După
recensămînt, fiecare cetăţean va avea un dosar electronic
Maria
Diana Popescu
08
Mai 2022
Statul cheltuieşte alte milioane de euro
cu recensămîntul, ca să numere sclavii coloniei şi puţinele lor bunuri. Să le
numere zilele, bolile, medicamentele şi scările pe care le pot sau nu urca
seniorii naţiunii. Chiar capacitatea motorie şi de autonomie a fiecăruia
trebuie raportată. Aspectele alimentează suspiciunea că cei „născuţi mai
devreme”, acum, singuri şi vulnerabili, vor avea şansa să fie adunaţi într-un
centru de „vieţuire” comună, precum sună un proiect de lege aflat pe masa
guvernului. De acolo pot dispărea discret, simplu, fără urmă! Pur și simplu, se
vor „evapora”. Statul vrea să controleze ce şi cît mai deţin cetăţenii după
bisturiul ascuţit şi toxic al fiecărui guvern, să ştie sigur cu cît îi mai
poate jecmăni. Românul este obligat să ofere statului inventarul vieţii sale,
care la rîndu-i îl va preda unor „instituţii” mai mult sau mai puțin europene.
„Recensămîntul” din acest an a declanşat
proteste de stradă, alimentînd tot felul de suspiciuni. Pe lîngă nume, prenume,
CNP, statul te obligă să răspunzi la o serie de ilegale întrebări intime, care
nu ţin doar de religie, gen, statut civil, ci de un profil bio-social. Acest
tip de chestionar e clar o intruziune în intimitatea fiecăruia, o încălcare a
dreptului la viaţă privată, stipulat în Constituţie, forţat fiind să furnizezi
informaţii intime despre tine. Pare mai degrabă o comandă politică, prin care
Serviciile scot castanele din foc prin intermediul INS. Iată care sînt datele
cu „caracter special” pe care INS n-are
voie să le solicite: CNP-ul întreg, ci doar ultimele 4 cifre, date privind
starea de sănătate, locul de muncă, situaţia familială, date cu privire la
bunurile deţinute, convingerile religioase, semnătura… De asemenea, cel care
vine la uşa dumneavoastră să colecteze datele trebuie să fie înregistrat la
ANSPDCP - Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu
Caracter Personal. Cereţi-i autorizaţia! În caz contrar, nu vă poate solicita
răspunsuri.
Chestionarul solicită extrem de multe
informaţii personale, devenind ilegal, în mai multe puncte, ca de altfel şi
obligaţia de a semna pentru declaraţii (la fel ca în cazul unui interogatoriu).
Cetăţeanul este ameninţat cu amendă nejustificat de mare în raport cu lipsa de
gravitate a faptei, adică, refuzul declarării datelor private. Tipic unui stat
dictatorial, poliţienesc: ameninţări şi amenzi ilegale, neconstituţionale. INS
vrea să ştie dacă un vîrstinc locuieşte singur, dacă are auzul bun, dacă este
bolnav, dacă poate urca scările, persoana în cauză putînd fi potenţială victimă
pentru escroci, inclusiv pentru statul-colonie globalizat. Legea stipulează
clar: numai operatorilor de date cu caracter privat le este permis accesul la
datele private ale cetăţenilor. La uşa noastră va veni un tovarăş cu servieta
şi tableta, va intra în posesia datelor noastre, apoi, după o zi de lucru, la
sosire acasă, va arunca servieta pe masa din bucătărie, lîngă blidul cu ciorbă.
Cine garantează confidenţialitatea datelor din chestionar? Nimeni.
Prima zi a recensămîntului naţional, 14
martie 2022, ca pîrghie de control, a
însemnat startul biblioraftizării globale a cetăţenilor români. Credeţi
că Ministerul Digitalizării a fost înfiinţat de dragul florilor de măr?
Înregimentarea electronică a cetăţenilor români netezeşte drumul spre controlul
absolut al populaţiei, spre dictatura totalitarist-globalistă a „Marii
Resetări”. La finele operaţiunii de numărare a caselor şi persoanelor, fiecare
cetăţean român va avea un dosar electronic, dar fără acces la el, care va fi
inserat într-un mare birou virtual, cuprins într-o bază de date europeană,
poate chiar mondială, dosar care printr-un singur clic va oferi toate
informaţiile despre noi. Cine s-a lăsat convins a dat cu subsemnatul pe apele
internetului, tulburi şi nesigure, prin autorecenzarea online.
Similară vaccinării contra mici şi tichete
de masă, autorecenzarea a atras ca un magnet amatori de zile libere, în
schimbul obedienţei de a fi verificaţi la piele şi pe dedesubt de oficinele de
control şi sclavie ale statului. Maşinăria primei faze s-a pus în mişcare pe 14
martie şi se încheie pe 15 mai, odată cu ultima semnătură online a obedientului
cetăţean român. Din 16 mai şi pînă pe 17 iulie vor fi colectate de către
recenzori, precum ouăle din cuibar, toate datele personale, chiar intime, din uşă
în uşă.
Om cu om, prunc cu prunc, apartament cu
cocioabă, vilă cu casă sau bordei, toate vor fi numărate, pentru că, nu-i aşa,
sîntem controlaţi coercitiv în fiecare sector al vieţii private, prin tot felul
de metode intrusive, menite să adune informaţii tot mai intime despre noi şi
familiile noastre. Cum mai poate fi tradus recensămîntul pe înţelesul tuturor?
Simplu: control total al populaţiei. Informaţiile personale furnizate de
cetăţeni sînt utile celor din spatele deep-statului cu politica sa permisivă
ideologiilor extremiste, dar, în egală măsură, şi escrocilor, cu toate că INS
dă asigurări mincinoase că doar informaţiile generale, în procente, contează.
Cu CNP-urile se pot face multe escrocherii („vezi funcţionarii primăriei sect.5
al Capitalei, care au făcut acte pe casele unor cetăţeni, lăsîndu-i fără
proprietăţi”). Avem de-a face cu o ilicită şi agresivă invadare a intimităţii
individuale, un abuz de creare de baze de date în toate instituţiile şi
corporaţiile străine. Cui serveşte noua numărătoare, cine sifonează milioane de
euro în recensămînt?, cînd număraţii sînt săraci lipiţi pămîntului, iar
România, datoare vîndută băncilor de afară. Românii sînt tot timpul ameninţaţi
cu amenzi pentru nesupunere la hotărîri aberante, ilegale. Cum să inventezi
peste noapte amenzi pentru statistici, ca în cazul pandemiei? Românii nu mai au
încredere în autorităţile publice, dovedite în repetate rînduri corupte şi
lipsite de respect faţă de cetăţenii din banii cărora sînt plătite. Refuzul
românilor de a colabora cu acestea, nesupunerea civică, în ghilimele, a
majorităţii, mi se pare o reacţie firească la aroganţa şi dispreţul
autorităţilor cu privire la violarea spaţiului privat al cetăţeanului.
Aşadar, are recensămîntul sub această
formulă ilegală o justificare majoră? Colectarea periodică de informaţii
private are de-a face, pe lîngă statistică şi cu controlul de tip totalitar al
cetăţeanului. Tot mai multe voci afirmă că recensămîntul aduce în prim plan un
stat interesat de cercetarea cu de-amănuntul a resurselor private deţinute de
către cetăţeni. Se ştie din istoria acestora că au avut ca scop lărgirea bazei
de impozitare a bunurilor şi persoanelor. Deşi INS vine cu argumente timide,
datele furnizate de cetăţeni nu vor fi anonimizate, ele sînt o mînă întinsă
pentru ANAF, MI şi servicii speciale, deloc româneşti. Statul n-a murit
niciodată de grija cetăţenilor. Oare după colectarea datelor private de la
politicienii noştri, aceştia se vor trezi la uşa lor cu domnişoara ANI,
fluturîndu-le cătuşele?
În contextul recensămîntului abuziv şi
neconstituţional din acest an, cu războiul şi foametea la uşă, cu invazia de
refugiaţi ucraineni pe teritoriul României, nivelul de încredere al
cetăţeanului în instituţiile statului şi faţă de neutralitatea, imparţialitatea
şi utilizarea ulterioară a datelor private de INS este tot mai redus. Şi pentru
că „în natură nimic nu se pierde, nimic nu se câştigă, totul se transformă”
(Antoine-Laurent Lavoisier), oare ce urmează? Ciparea individuală, lagăre ca-n
Australia? Cu atîţia militari străini pe teritoriul României, totul e posibil.
Mulți, puțini cât mai sînt, militarii noștri n-au cum să ne mai apere, ei sînt
trimiși în Angola, în țările baltice… mâine, poimîine, poate, în Noua Guinee,
cine mai știe? Conducătorii postdecembrişti au vîndut ţara cu locuitori cu tot.
Aranjament grafic – I.M.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu