Măi române
~*~
Măi române, cât de prost să
fii
Să te laşi minţit în aşa hal
Încât te afunzi în scârnăvii
Şi te amăgeşti c-ai fi pe val
Ţi-au distrus uzine, combinate
Nu mai ai acum nimic al tău
Ţi-au plantat idei privatizate
Nu mai ştii ce-i bine şi ce-i rău
Mi te duc de nas - că eşti prea bun
Şi crezi tot ce-ndrugă potentaţii -
Nu mai ai nici aer la comun
Şi nici spaţiu să-l împarti cu fraţii
Nu mai ai, măi frate, nici părinţi
Să mai pui, acolo, de-o colivă
Nu mai ai nici Dumnezeu nici sfinţi
Că ţin de credinţa colectivă
Te-ai lepădat, zici, de comunism
Nu mai crezi acuma în nimic
Au pompat în tine nihilism
Şi te simţi din ce în ce mai mic
Nu doar că te simţi, dar mic chiar eşti
Câtă vreme nu mai crezi ce vezi
Îi adori pe cei ce-ţi spun poveşti
Şi-aştepţi herghelia de cai verzi
Să îţi pască nechezând pereţii
Şi să-ţi umple casa de belşug
Nici n-ai mirosit parfumul vieţii
Că te-au şi proptit cu gâtu-n jug
Unu-ţi pune-n palmă o carboavă
Spectrul sumbru-al foamei să-l învingi
Vine altul care-ţi spune-o snoavă
Promiţând o mare de heringi
Şi îţi ia carboava cea reală
Iară tu nici gând să protestezi
Dormi visând heringi, cu burta
goală
Hoinărind în somn pe caii verzi
Nu pricepi că locul tău anume
Să-l alegi depinde doar de tine
Şi te-ar preţui întreaga lume
Dac-ar fi s-alegi cum ţi-e mai bine
Dar, te-ntreb, mai ştii oare-a alege
După cât ajuns-ai de umil
În derânduiala fără lege
Mi se pare c-ai rămas copil
N-ai curaj să ceri, ţi-e lehamite
?
Tot aştepţi să ţi se dea detoate
Şi visezi, prcum ţi se promite
Să trăieşti ca în străinătate
Ei promit şi repede pui botul
Gându-ţi zboară-n lună şi în stele
Te repezi la urne să-ţi dai votul
Apoi… umilinţe tot mai grele
Geaba-ţi cânti Deşteaptă-te, române
Când tu însuti te faci de ocară
Şi înghiţi avid deşteptăciune
De la cei care te împilară
Eşti deaja un sclav în noua eră
Drepturi ai doar ca să te distrugi
Să ţii tira celor ce prosperă
Pe spinarea turmelor de slugi
Fii dar slugă-n lumea de himere
Amăgeşte-ţi cu gogoşi stomacul
Dar cu soarta mea ce ai, măi vere
De mă tragi în mlaştină – ce dracu’!
Eu te-nvăţ cum va să-ţi fie bine
Cu adevărat, aici, în ţară
Iar tu-n loc să iei seama la mine
Crezi în emanaţiile de-afară
Ce propagă ură şi dispreţ
Prin televizoare şi FaceBook
Ai de-ales: ori redevii semeţ
Ori rămâi şi sclav şi singur cuc
Între milioanele de cuci
Cântători de imnuri funerare
Trăitori în lumea de năluci
Cu un singur tel: care pe care…
~*~
Marian
Ilie
Politică și onoare
Un om de
litere tare la locul lui explodeaza, pur si simplu. Nu se amesteca in politica,
dar s-a depasit limita rabdarii lui - si nu numai a lui, dupa cum comenteaza,
aici, Mihai. Limita rabdadrii mele e depasita demult, doar ca reactia mea este
alta. De data asta este cea din atas - ca pe mine nu ma-ntreaba Facebook la ce
ma gandesc, dar e bine sa stie. Spre deosebire de Nicolae, eu ma uit nu la palaria
Mariei, ci la fusta ei, a naibii de pleostita !!!
Cam asa e cum
zice Giovani. Dar de ce sa ne facem sange rau si sa ne suparam ca un sas
caraghios face pe presedintele roman. Eu nu le am cu minoritati sau cu
imigranti, pot sa accept chiar si un presedinte senegalez, dar pe mine Joyianis
ma face sa rad de cate ori il aud vorbind. E drept ca vorbeste putin, altfel as
muri de ras. Omul e handicapat intelectual, evident, dar pe asta l-au ales
romanii nostri. Inseamna ca nici ai nostri nu sunt toti prea sanatosi. Cum sa
alegi, omule, asa ceva ? Cum sa alegi o Joianis ???? Aflu ca idiotul de la
Cotroceni il propune iar pe Orban premier. Mie Orban imi e chiar simpatic si il
consider mult mai destept decat Joiana. Dar... nu e momentul.
Mă întreabă
Facebook la ce mă gândesc...La onoare mă gândesc, domnii mei. Sunt oameni care
pun onoarea mai presus decât viața chiar. Nu se poate așa ceva, ne face pe toți
de rușine rușinea lor. Onoare, Domnule Johannis! Onoare, Domnule Orban! Onoare
liberală! Cum să mergi la Palat, să te propui premier și să spui că nu te
votezi ca să cadă guvernul? Adică, mergi la nuntă, te arăți mireasă - și spui
în gura mare că ești curvă? Onoare, Domnule Orban! Adică, mergi la luptă
conducând armate - și te dai bătut ? Cum poți trăi fără onoare?
Ar trebui
votat de tot parlamentul, mai puțin suta lui de alegători cu care vrea să
împartă această dezonoare. Votat în plen - și apoi, tot în plen, dat de pământ
cu el prin moțiune de cenzură. Cine nu are onoare, baremi să simtă până la
capăt ce înseamnă rușinea. Rușinea e roșie, n-o îmbraci, iese din tine, prin
obraji, domnilor, ea te îmbracă pe
tine...
Vedeți cum vrea: să nu se voteze. Adică,
adună 15-16 miniștri, face un program - dar să pice înainte de a depune
jurământul, să nu meargă sub drapel, să nu pună mâna pe Biblie. „Dar de ce măi,
Voineo, Voineo, Voineo?” Nu se poate așa
ceva, trebuie să cadă cu jurământ, altfel tot în picioare cade, ca animalele
viclene.
Așa că nu mă
mai întrebați la ce mă gândesc. Mi-e rușine mie de rușinea lor. N.
Sursa: Pot Logaru
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu