„PRIETENIA”
SOLUȚIA SALVĂRII
În calitate de jurnalist, Brodcastar din
Comunitatea română din Melbourne Australia, am fost invitat și anul acesta să
iau parte prin „zoom” la Festivalul-Concurs Internațional de Gimnastică și Dans
„PRIETENIA”, ediția XXXVIII-a. Longevivul
Festival a fost inițiat ȋn anul 1985 de profesoara de educație fizică și
sport, Elena Anușca-Doglan, un competent profesionist, OLIMPIC cu mare dragoste
pentru copii. Sub îndrumarea și coordonarea domniei sale, de la început până la
această ediție, Vasluiul devine o dată pe an „Olympia” românească, unde se
întâlnesc echipe cu înaltă pregătire și ținută sportivă în domeniul gimnasticii
și dansului.
Mă simt binecuvântat și onorat să-mi
cunosc rădăcinile bine înfipte în acest pământ moldav, dar plecat de 43 de ani de acasă. Revenirea mea
la matcă a avut loc acum câțiva ani, doar prin mijloacele tehnice moderne, însă
răspund de fiecare dată invitațiilor cu mult drag și implicare prin ceeea ce
pot face.
Trăim vremuri tulburi, greu de gestionat
la nivel de individ. Cărțile sunt făcute de mai marii lumii, care dețin „așii”
și „atu-urile”. Starea creată de pandemie cu închiderea în case și izbucnirea
războiului declarat de Putin Ucrainei a dus la izolare și separare. Se circulă
doar cu salvarea sau taxiul, încât am început să pierdem deprinderea de a mai
merge pe jos, ca pe vremuri, la întâlnirile cu prietenii, amicii sau iubiții și
iubitele noastre. Izolați fără de voie, înțelegem mai bine ce înseamnă viața și
că, prin a nu merge pe jos ratăm toate momentele iubirii, create de împrejurări
fireșți prin care Dumnezeu ni le dă la fiecare pas și colț de stradă. Condiționați de sistem să
stăm în casă conform programelor puse la dispoziție, ne acomodăm cu
singurătatea sau, în cel mai bun caz învațăm să legăm prietenii prin internet.
Dacă privim în jurul nostru prin
societate, considerând că ne aflăm la cel mai înalt nivel al civilizației, ce
vedem? O mare parte a oamenilor realizați suferă de o problemă sau alta de
sănătate, boli de inimă, tensiune arterială, depresie, cancer și multe alte
boli generate în urma prăbușirii sistemului imunitar. Jumătate din tineretul
nostru prezintă simptome de boli mintale, sunt îndopați cu medicamente
antidepresive zilnic din cauza presiunii la care sunt supuși în societate.
Observând acest lucru începem să înțelegem cât de afectată e ființa omului din
lipsa relațiilor cu colegii de serviciu, familia sau prietenii.
Această lipsă a interconecției cu cei
dragi și stat închis în casă duc la creșterea nivelului de cortizon în corp, spun medicii. Astfel se produce
depresia și aceasta la rândul ei, anulează sistemul imunitar. Adrenalina crește
în corp și dezorganizează sistemul nervos, încep supărările, certuri, și chiar
scandalul. Acest fenomen ajută omul să evadeze pentru moment din suferință,
însă cicatricea creată de experiență rămâne pe viață. Și nu e de mirare că
oamenii rămân destabilizați și zdruncinați dacă sunt nevoiți să continue să
trăiască în acest program creat de sistemul materialist al marilor moguli.
Când mă refer la cultura materialistă a
societății și efectele ei, (și noi cei din lagărul comunist am indentificat-o
cel mai bine), înțeleg faptul că Societatea Materialistă consideră că bunurile
materiale sunt mult mai importante și mai prețioase decât omul. Nu se
conștientizează că, rupându-ne de viața spirituală și de relațiile cu oamenii
și de cultura în care ne-am născut și în care trăim devenim roboți.
Neglijarea mediului înconjurător duce la
modificări ale climei. Aceasta dovedește o lipsă crasă de afecțiune sufletească față de natură și față semeni.
Relațiile dintre oameni sunt lipsite de sentimente pozitive și trăiri sincere
ceea ce conduce la ruinarea lor psihologică. Astfel se explică faptele copiilor
care se împușcă prin școli sau în familie.
Prin acțiunile lor individuale,
afaceriștii considerându-se importanți, controlează totul și cred că important
în această lume este doar câștigul. Vor avere și să fie renumiți, vedete etc,
indiferent de răul făcut celorlalți. Realitatea e alta. Suntem un tot și răul
făcut altuia e răul făcut ție. Oamenii de știință au demonstrat că suferința
mamei e transmisă fetusului în pântec și că acesta rămâne afectat pentru
întreaga viață. Mediul în care trăim ne influențează traseul vieții încă din concepție,
în pântec.
Stresul toxic al copiilor începe cu mediul
și cu părinții lor stresați. Starea celor din jur îi afectează. Un copil care a
fost abuzat, mai târziu în viață va fi afectat din punctul de vedere al
sănătății și performanței. Lipsa relației cu semenii lor, cu familia și aici nu
sunt de vină doar părinții ci și societatea care îi condiționează generează și
sporesc stresul. Adăugăm și lipsa informațiilor (diluăm învățământul ca să-i
putem manipula), lipsa timpului cu semenii și a culturii creative. Viața este
afectată de acest mediu în care trăim, iar stresul duce la tot felul de adicții
și boli care, apoi se transmit copiilor și prin ei, viitorului națiunii.
