poate următoarea Comisie
nu va fi la fel de reticentă. Iar acest precedent e extrem de periculos pentru
că deschide o portiță extrem de subtilă pentru separatism în Europa. Eu cred că
orice om care știe ce înseamnă și ce consecințe poate produce orice mișcare
care încurajează separatismul trebui să voteze împotriva acestei inițiative.Și
mai e un aspect important. Dacă va exista un conflict în interiorul statului nostru
pe această problematică legată de minorități, se deschide un nou nou instrument
de lucru prin care se va putea apela la Curtea Europeană de Justiție pe un
domeniu în care lucrurile sunt destul de clar clarificate în tratate”.
Întrebat de
ce, totuși, unii europarlamentari români au votat, Eugen Tomac a răspuns: „Nu
pot să-mi explic. Vă dau cuvântul meu de om că nu-mi pot explica cum un cetățean
român poate vota împotriva statului român”.
Un alt
material profesionist pe această temă este semnat de Radu Pop pentru Știri pe Surse.
Îl redăm în continuare:
Inițiativa
civică europeană privind drepturile minorităților este, de fapt, un instrument al
politicii naționalist-revizioniste a regimului Viktor Orban, pentru a obține noi
privilegii pentru minoritatea maghiară din statele învecinate Ungariei, inclusive
autonomia de facto a Ținutului Secuiesc. În condițiile recrudescenței
naționalismului în Europa, demersul Budapestei aprinde, practic, un fitil
periculos la temelia UE. Aceasta, în condițiile în care Uniunea nu are în sfera
sa de competență asigurarea unui cadru de drepturi colective pentru
minoritățile naționale. Drepturile minorităților aparțin sferei de competență a
statelor, conform Tratatelor UE.
Obiectivul
Budapestei este de a obține o pârghie de acțiune, mai exact de presiune și șantaj,
la nivel european. De aceea, Lorant Vincze a fost propulsat, acum câțiva ani,
ca președinte al Uniunii Federale a Naționalităților Europene și angajat al
Centrului de Studii ”Antall Joszef”, organizație de lobby la Bruxelles,
finanțată de Oficiul Primministrului Ungariei. Antall Joszef, primul șef de
guvern maghiar după căderea comunismului, se declara, la acea vreme, premier
pentru toți cei 15 milioane de etnici maghiari de pe teritoriul fostei Ungarii
Mari, nu numai pentru cei 10 milioane de cetățeni unguri.
Din
pozițiile respective, Vincze a coordonat campania de strângere de semnături pentru
inițiativă – necesarul este de 1 milion de adeziuni. Din cele 1,2 milioane de
semnături adunate, 700.000 provin din Ungaria și România. Pentru restul s-a
recurs la ajutorul comunității maghiare din Slovacia și la organizații
separatiste din UE – de la cele ale rusofonilor din Letonia, la cele catalane
și basce din Spania. Odată încheiată procedura pentru inițiativă, Vincze a fost
trimis de Budapesta ca membru în Parlamentul European, să pregătească procedura
parlamentară.
În
noiembrie, a existat o audiere a celor trei comisii europarlamentare de resort
(petiții, drepturile omului și cultură), apoi, luni, 14 decembrie, a avut loc o
dezbatere în plenul europarlamentar, urmând ca în sesiunea din această
săptămână Parlamentul European să adopte o rezoluție pe subiect. Pasul final
este comunicarea Comisiei Europene, care poate prelua sau nu din propunerile
din inițiativă.
Comisia
poate să respingă total inițiativa. De altfel, Comisia Europeană a și refuzat, inițial,
înregistrarea ei în 2013, din cauză că sfera vizată depășește competențele UE.
O decizie controversată a Curții de Justiție a UE a obligat Comisia să o
accepte în 2017. De asemenea, Comisia poate să propună măsuri pentru
concretizarea unor solicitări din inițiativa cetățenească instrumentată de
Budapesta.
Ce propune
inițiativa? Cele mai periculoase puncte sunt:
1. alocarea
fondurilor europene pentru dezvoltare regională pe criterii etnice, cu
organizațiile minorităților având rol de actor în distribuirea finanțării UE;
2.
utilizarea limbilor minorităților în administrația publică și justiție.
La nivel
general, UE ar urma să poată acționa pentru coordonarea sau completarea cadrului
național al drepturilor minorităților. Faptul contravine Tratatelor UE, după
cum s-a subliniat în repetate rânduri în dezbaterile din Parlamentul European.
De altfel, se cere, fără nici un temei, completarea unor norme europene, precum
art. 19 din Tratatul de Funcționare a UE, prin includerea apartenenței etnice
la sferele reglementate pentru acțiunea europeană anti-discriminare. Ideea
contravine dreptului european. O altă cerere ciudată vizează atribuirea unor
mandate de europarlamentar pentru minoritățile din UE, trecând peste competența
națională de organizare a sistemului electoral.
Tezele
Budapestei au fost, în primă fază, sintetizate într-o rezoluție a Verzilor din Parlamentul
European. Pentru a contracara demersul, principalele grupuri politice
(Popularii, Socialiștii și Renew) au formulat o nouă rezoluție, echilibrată,
conformă literei și spiritului tratatelor europene. Șase grupuri
europarlamentare susțin, în total, această variantă, care are mari șanse de a
trece la vot. Rămâne, ulterior, să se pronunțe Comisia Europeană, forul care are
rolul de a anunța, printr-o comunicare, dacă și ce consideră util să pună în
practică din inițiativa civică.
MIKLOS HORTHY DACĂ AR TRĂI ANGELEI
MERKEL I-AR MULȚUMI!
Germania,
instalată la președinția Comisiei și a Uniunii Europene, presează prin
Bundestag pentru autonomia pe criterii etnice în Transilvania DE ALESANDRU
ANGHEL / ȘTIRI /
Publicat: Duminică, 29 noiembrie 2020
ARTICOLE RELAȚIONATE:
Președintele
Parlamentului ungar, declarații provocatoare: Ținutului Secuiesc i se cuvine o
compensație istorică atât din partea Budapestei, cât și din partea Bucureștiului.
La
inițiativa partidelor de guvernământ, parlamentul federal al Germaniei (Bundestag)
a adoptat vineri, în unanimitate, o hotărâre în favoarea inițiativei
cetățenești maghiare Minorty SafePack (MSPI) care solicită
"protecția" la nivelul Uniunii Europene (EU) a "drepturilor
minorităților europene autohtone", transmite agenția maghiară de știri
MTI, citată de Flux24 și ActiveNews.
Proiectul
separatist îmbrăcat în inițiativa „Minority SafePack” a fost dezvoltat de UDMR
și organizațiile așa-zis secuiești din Transilvania pentru ungurii din bazinul carpatic
- fosta "Ungarie Mare" horthystă - și are drept scop crearea unei
legislații europene a minorităților care să ducă la autonomia teritorială pe
criteriu etnic și a drepturilor colective.
Comisia
Europeană a respins în trecut inițiativa deoarece Uniunea Europenă nu are atribuții
pe drepturile omului, fiind o organizație politică și economică. Drepturile
minorităților sunt în competența Consiliului Europei, iar tratatele privind
minoritățile sunt ratificate de statele europene. Ulterior, în 29 martie 2017,
Comisia Europeană a acceptat înregistrarea proiectului „Minority SafePack”,
urmând ca inițiatorii să strângă un milion de semnături (0,2% din populația
Uniunii) pentru ca acesta să fie apoi discutat în cadrul organismului european.
Unanimitate
totală în Budestatag din partea "stângii" și "dreptei" Deputații,
care au votat fără voturi contra și abțineri inițiativa comună a fracțiunilor Uniunii
Creștin-Democrate (CDU), a partidului partener Uniunea Creștin-Socială (CSU) și
a partenerului lor în coaliția guvernamentală, Partidul Social Democrat din
Germania (SPD), au făcut apel la Comisia Europeană să pună în aplicare
propunerile privind protecția minorităților recapitulate în MSPI.
Deputații
germani consideră că, cică, este indispensabil ca Comisia de la Bruxelles și
toate celelalte instituții UE să introducă pe ordinea de zi cauza minorităților
autohtone și să asigure protecție drepturilor acestora, după cum arată
hotărârea adoptată de parlament.
Sprijinul
Bundestag-ului față de MSPI "vine în momentul optim, într-o perioadă în care
Germania se află la președinția Uniunii Europene, iar președinta Comisiei
Europene este germana Ursula von der Leyen” – a subliniat comunicatul remis
agenției ungare de presă MTI de către deputatul UDMR în Parlamentul European
(PE) Lóránt Vincze, președintele așa-zisei "Uniuni Federale a
Naționalităților" (FUEN) care a lansat MSPI împreună cu UDMR.
"Cred
că am reușit să obținem cel mai important sprijin de până acum, înaintea hotărârii
plenarei PE în decembrie și deciziei oficiale a Comisiei Europene în ianuarie”
– a adăugat politicianul.
Cunoscătorii
limbii germane pot urmări AICI întreaga "dezbatere" fără nici o
opoziție a partidelor reprezentate în Bundestag.
De subliniat
că recomandările în cauză nu au nici o relevență în fața legilor naționale ale
statelor UE, ale României.
Președintele Parlamentului ungar,
declarații provocatoare:
Ținutului Secuiesc i se cuvine o compensație
istorică
atât din partea Budapestei, cât și din
partea Bucureștiului
DE ȘTEFANIA BRÂNDUȘĂ / ȘTIRI /
Publicat: Luni, 07 octombrie 2019,
ARTICOLE RELAȚIONATE
Monument
iredentist, simbol al invadării Transilvaniei după Diktatul de la Viena, amplasat
ilegal la Odorheiu Secuiesc în prezența primarului Budapestei Dan Tanasă după
vizita lui Iohannis în „secuime„: Românii din zonă sunt obișnuiți să fie
ignorați de București. A pierdut UDMR pentru că nu a găsit în minoritarul sas Iohannis
un interlocutor în chestiunea autonomiei sau măcar o poză cu steagul secuiesc.
Președintele
Parlamentului ungar afirmat, sâmbătă, că Ținutului Secuiesc i se cuvine o
compensație istorică atât din partea Ungariei, cât și din partea României,
potrivit agenției maghiare MTI, preluată de hirado.
În opinia
lui László Kövér, secuii pot aștepta din partea ambelor capitale să li se spună
un cuvânt bun, întrucât din punct de vedere moral, România și Ungaria sunt
datoare Ținutului Secuiesc și secuilor. Ținutul Secuiesc și poporul său a
oferit amândurora mai mult decât a primit: timp de 1000 de ani Ungariei, apoi
timp de 100 de ani României.
Politicianul
ungar a adăugat că, în secolul 21, nici România, nici Ungaria nu vor să piardă
controlul asupra propriilor resurse economice, puterea pe care ți-o dă pământul
natal în a dăinui, lucrătorii săi care creează valoare – astfel încât este de
așteptat, din partea ambelor state, să acționeze pentru ca acest lucru să fie
prevenit și în Secuime.
Oficialul
ungar a mai adăugat că Ținutul Secuiesc a fost una dintre cele mai neglijate regiuni
ale Ungariei, iar acum, a României și a cerut scuze secuilor pentru faptul că,
după compromisul austro-ungar de la 1867, în spiritul politicii economice
liberale, Parlamentul a eliminat, prin legile de reglementare a imobilelor,
forma de proprietate comunitară secuiască de până atunci, care a reprezentat
cea mai puternică legătură economică între secui și locul lor natal.
László Kövér
este deja cunoscut prin luări de poziție în favoarea autonomiei pe criterii etnice
și în favoarea unor personaje cu atitudini extremiste.
Sursa:
FLORIN GHEORGHIU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu