Adrian Munteanu – Palme pe geam

 

Adrian Munteanu – Videosonet 88 – Palme pe geam

 

Dimensiunile spațiului ce ne înconjoară, interpretarea personală a  vibrațiilor acestuia, păstrate pe retină, se asociază rareori, și nu până la identificare, cu acelea ale propriei ființe.

Nu trebuie căutat echilibrul. Diferențele sunt productive  Ele adaugă, adâncesc și desăvârșesc o legătură complexă între poet și lume.

 

PALME PE GEAM

 

 

~*~

 

palme pe geam răsfrânte simt plăcere

nimic nu am mai mult decât răsuflul

incert pe-un zbor despovărat ca puful

şi adâncit mecanic în artere

aerul pur şi-a desumflat burduful

ca să păstreze-n vid o adiere

de taine scurse-n lacrimi efemere

ce tulbură în mlaştini sumbre stuful

poate că-ţi place noaptea care strânge

fructele-n pomii descojiţi din jur

i-i-i-i cel obsedant mai plânge

în tâmpla serii fără de contur

taci din cadranul clipei curge sânge

inel de taină ruginit şi dur

 

~*~

Adrian Munteanu