Karl Marx, unul dintre promotorii
socialismului și comunismului, împreună cu F. Engels, ale căror idei au fost
preluate V.I. Lenin, scrie despre alienarea omului înainte de a-l controla.
Separarea și înstrăinarea de locul natal și cultura sa și cei apropiați îi face
ușor controlabili și supuși. El a descoperit patru feluri sau căi de alienare
și înrobire:
1.
Înstrăinarea de natură. Adică te aduce să o poți distruge fără ca să-ți
pese de ea.
2.
Înstrăinarea de alți oameni. Relațiile și intimitatea dispare, dispare
încrederea în semeni, dispare PRIETENIA.
3.
Înstrăinarea de instinctul creativ. Adică să faci munci care nu te
atrag, însă sunt stimulate de bani. Noi suntem făcuți după imaginea
creatorului, deci să fim creativi și când nu ești, te rupi de identitate. O
muncă fără participare creativă, nu ne reflectă pe noi. Asta generează
depresie, anxietate, lipsă de însemnătate și atunci, ne căutăm o scăpare,
justificare ca să ne echilibrăm. Ne
facem griji, ne împiedicam de ce cred alții despre noi, de cum arătăm,
ce posedăm, ce obținem etc. Sunt o mulțime de dorințe artificiale lipsite de
importanță.
4.
Și ultima: Înstrăinați de noi înșine. Ne rupem de instinctul divin,
uman, cel cu care ne naștem – încrederea în noi, credință în creator și
simțurile tale din născare.
Undeva în copilărie am fost separați de
noi înșine, de suflet. Nimeni nu se naște fără dragoste și încredere în
aproapele, în mamă și tată. În ziua de azi, în această cultură în care trăim nu
este loc pentru noi. Societatea alege, iar părinții sunt ținuți prea ocupați de
sistem ca să ne aprecieze și încurajeze pentru ceea ce suntem, nefiind loc în
societate pentru simțămintele noastre. Cei care ne înrobesc ne spun ce e bine
și ce e rău. Ei ne spun ce e periculos și ce trebuie să ne placă, ce e
prietenesc. Ei ne spun ce e siguranță sau pericol și tot ei ne spun ce e
adevărat sau fals. Și când suntem înstrăinați de simțămintele noastre
originale, nu mai înțelegem realitatea și adevărul.
Vestea bună e că omul este adaptabil,
poate renaște, poate regăsi adevărata legătură cu natura și cu cei ca el pentru
că este și a fost creat să se regăsească în sine, să-i pese de alții, să aibă
grijă de semenii săi, o calitate din născare.
În ciuda societății care ne spune că
suntem separați, entități independente, individuale, noi continuăm să fim
atrași de cei de lângă noi și asta e ceva normal, pentru că e un simțământ
dobândit prin naștere. Dorința de înfrățire și familie, de a avea grijă de cel
de lângă noi se explică prin faptul că suntem construiți de Creator pentru a
iubi și îngriji de creație.
Adevărul e că pentru a fi cine suntem,
fericiți și sănătoși nu trebuie decât să ne reîntoarcem la rădăcini. Să ne
iubim unul pe altul și să ne protejăm familia, iar acest festival al
vasluienilor o demonstrează!
Dumnezeu Creatorul ne-a făcut după chipul
și asemănarea Sa: CREATORI – deci CREAȚI FRAȚILOR!
Mi se pare imperios necesar că în aceste
vremuri de izolare și singurătate, să ne întâlnim în grupuri și acțiuni vii, ca
cele organizate de Festivalul-Concurs Internațional de Gimnastică și Dans
„Prietenia” Vaslui, promovat sub patronajul Ministerului Educației, România.
Este o experiență viabilă de a RENAȘTE. Românul întotdeauna s-a refăcut prin
sine, prin acest ascendent a Păsării Phoenix, vis-a-vis de Poporul Român, prin
dragoste creștină și exersarea milei față de aproapele, recent refugiații din
Ucraina.
Mi se pare cinstit să ne întâlnim în
aceste festivaluri cu grupurile de tineri entuziaști și sufletiști, cu
îndrumătorii și coordonatorii lor unde vom învăța să iubim și să ne unim unii
cu alții. Să mulțumim inimoșilor vasluiani, organizatori și susținători ai
festivalului cu nume predestinat ”PRIETENIA” pentru această fereastră deschisă
spre inima românilor și a tuturor participanților și un bandaj pe rana creată
peste ultimii ani de cer cenușiu și izolare. Poporul român are genomul Păsării
Phoenix. Eminescu ne-a refăcut din propria cenușă. Deasemeni, mulți voievozi ai
Istoriei noastre.
Este momentul RENAȘTERII, Confidenței, a
Încrederii și a Credinței în SINE!
Cu IUBIRE,
Ben TODICĂ
Tu, ești
un nelimitat, ești, în douuă/multicultural, universal, prin ce ești un minunat
dându-ne fericire, din fericirea ta provita, că ești un puternic și magnific
natural, că ai o sănătate morală rară, cu drumul spre succes cu adevăr și
viață, că trăiești cum dorești, în limba română, trăiești dual, în două, cu
două culturi, cu spirituale aventuri, cu gusturi care ne umple inima de
fericire și, cu bucurie. PR-F
Da foarte adevărat și frumos
RăspundețiȘtergereÎMBRĂȚIȘĂRI, FRAȚI ROMÂNI, ORIUNDE VĂ AFLAȚI!
RăspundețiȘtergere