Anca - GANDHI PRINTRE ROMÂNI

George  Anca

GANDHI  PRINTRE  ROMÂNI

Ahimsa/nonviolența post-gandiană în România

Ahimsa and Gandhi

Gandhi Jayanti 2 octombrie 2017

Mahatma Gandhi printre oameni

Gandhi

Ahimsa / nonviolenţa post-gandhiană în România

            Gandhianismul este o doctrină spiritual-politică înemeiată pe nonviolenţă, pe ahimsa. Mahatma Gandhi, părintele naţiunii indiene, a fost luat drept model şi în afara Indiei, Martin Luther King fiind printre clasici şi martiri, asemeni maestrului. Doamna Usha Mehta, custode al muzeului Gandhi (Nani) din Bombay, mi-a povestit cum Dr. King a rugat-o, iar dumneaei a acceptat, să-i permită să doarmă o noapte unde dormea Gandhi, pentru a primi ceva din trăirile, vibraţiile aceluia. Voind să pronunţ „gandhianism” în America, într-un context public, am simţit un impuls ca şi electric purtîndu-i pe cei doi şi cred că am tăcut, în spirit jain.

                        Cînd Lucian Blaga a asistat la o conferinţă a lui Gandhi la Lausanne, s-a detaşat parcă de mesajul imediat pentru a face loc unei fulguraţii unice, altceva decît impresiile lăsate de personalităţile altor gînditori pe care îi întîlnise înainte, cum a şi scris într-un articol cunoscut astăzi şi în India. Mai mult, acea vedere a devenit povestirea lui preferată, ritmată ca un mahapranam/respiraţie lungă într-o repovestire materializîndu-l epic memorial şi pe Rilke:

Ne-a povestit odata despre Gandhi - Tagore si Gandhi - cum l-a cunoscut în Elvetia.

Stia, ca un regizor extraordinar, sa povesteasca. Tot începea asa, cu un glas domolit. Si încet se intensifica si privirea, si tot, si pe urma îti crea ca o halucinatie. Spunea cum a venit întîi Gandhi. Venise pentru o conferinta. Pe scena era o masa. Si-a venit omuletul acesta. Gandhi, îmbracat într-o camasa de lîna alba, mi se pare c-avea si picioarele goale, cred, dar nu stiu sigur. Si dintr-un salt s-a asezat în forma de Budha - cum stau ei, asa - pe masa si a început sa vorbeasca cu glas foarte mic întîi. Lumea a trebuit sa ciuleasca urechile ca sa asculte. Si pe urma, din ce în ce - ca la Blaga - glasul se intensifica. A început sa le vorbeasca, ma rog, de chestiunile lor hinduse... Si glasul se intensifica din ce în ce, din ce în ce, si din ce în ce avea Blaga impresia ca masa se facea mai mare, ca Gandhi crestea, ca tot restul era ca o pestera în care numai Gandhi stralucea la mijloc... În fine, ca un regizor! El vedea si ce spunea Gandhi. Nu mai tin minte de acum o mie de ani! Dar avea darul acesta nemaipomenit de a se transforma - si în glas, si în toate. Era extraordinar de fermecator si neprevazut în tot felul. Dar eu mai mult nu stiu sa-ti spun, fiindca nu tin minte ce vorbea, de unele si de altele. Spunea ca l-a cunoscut si pe Rilke. Ne povestea din voiajurile lui. Si spunea; "Rilke - îl vezi asa poetic si..." sigur, cum era. Dar zicea ca l-a vazut pe Rilke furios odata. Ca erau poftiti amîndoi, în Italia, nu stiu la cine, la o persoana importanta. Si i-a facut s-astepte la usa. A sunat si n-a venit imediat sa deschida. Blaga a suportat foarte bine asteptarile acestea. Rilke s-a înfuriat nemaipomenit, a spus, si a batut cu batul în usa. Si cînd a venit sa deschida, i-a reprosat ca l-a facut sa astepte afara. Ceea ce nu te-ai fi asteptat de la Rilke...

- Da. Într-adevar.

- Rilke - pe care mi-l imaginam serafic si extraordinar! Cu totul altfel l-ai fi crezut. Si a spus ca el a fost foarte mirat. Si în seara aceea, Rilke n-a vorbit la masa. A ramas sumbru. Ei, numai la aceasta nu m-as fi asteptat de la Rilke?! Vra sa zica ne povestea lucruri deosebite si ne facea mare placere. Pe urma vorbea de literatura, cu Ionel mai mult. (Stefania Velisar-Teodoreanu, intervievată de Ion Oprişan, 12 februarie 1982)

            Vasile Voiculescu moare în noaptea de 25 spre 26 aprilie 1963, după ce refuzase hrana asemeni lui Mahavira, dacă nu lui Zahei, ”Şi rămase acolo încremenit într-o metanie năruită, aşteptând să se scoale amândoi la trâmbiţa judecăţii de apoi”.  Un paralitic purtat pe umeri de un orb, apud Schopenhauer, asociază Roxana Sorescu voinţa de a exista şi la Zahei-Ulise, Homer-Voiculescu, pe drumul lumii-luminii, transfigurat de ahimsa, nonviolenţa spirituală.

            Prietenul său, Urmuz, s-a sinucis în 1923, “în spiritul veacului” (George Călinescu), căutând o moarte “fără nici o cauză” (glontele?). După ce poruncise decapitarea lui Miron Costin în decembrie 1691, domnitorul Constantin Cantemir, tatăl lui Dimitrie, “plângea între toată boierimea şi blăstăma pe cine l-au îndemnat de au grăbit de i-au tăiat”.

            “ochii furaţi-mi cât sângeră blând/ soare-n amurg coborând” (Cezar Ivănescu). “Te voi conduce oriunde vei voi să mergi, iar ochii mei îţi vor însoţi picioarle”. (Kahlil Gibran)

            Doi credincioşi ai unei Zeiţe, închinându-i-se, aceasta le spune să ceară câte un dar: cel care va cere primul va primi jumătate din ce va cere, cel care va cere al doilea va primi dublu din ce a cerut primul. Unul era lacom, altul gelos. Lacomul s-a gândit: dacă voi cere primul, voi fi păcălit, iar gelosul: dacă voi cere primul, celălalt va fi mai bogat. Lacomul tace, după un timp, gelosul spune: O, Mamă, fii bună şi scoate-mi un ochi. Iar lacomul şi-a pierdut amândoi ochii. Normal, morala: orientare, gândire negativă, de unde viloenţa şi în familie, între fraţi (îmi ruinez fratele chiar cu preţul ruinării mele) etc.

            De ahimsa (nonviolenţă), în România a vorbit, în cunoştinţă de cauză, prima oară, Mircea Eliade, în articole, romane, jurnale şi memorii : “Prima floare care i se oferă acestuia este ahimsa, în sens propriu ea înseamnă non-violenţă” (“Introducere în tantrismul secret”); “Această extraordinară nebunie a Indiei, să iasă neînarmată în faţa tancurilor şi mitralierelor europene”; (în închisoare) “Am fost rugat şi eu să improvizez un curs de istoria religiilor şi să vorbesc despre Gandhi şi mişcarea naţionalistă indiană”; “Şeful Gărzii de Fier alesese calea nonviolenţei”; “Ce revoluţie naţională şi socială, în afară de cea a lui Gandhi, străbătută de duh creştin şi tolstoian – a îndrăznit să-şi facă “propagandă” cerând oamenilor să se apropie de călugări şi să fie în orice clipă aproape de moarte? Semnificaţia revoluţiei pe care o năzuieşte d. Corneliu Codreanu este atât de profund mistică încât succesul ei ar însemna încă odată victoria duhului creştin în Europa”.

            Tânărul Eliade consemna “profunda unitate a culturii aborigene indiene şi cea a tradiţiilor populare româneşti”. După Cicerone Poghirc şi Amita Bhose, oarecum protocronist, România-India se citesc şi Mioriţa-ahimsa.

            Chiar aşa. Încât am dezvoltat subiectul la Rajsamand (Rajasthan, India), în context internaţional - ahimsa, cu interes nu numai din partea unui musulman din Sri Lanka. Neopunerea la violenţă se asociază şi cu metoda jaină a frăţiei cu toate fiinţele (şi cu animalele), detaşarea ca şi jaină, ori de sol dacic, fiind tulburată de avatarul-nuntă, fostă moarte.

            “Mioară, mioară, tu-mi fii surioară”. “Dacă m-or urî/ Şi m-or omorî,/ Vina lor o fi,/ Păcat şi-or plăti”. “Stăpâne, stăpâne,/ Nu mă blestema!/ Nu-i de capul meu,/ Şi-i de capul tău.” “Mică miorea,/ Nu-mi purta grija,/ Iei m-or omorî/ Şi m-or îngropa”. “Surioara mea,/ Semnele tale/ Sunt şi ale mele./ Aseară m-am culcat/ Şi am visat / Că am să mor”.

            “Şi, iată, dădu soarele-n deseară,/ Se-mpliniră vorbele mioarei:/ Ciobănaşul de măciucă măciucat/ Lângă-o apă-i aruncat/.../ Mama oasele-aduna/ Şi os cu os lipea,/ Mioara din gură-i sufla/ Şi ciobanul învia./ O, ce somn somnii/ Ca-n aripa morţii!/ Mama-i zicea:/ - Şi acum, mioara mea,/ Nu zăbovi, îndat'/ Dă-te peste cap/ Şi te fă iar fată,/ Ca să-i fii mireasă”.

            “Câte fete-n sat la noi,/ Fă-le, doamne, toate oi,/ Şi pe mine-un ciobănaş/ Să le cânt din fluieraş,/ Şi pe mândruliţa mea/ Fă-o, doamne, o mieluşea/.../ Dumnezeu l-a ascultat/ Şi aşa s-a întâmplat/.../ Da' şapte flăcăi din sat,/ Doamne, rău s-a supărat/.../ Către sară să-l prindem,/ Bucăţele să-l tăiem,/ Inima să i-o mâncăm,/ Blestemul să-l dezlegăm,/ Fetele să le luăm/.../ Da' mândra ciobanului/ Pe cei şapte i-auzea/.../ Fugi, stăpâne,/ Că nu-i bine,/ Că vin şapte către tine/ Da' ciobanu se ruga/ Înainte de-al tăia,/ să-l las' să-şi cânte doina/.../ Cei şapte l-o apucat,/ Bucăţele l-o tăiat,/ Inimioara i-o mâncat,/ Blestemul s-o dezlegat/ Şi din turma cea de oi/ Se făcea fete-napoi./ Da' mândra ciobanului/ Nu lua faţa omului./ Pe mormântu lui plângea/ Şi din gură cuvânta:/ Cin' blestemu l-o-mplinit/ Să n-aibă loc pe pământ/ De iubit şi de murit,/ Şi nici traiu de trăit,/ Numa tot de chinuit,/ Cum mă legăn eu în vânt/ Şi-s legată de mormânt”.

            “De ce trâmbiţa nu tace,/ Turmă-ntoarce pe dâmboace,/ Pă la strunge turme strânge,/ Pân' ce-şi rupe-un grai şi zâce:/ - Păcurar mic, străinic,/ Auzea numai un pic,/ Cei mai mari o ţânut sfat,/ Când la apă te-o mânat,/ O grea lege că ţi-a dat:/ Să te puşte, să te taie,/ Să te pună-n trei fârtaie,/ Să te taie, să te puşte,/ Să te puie-n trei ţăpuşe./ - Trâmbiţă, trâmbiţulică,/ Sora mea şi sorulică,/ Grăia către păcurari,/ Că, de-or vrea să mă omoare,/ Nu mă-ngroape în pripoare,/ Nici în negru ţintirim,/ De-acolo să nu mai vin,/ Ci în vârful muntelui,/ Sub cruciţa bradului/.../...nănaş mare/ Luceafăr de lângă soare/ Şi luna, soruca lui,/ Din marginea cerului.”

            Până la un florilegiu din care n-ar lipsi Inorogul şi oceanul lui Lucian Blaga – oricum ahimsa românească poate fi prefaţată în absolut cu “Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” - sau Lumină lină de Tudor Arghezi, ne-am întoarce, atavic fie, la Eminescu, pe răspunsul verbal al unui editor: nonviolentă e Rugăciunea unui dac. Dar ahimsa finalului din Călin (Kali/dasa), sărbătorindu-se contrapunctic, nuntă interregn, în cosmos jain? Dar prefacerea, ca-n Ramayana lui Valmiki a durerii-soka în verset-sloka - “...greieri, şoareci,/ Cu uşor măruntul mers,/ Readuc melancolia-mi,/ Iară ea se face vers” ? Valmiki iar (?): “O pasăre pluteşte cu aripi ostenite,/ Pe când a ei pereche nainte tot s-a dus/ C-un pâlc întreg de păsări, pierzându-se-n apus.”/ Aruncă pe-a ei urmă priviri suferitoare,/ Nici rău nu-i pare-acuma, nici bine nu... ea moare,/ Visându-se-ntr-o clipă cu anii înapoi”. “Mai e-n tot universul o stea plină e pace,/ Netulburată vecinic de ură, de război”? “De-aceea te-ai retras tu, îi zice magu-atuncea,/ Să trăieşti în asceze gândind la Dumnezeu,/ Bând apa mării-amară în negrele spelunce -/ Ca să domini in tine ispita, geniul rău”.

           În teatru, dacă nu pe scenă – Decebal - Zalmoxe-Hristos – Rigveda:

Deşi duşman, îţi zic: Bine-ai venit!

Eu duşmanii mei nu-i urăsc... îi bat,

Dară învinşi – eu îi iubesc /.../

Un singur lucru e mai bun ca viaţa,

Pentru că nu-i nimic, nimic chiar: moartea.

Ah, cum nu suntem pe atunci pe când

Nici fiinţă nu era, nici nefiinţă,

Nici marea aerului, nu auzul,

Nimic cuprinzător, nimic cuprins,

Nu era moarte, nemurire nu

Şi fără suflet răsufla în sine

Un ce unic ce poate nici n-a fost!

Dar vai! un sâmbure în acel caos,

Mişcându-se rebel, a nimicit

Eterna pace şi de-atunci durere,

Numai durere este-n astă lume...

Unde e starea aceea unde zeii

Nu existau, nici oameni, nici pământ,

Pe când acea fiinţă ne-nţeleasă

Nu-şi aruncase umbrele în lume?

9th International Conference on Peace and Nonviolent Action (9th ICPNA)

Jaipur,  December 17 - 21, 2017

*

AHIMSA  AND GANDHI

notes on Anthropology of  Nonviolence 

Dr. George Anca, Romania

 A B S T R A C T

This presentation belongs to a writer dealing for decennials with Indian and Romanian spirituality. It includes: Gandhian Jainism in Romania (meeting Acharya Mahapragya in Rajsamand – Gandhi and Sermon on the Mountain – Gandhi and Romanian Parliament via Argentina – Satyagrha, ahimsa and aparygraha statements); Indoeminescology – Mihai Eminescu and India; meeting presidents of India Shanker Dayal Sharma in Romania and Pranab Mukherjje in India – The International Academy Mihai Eminescu founded in India with Amrtia Pritam – Indian poems on Eminescu); A master courses on energetic nonviolence and non-possesion (anthropology of nonviolence / religion / mediation, Romanian thinkers on the subject). Gloss on Ahimsa and translation of Introduction to Jainism may have been a start in Romania - namo arihantaam namo sidhaanam  namo ayariyanam namo loye sava sahunam.

Inside:  Purvas by Lord Mahvira - Mahatma Gandhi on satyagraha, ahimsa, and aparigraha - To believe in science is a form of religion? - Rajsamand  - Son of Gandhi - Gandhi vs Machiavelli – Pedestal -  Religiology - Energetic nonviolence and non-possession

            Purvas

 His disciple the Ganadhara Gautama once asked Mahavira: “Lord! Can man attain enlightenment (kevalya)?”

Mahavira said, “Yes, he can”.

Gautama: “Lord! how can he do so?”

Mahavira: “By renouncing violence and possessiveness”.

Gautama : “Can man be spiritually disciplined?”

Mahavira: “Yes, he can”

Gautama : “Lord! how can he do so?”

Mahavira : “By renouncing violence and possessiveness.”

Gautama asked Mahavira, “Lord! Are the souls of an elephant and a tiny insect equal?” He replied,“Yes, Gautama, the souls of an elephant and a tiny insect are equal. The body of an elephant is huge and that of an insect tiny. The difference in the size of their bodies doesn’t affect the equality of their souls. One who confuses the innate qualities of the souls with their external differences such as bodies, sense-organs, colour and form, caste etc. cannot be a votary of nonviolence. A nonviolent man is he who finds all souls to be equal in spite of external differences.”

Mahavira said, “O man! you have been passing through the cycle of various births from eternity in the course of which you were born as mother, father, son or brother etc. of each living being. Then, who will you treat as your friend or foe, high or low, beloved or despicable? You are not born only now, hence do not adopt a short-sighted view of things from a timeless perspective. Your soul is eternal and therefore you should try to experience the relationships between all souls. Try to control your mind by practicing concentration. By doing so, you will attain equanimity at all levels of principle, nature and mind. Once you attain equanimity, you will attain ahimsa. Where there is equality, there will be ahimsa (nonviolence). Both are proportionate to each other. Equanimity excludes love and hatred, attachment and aversion, inclination and disinclination. The behaviour of an individual, whose conscience is entrenched in equality or equanimity is always important. In the same way a society based on egalitarianism is free from all sorts of discriminations. Mahavira said, “Nobody likes suffering. Therefore don’t inflict suffering on anybody. This is nonviolence, this is equality. It is enough for you to understand this. To understand nonviolence in order to understand equality and vice versa is the summum bonum of all knowledge.”

Mahavira said, “He who does not see, does not look within, does not see himself, cannot realize the self. His knowledge depends on others. It is attained either on the basis of srutajñana (empirical knowledge), or through matijñana (articulate knowledge derived through the sense-organs and the mind). It is not in the form of innate knowledge. A man who has no direct knowledge of the self cannot practice righteousness. His behaviour cannot be free from attachment, aversion, and delusion. There can be no salvation (moksha) except through righteous conduct. Moksha can be achieved only after attachment and aversion have been completely annihilated. One who has not destroyed carnal desires cannot attain nirvana (liberation). The first step in the journey to nirvana is spiritual vision or self-knowledge. Mahavira said, “Perceive and discover the truth. Do not depend only on what I say but develop your own spiritual vision.” (1)

             Mahatma Gandhi on satyagraha, ahimsa, and aparigraha

             It is impossible to detach, to separate the ends from the means.

 Any economy ignoring moral values is ultimately wicked and artificial.

The individual entrusted with a public mission should by no means accept valuable

presents.

Any person willing to act in support of social welfare should never depend on public

charity.

Only when a person is able to look at his/her own errors through a magnifying glass

and at the others’ through a minimizing one, is he/she capable to correctly evaluate

his/her and the others’ mistakes.

 Centralization as a system is improper for the non-violent functioning, and organization

of the society. It is hard to achieve a non-violent society within centralized systems.

Most of the people would rather forget their own father’s death than the loss of their

fortunes.

Not to admit and to detest your enemies’ mistakes should never rule out compassion

and even love for them.

The means should be in harmony with the purpose.

It is altogether difficult for a person living in dire poverty to achieve his moral

development. Those who accomplish it in such strained circumstances are people of

extraordinary ability.

Bad means cannot help attain good ends.

In my opinion any person who eats the fruits of the earth without sharing them with the

others and who is of no use to the others is a thief.

Non-violence is indispensable to genuine economic development.

I think only evil should be hated not evil-doers even when I could be the victim.

In my opinion a person should never use friendship to gain favours.

I think that the most efficient means to have justice done is to do justice to my own

enemy.

When many people live in dire poverty, it is of utmost importance to cultivate in all of

us the mental attitude of not boasting objects and appliances which are denied to

millions of people, and, consequently, to reorganize our lives in keeping with this

mentality as fast as possible.

I think that each and every person should give up the desires to possession of as many

things as possible.

Individuals should primarily use goods produced by indigenous economy. (2)

             To believe in science is a form of religion?

1) What distinguishes the science of religion: science reveals the theoretical reason (the effort of knowledge), religion belongs to the practical reason; The postulate of the objectivity of science related to the belief of religion (3) 

2) What science religion brings: Referencing to faith; Their connection to metaphysics; The relationship with illusion.

Science and religion differ in purpose and means: there are two orientations on two different planes: for the revealed religions, the truth is in a founding discourse; For science the truth is infinite (Husserl); For religion, the truth is given, for truth, the truth must be conquered forever; Is the subject of their own discourse? (4)

            Somehow the person becomes  an embodiment of ahimsa.  One perhaps would leave his / her own ahimsa for the original one to drink from the spring started under the stars of India. On the other part, for example, the world anthropology congress  in Zagreb was followed by war in former Yugoslavia. With name of the singing black bird, Kosovo seemed as if renamed by a bloodshed in the threshold of the 3rd millennium. (5)

            Rajsamand (7)

            Meeting Acharya Mahapragya, listening to His Words, reading his books, and especially understanding, all the way through, what happens with one’s mind and actual Ahimsa path of transformation of heart and thus of mankind itself were among life term achievements. Post-Gandhian career of non-violence appeared as a global re-foundation of urgent ahimsa practice, from a non-violent life style to economics – e.g. hunger and poverty as sources of violence -, and spirituality in the light of Ahimsa Prashikshan. Instead of formal declarations we shared, tens and thousands of us, an intimate, almost silent consciousness change helped by most qualified trainers, under the guidance of Acharya Mahapragya and Uvacharya Mahashraman.

            Mihai Eminescu (1850-1889) rewrote in Romanian on his own the beginning of the world from a sparkling point, as in Nasadya Sukta.  Even a violent birth of cosmos has to be challenged.  I wish  Eminescu were in Rajsamand and see the tenth Terapanth Acharya Mahapragya as a confirmation of his holy visions. (3)

            Climbing the Hill with thought to Tirthankaras and Terapanths, some of us got an increased feeling of Christmas on 25th December, few days after Id. Dr. Gandhi made clear once more our growth through Rajsamand encounter, a landarmak in our way to better humanity. Rudi sent me in Romania his Introduction to Jainism. Mezaki found similarities between Shinto and Dacian Zalmoxis. Gabriela spoke of enthusiasm in Rajsamand. Thomas reformulated his interfaith statement. (8)

            

            Son of Gandhi

            Romanian priest and scholar Constantin Galeriu speaks on Mahatma Gandhi as the only leader of revolutions who discovered the Saviour, through Sermon on the Mountain preaching to  love one's enemies. He proved to his enemies that he loved them, even dying as a martyr. In his own words: “I think only evil should be hated not evil-doers even when I could be the victim”; “Not to admit and to detest your enemies’ mistakes should never rule out compassion”,

and even love for them”.

            The same spirit was shared recently in Romania by the author of The man, his people and the empire, Rajmohan Gandhi. After his address at university in Baia Mare, a northern Romanian city of 130,000 that was once a major mining center, Prof Gandhi replied to a student, who asked him what is freedom: ‘if the state tells me what to do, I say I will resist. But if my conscience asks me not to do something, I want to obey it. Then I find I have inner freedom.’  (9)

            On the site of Biblitheca publishing house, May 2011, Introduction to Jainism (in my Romanian trnslation Introducere în Jainism) by Rudi Jansma and Sneh Rani Jain among key words of the presentation for general public are:   Ahimsa - “the heart of Jainism” -, Gandhi – modern apostle of Jainism -, Karma.

            A letter sent to Romanian Parliament by Cristina María Speluzzi from Buenos Aires República Argentina, dealing with “the dark specter of a death sentence for strays”, is opened by a quotation from Gandhi: “The greatness and the MORAL progress of a nation can be judged by the way the animals are treated ” (M. Gandhi)

            Gandhi vs Machiavelli

            In his book  The Gandhian Mode of Becoming, (10) Dr. Catalin Mamali adds to the “simple list” of comparison terms -   Socrates, Jesus, Buddha, Confucius, Martin Luther, Thoreau, Ruskin, Tolstoy, Steiner, Marx, Tagore, Freud, Mao, Lenin, Savarkar, Martin Luther King Jr., and Mother Teresa -  one more frame of reference: Niccolo Machiavelli. A special feature for a book on Gandhi published in India may be also the large number of Romanian authors in bibliography: Badina O, Blaga L, Botez M, Brucan S, Constante L, Draghicescu M, Eliade M, Gusti D, Herseni T, Ierunca V, Istrati P, Mamali C, Neculau A, Preda M, Zapan G.

            “As a thinker and practioner of politics Machiavelli had a profound influence on European

political life. Seeking power through any means was the major principle of his philosophy.

As against this Gandhi preached and practiced ethical principles of purity of means for

attaining his objectives. One can hardly imagine two completely opposite view points and

their paths of life.” (Govindbhai Raval, Vice Chancellor, in “Foreword”)

            “Mamali’s book has one organizing axis a comparison of Gandhi with Machiavelli, for

understanding both of them better, as each other’s contrast, dialectionally – not to end up

telling the reader whom he should follow. Interestingly, they were both fighting for freedom

of their lands. But to Machiavelli such giant tasks accrued to the Prince. To Gandhi the

liberation could only be done by those who should be liberated; the people, not the way

Machiavelli (and the Marxist tradition) saw them, as “masses,” as superficial admirers of

success: hence to be led by feeding them with successes.” (Johan Galtung in “Introduction”).

            In the end the author makes a pool - each of the 140 statements can be given grades between 1 and 5 according to the readers’ degree of agreement or disagreement to the respective position. 

            Pedestal

            In a song by Sarah-Hudson-Gandhi, the verse "I wanna find peace like Mahatma Gandhi" is repeated.

            After attending an addres by Mahatma Gandhi at Lausane, Lucian Blaga wrote in an article:

“Gandhi then began to speak, in a way that stunned by simplicity, first of all, by a simple, unobtrusive simplicity, of the spirits who no longer see only the ultimate essences. No gesture of a speaker, no rhetorical modulation in the voice, nothing sought to perpetrate, nothing of that unbearable attitude of the speaker. Gandhi spoke English in short phrases and predicates. He only pronounces a rare, non-sentimental sentence. A Frenchman translated, standing by the table, each sentence, and Gandhi, in a monotonous rhythm, continued. This head, stunningly ugly in the photos, had something transfigured in reality that it did not look bad anymore, though she had only a few teeth in her mouth. In this man, everything was reduced to the essence, even the appearance; Even the number of teeth, the unnecessary had fallen. Gandhi gives the strong impression of a man who is in a constant inner concentration but for whom concentration is no longer an effort but an organic state. His figure is accompanied by movements strictly necessary to appear rigid. No nervous or superfluous gesture. No word too much. Everything is mastered, without being artificial.” (11)

            Over years, within a roundtable dedicated to Mahatma Gandhi, Dr. Surender Bhutani, resident in Warsaw, referred to the book "Gandhi, a Sublime Failure" by Surender S.S. Gill, adding  question mark, but similarly inviting Gandhi's descent from the pedestal. It was speculated in the context that the Holocaust caused by the separation of India from Pakistan in 1947 could have been avoided. The speaker has been able to familiarize the audience with both issues, including that current political-social, and Gandhi's involvement at the scale of the Indian people and mankind (Gandhianism, noticeably through Martin Luther King, and Barack Obama's presidential campaign). 

            Some Western references on Gandhi:

“The Political Power of Non-Violent Resistance: The Gandhian Technique.” (2006)

 Non-violent action from Gandhi to the present, Postmodern Gandhi, Gandhi as political strategist,

Struggling for autonomy

 The Experience of Non-Violent Action from Gandhi to the Present.

New York: Oxford University Press.Rowbotham, Sheila. 1974.

Postmodern Gandhi and Other Essays: Gandhi in theWorld and at Home. (1979).

Gandhi as a Political Strategist – War without Violence (1939)

Gandhi: Struggling for Autonomy (2011)

   “Toward a Revaluation of Gandhi’s Political Thought.”

 “Gandhi on Democracy, Politics and the Ethics of Everyday Life.”

            Religiology

            Religiology or "Religious Studies" - "Sciences de la réligion" - "Religionwissenschaft"- "Ciencia de la Religión" etc. - refers to the scientific, neutral and multidisciplinary study of religions. It embraces and systematizes the conclusions of various sciences such as anthropology, sociology, psychology, neurobiology. German Friedrich Max Müller and Dutchman Cornelius P. Tiele are among the first representatives of the movement started in the nineteenth century, with the flourishing of biblical studies and the translation into European languages of Hindu and Buddhist texts. Comparative religion studies and methodological traditions drawn by the University of Chicago in general, and in particular by Mircea Eliade, have set the scene.

            Unlike theology, religiology studies the religious phenomenon "from the outside", investigates and systematises the observable aspects of all religions in a historical context. The theologian is a believer, not (necessarily) a religionist.

            Reference ancients in the study of religions: Hecateus of Milet, Herodot, Cicero (De natura deorum). First History of Religions: The Treaty on Philosophical Religions and Sects (1127) by Muhammad al-Shahrastani. First Chair (Comparative Religion): Oxford.

            Religious sciences: the history of religions (the history of the characters, events, and religious doctrines), the sociology of religion (the social aspects of religious phenomena), the anthropology of religion (rites, beliefs, religious arts), the study of the scriptures, Principles of interactions between communities and practitioners), neurobiology, etc. Methodologically (phenomenologically), Gerardus van der Leew proposes in Sixth Stage of Analysis in Religion in Essence and Manifestation, 1933: 1) splitting the phenomenon into distinct categories, for example sacrifice, sacred space, sacred time, sacred words, festivities and myths; 2) interpreting the phenomenon based on its own experience; 3) Applying the principle of phenomenological reduction - "epoche" - suspending the value judgment and adopting a neutral position; 4) clarifying the structural relations and the holistic understanding of the religious phenomenon; 5) "Genuine understanding" (Verstehen), the transformation of chaotic reality into "revelation" (eidetic vision); 6) verifying the conclusions through the results of other disciplines, such as archeology, history, philology. 

            Socio-anthropology of the sacred

            Invocations / prayers in various religions: Gayatri Mantra, Hinduism); (Khuddaka Patha, Buddhism); (Coran 1: Al-Fatihah); Bible, Matthew 6.9-13: The Lord's Prayer - Christianity; Kaddish, Judaism; Nuad, Sudan / traditional African religions; Avesta, Yasna 28.1, zoroastrianism; Namokar Mantra, jainism); Adi Granth, Japji p. 1: The Mul Mantra, Sikhism; Colibian Dance, Native American Religions); It is either the words of my mouth / and the meditation of my heart / received in your sight, O Lord, / My Rock and Salvation (The Bible, Psalm 19.14, Judaism and Christianity).

            God has become man so that man becomes God (Holy Fathers)

            Lat. Sacrum (priest) sacer (priest), sanctum (apart), cf. greek Hagios, ebr. Qadash, polynesian tapu (taboo), Arabic haram.

            Numen (mysterious power), cf. Sanskrit brahman, melanesian hand, old german haminja.

            Religion: the consciousness of being absolutely dependent on God (Friederich Schleiermacher). Establishing an a priori sacred reality (Rudolf Otto). The sacred is society itself (Emile Durkheim). The sacred (infinite) is not limited to the experience of a finite object (Max Scheler).

            Lat. Profanus (before / outside the temple, fanum, temple).

            Mircea Eliade, Sacred and profane (1. Space and sacrament of the world 2. Sacred time and myths 3. Sacral nature and cosmic religion 4. Human existence and sanctity life).

            "Satan is an essential part of the Christian system; Or, if he is an impure being, he is not a profane being"(EmileDurkheim)

"The important element from a practical perspective regarding the evolution of a religiosity towards a religion of the Book - either in the full sense of the word, ie the absolute dependence on a canon considered sacred or in a weaker sense, according to which the holy, fixed rules in writing, is the decisive criterion of orientation, such as those in the Egyptian Book of the Dead - the evolution of clerical education from the oldest, purely charismatic stage to the literary band. "(Max Weber)

            Everyday's Religiology  

            Religious rituality in the context of postmodernity is the subject of religious work based on the thesis of the movement of the sacred, on the religious content of the daily, individual and collective life. Religion is defined as a hermeneutical view of the sacred experience and expression inspired by the thesis of the movements of the sacred. Religion would rather hold the order of an arts of gaze on the religion, it would be a way of seeing. For the sake of sensitizing the religious dimension to seemingly non-religious human productions, Denis Jeffrey (in the "Prolegomenes of a Religiology of the Cotidian", 1996/1999, on line) refers to works by Mircea Eliade, Roger Bastide, and Quebec, Yvone Desrosiers). The religiologist studies religion from human sciences (sociology, psychology, anthropology, etc.) Human activities can be translated, hermeneutically, in religious terms.

            Religiosity aims at: 1) preventing events - risk factors, disorder, anxiety, fear, insecurity (sacred respect); 2) transiting, pontificating the discontinuities of life (sacred transition); 3) causing a discontinuity to bring altering, enchantment, creation (sacred transgression) into life.

The Promethean imaginary refutes human religiosity, and yet the Promethean behaviors do not oppose religious conduct. The sacrament does not disappear, it takes new and unique forms. The moment of dementia is the moment of transition from modernity to postmodernity. The secularized man may be more religious than ever, practicing a "nomadism of faith" or a tourism of religious sentiment. Gardening, for example, denotes a religious respect for the earth, a recurring eternity.

Dialectics between the established ritual and the institutional ritual. The established ritual refers to a codified system of rather rigid beliefs that condition the practices of manipulating sacred inertia. Functions: protection, enchantment, updating myth, perpetuation of petrified structures. The institute ritual, which is the origin of the reorganization of a myth or the creation of a new myth, gives access to "jouissance de l'interdit", generates disorder, imbalance, discontinuity, and forces a mythical system to renew, to complex or to transform. During an established ritual, such as Eucharist or Halloween, the possible death is euphemized to the fullest; During an institutional ritual - parachuting, rafting, Russian roulette, psychotherapy, etc. - Extending excessive life forces to overcome the excessive limit of death.

            The Candian School of Religiology also expressed itself in the Religiologiques magazine, introducing themes such as: invisible religion, atheism mysticism, postmodern as aesthetic of negation (Frances Fostier), postmodern, another name of another profane (Pierre Hebert), from our religion to our religiology (Despair), our religion is a fiction. In the essay "The Trojan horse of philosophia perennis: Mircea Eliade's Quest of Spiritual Transformation," Michel Gardaz, from the University of Ottawa, referring to the most important aspects of Eliades' inheritance to religious studies, concludes that “The Romanian scholar never reduced the spiritual history of humankind to a mere socio-cultural construction”, adding: “I hope that this essay will contribute to a better understanding of Eliade's philosophical presuppositions”.

 

            New religions

            The new 19th and 20th century religions, with 130 million members, have their roots in older religious traditions. If Hare Krishna or independent African churches are recognized by the Hindus and African Christians, others, such as the Church of Jesus Christ of Latter-day Saints, Jehovah's Witnesses Yogi Bhajan are in conflict with the original religious institutions. New Sects and Movements in Hindus: Sri Aurobindo Ashram, Arya Samaj, Brahmo Samaj, Ananda Marga, Transcendental Meditation, the Society for Krishna Consciousness (Hare Krishna), and Meher Baba, Sathya Sai Baba, Bhagwan Rajneesh and others. New religions in Japan: Rissh-K-osei Kai, S-oka Gakkai, Agon-shu, Omoto Kyo, Sekai Kyusei Kyo / World Messianic Church, Mahikari and Sukyo Mahikari, Perfect Liberty Kyodan. Religious Movements in Korea: Tan Goon Church, Tae Jong Church, Han Il Church, Chun Do Church, folkloric religious groups. Christian Sects and Groups: Kimbangui (Zaire), Cross of the Cross and Star (Nigeria), Rastafari (Caribbean). Additional scripture scripts: The Book of Mormon, Doctrine and Covenants, and Pearl of Great Price; Writings by Mary Baker Edy (Christ Scientist), Ron Hubbard (Church of Scientology). The Baha'i Faith, the writings of Baha'u'llah: the Book of Certitude (Kitab-i-Iqan), the Hidden Words of Baha'u'llah, and Epistle to the Son of the Wolf.

            From Jung Lexicon

            Anima - the inner female feminine of the man, the archetype of life itself. Animus - The male inside of the woman. Collective unconscious - a structural layer of the human psyche containing the entire spiritual heritage of the evolution of humanity, born again in the structure of each individual's brain. The personal unconscious contains lost memories, painful ideas that are repressed (ie, suddenly forgotten), subliminal perceptions that mean sensory perceptions that are not strong enough to reach consciousness. Dreams - Fragments of Involuntary Psychic Activity. Mystical participation - mystical bond or identity between subject and object. Puer aeternus / puer animus / puella anima. Renaissance - Metempsyho (transmigration of souls), reincarnation (in the human body), resurrection; Psychological revival (individualisation) and indirect change that occurs through participation in the process of transformation. Religious attitude - careful observation of, and respect for invisible forces and personal experience. The term religion designates the specific attitude to a consciousness that has been changed by the experience of numinosum. Religion is an instinctive attitude specific to man, and its manifestation can be traced throughout human history. Religious attitude is different from the belief associated with a particular belief. Faith is a codified and dogmatized form of an original religious experience and expresses a certain collective creed. True religion involves a subjective relationship with certain metaphysical and extramundic factors. A belief is a confession of faith intended primarily for the world in general, and so is a intramundal business, while the meaning and purpose of religion lies in the individual's relationship with God (Christianity, Judaism, Islam) or the way of salvation and liberation (Buddhism) . Jung believed that a neurosis in the second part of his life is rarely healed without the development of a religious attitude inspired by a spontaneous revelation of the spirit.

            Energetic nonviolence and non-possession 

            Lord Mahavira has classified people in three categories: having many desires (Mahechha), having few desires (Alpechha), having no desires (Ichhajayi). The economy of nonviolence, along with poverty eradication, applies also Mhavira's concept of vrati (dedicated) society. He gave three directions regarding production: not to be manufacturated weapons of violence (ahimsappyane), not to be assembled weapons (asanjutahikarne), not to be made instruction for sinful and violent work (apavkammovades). Following anekanta, the philosophy of Mahavira synthesizes personal fate and initiative.

            The anthropology of non-violence may deal with Jain ahimsa, Buddhist karauna, Christian mercy, Gandian nonviolence; Principles of relativity (anekanta). According to United Nations Conflict Prevention NHDR Thematic there are three level of conflict prevention: a) systemic prevention: factors of the global conflict (the unfairness of globalization, the negative effects of globalization, arms trafficking, international organized crime); b) structural prevention: weak, falling or predatory states, group identities, horizontal inequalities, inequity, insecurity; c) operational prevention: conflict accelerators and detonators (resource poverty, small arms influx, public health emergencies, military dismantling, sudden immigration or population deployment, redistribution of land, severe inflation, contentious choices, etc.

            (Master Course: Psycho-sociology of Deviance, Victimology and Social Assistance / Discipline: Anthropology of Violence: Coordinator: Prof. Dr. George Anca) 

            Main themes of the master course in psychology-sociology on energetic nonviolence and non-possession:

            Exploring social violence. Motivation of violent behaviour (protection, „fight or flight”, groups and identity). Conflict prevention – systemic (globalization, international crime), structural (predatory states, horizontal inequities), operational (accelerators and detonators of conflict – e.g. Poverty of sources, influx of small guns, elections). 

            Among the objectives of the "anthropology of violence" program for the master courses  in sociology were: deepening the theories, concepts, socio-anthropological solutions and awareness of the conflict dynamics; The appropriation of critical reflection on social violence, history and humanity; Enhancing the capacity to use instruments of nonviolence, reconciliation, peace; Developing collaborative abilities, learning and creative teamwork, as well as individuals, in the perspective of doctorate.

            Violence is investigated by socio-biology, ethology, psychoanalysis, media studies, irenology, philosophy etc. Even if the successive trends of social anthropology - evolutionism, functionalism, diffusionism, structuralism, etc. - it does not provide theories or methods of study of violent practices; at present, violence is central to theories on the nature of society, from a comparative, intercultural perspective, to case studies on war, state violence, sexual violence, genocide, ethnic conflict, etc. Reconsidering subjectivity as intersubjectivity in a postmodern context addresses themes such as: alterity, transcendence, responsibility, language, community, politics, divinity, futurism. On a small scale, anthropology analyzes the causation, experimentation and justification of violence (in families, villages, suburbs, gangs, combat groups, committees, counseling groups) on a large scale, the aggression (inborn or not) Species of mankind as a whole. Thus, violence seems to be the true secret of social life, more than death or sexuality.

            Instead of violence, Origen and Tertullian recommended martyrdom. Hermeneutical exercises of Origen of Alexandria faced torture and martyrdom. As “decisive means for politics is violence” (Max Weber), a post second World War example is given by torture of political prisoners during Communist regime in Romania oposed by poems prayers, perhaps in tune  with non-resistance, nonviolence, ahimsa, soul force, and satyagraha.

            “Gandhi was particularly concerned with how one might confront physical violence in the very moment it was being practiced. He discerned that one might be able to engage in“conscious suffering” (or tapas) where certain actions were taken with the expectation of provoking physical punishment from others. This kind of suffering, unlike the suffering of people resigned to their fate, could be used to one’s political advantage.For political campaigns that might involve putting one’s body at risk, he coined the term satyagraha, or 'holding fast to the truth.'The term avoided the negative, inactive, and 'passive' connotations of non resistance and non violence while acknowledging that refraining from violence in the face of the violence of others is difficult. Gandhi also continued to employ the term

ahimsa to refer to the broad range of practices (satyagraha among them) that he wished to cultivate in himself and encourage in others.” (12)

            Some  modules:

1.1 Explaining social violence over time: symbolic and structural violence, violence in war and peace, cataclysmic violence of the prolonged past in the modern world - the persistence of prisons, campuses, ghettos, world wars, genocides, terrorism;

2. motivating violent behavior through: a) the need to protect self-respect, b) the inborn "fight or flight" response, and c) the human tendency towards group and identity formation;

3. conflict prevention at three levels: a) systemic prevention: factors of the global conflict (the unfairness of globalization, the negative effects of globalization, arms trafficking, international organized crime); b) structural prevention: weak, falling or predatory states, group identities, horizontal inequalities, inequity, insecurity; c) operational prevention: conflict accelerators and detonators (resource poverty, small arms influx, public health emergencies, military dismantling, sudden immigration or population deployment, redistribution of land, severe inflation, contentious choices, etc. (13) Cf United Nations, Conflict Prevention NHDR Thematic

            Within their three volumes (2009-2011, Anthropology of violence, Anthroplogy of religions, Religion conflict and Mediation) ), papers by  master students on Anthropology of violence /religiology / mediation make room too ahimsa: Violence, another kind of religion; Nonviolence and Ahimsa Jaina – Martin Luther King and nonviolence – Rituals in Judaic, Buddhist and Zoruba religions; Rites of passage in life of a Hindu; Vegetarianism and violence; Violence and sacred.   Along with themes and bibliography suggested (14) there were also approached updated happenings such as: Pilgrimage on the Way of Saints,  in Bucharest; destruction of  monuments from the Jewish Cemetery; words about God said by parents to the children ("sees you and punishes you if you are evil"); fraudulent real estate transaction between the Vatopedi Monastery on Mount Atos and the Greek State; “Nymfos" site, translated with tendency to "Christian Nymphomania";

Vatican's suspension of 58-year-old Bishop John Thattungal from the Kochi Diocese of India to adopt a 26-year-old woman ("Spiritual Power"); Religious / satanic verbiage in electoral polemics.

            Religious Conflict and Mediation

The paradox of religion as a source of division and conflict, on the one hand, and aspirations of peace and compassionate service, sacrifice, on the other.

Ambivalence of the sacred. Religion, violence, reconciliation. What is a religious terrorist and a peacemaker? "Religion causes peace," but it can mobilize for war, attacking religious targets, or converting the enemy.

Authority, autonomy and religious conflict. Politics of religion, cause of conflict. The intensity of politicization is greater in monotheistic religions. Secularization, religious revivalism, modern fundamentalism. Human rights, religious conflict and globalization. Geopolitics of the main religions of the world. Ultimate values in the new world order.

Ethnic-religious conflict within states and in the international context. Ethnic and religious conflicts in Southeast Europe and the Black Sea region. Confessional confrontation between Protestants and Catholics, Muslims and Hindus, etc. Islam in Europe and the world. Soldiers fighting against the same religions (American soldiers come from 700 religions). "Cosmic War". "Peace Negative".

It was religious extremism. Extremist movements, escalating conflicts. "Violence, a debt". From fanaticism to terrorism in the name of religion. Holy war, holy peace. Suicidal attacks, martyr operations. "Brainwashing" and the movement of new religions. Satanic ritual abuse. The diabolical authority. Limits of victimization.

Religion, conflict and reconciliation. The contribution of religion and culture to mediating peace and conflict. Narrative, ritual, context and symbol. Religious reconciliation, in accordance with the rule of law, but also with the principles of justice included in the scriptures (love, forgiveness, reconciliation). The experience of mediation and prayer.

Religion defined as mediation between finite and infinite (Hegel). Christ, mediator between God and man, but also between the exorcist and the evil spirit. The spiritual charismatic leader as a mediator of conflicts and intereligious dialogue. "Demos and Deus".

Religious construction of peace. Transforming the conflict through spiritual services. Inner Peace and exterior Peace. The roles of religious actors, peace-makers, the typology of pacifist activities. Sacred texts and conflict mediation / transformation. Forgiveness and enemies. Healing and reconciliation.

GANDHI  JAYANTI  2 OCTOMBRIE 2017

Prelegere de Dr. George Anca, BNR

He Rama! Gayatry...

Astăzi s-a născut Hristos,

Mesia cel Luminos...

Jai Hind! Jai Gandhi!

                        Să ne regăsim în marele suflet Mahatma Mohandas Karamchand Gandhi, născut 2 October 1869, Porbandar, Gujarat, asasinat 30 ianuarie 1948, 78 de ani. A fost  Avocat, Politician, Activist, Scriitor, Soldat . Lider al Mișcării de Independență a Indiei și al  Congresului Național Indian. A condus numeroase campanii naționale pentru swaraj – autodeterminare. A condus faimosul Marș al sării (1930). A chemat englezii să plece,  Quit India în 1942. Gandhi Jayanti, nașterea sa, este sărbătoare Națională a Indiei și, în toată lumea,și la noi, aici, Ziua Internațională a Nonviolenței.

                        Ahimsa îmbrăţişează toate religiile şi filosofiile, fie islamică, budhhistă, parsi, tao, creştină, vedică, şinto, sikh or jaină, dincolo de hotarele provinicialismului, şovinismului lingvistic, sectarianismului sau comunalismului. Nu e proprietatea nici unui individ, e un simţământ universal.

                        Rgveda: “Iartă-ne, o, Varuna, dacă am făcut rău unei persoane care ne iubeşte, unui prieten, coleg sau vecin, sau chiar unei persoane necunoscute”. Yajurveda: “Lasă-mă să văd în toate fiinţele semeni”. Atharvaveda: “O, Doamne, fă-mă să mă simt prieten tuturor fiinţelor omeneşti, fie că le cunosc, fie că nu”. Chhandogya upanishad: “cineva poate atinge Brahma Loka împlinind toate datoriile faţă de învăţătorul său, studiind Vedele, generând religiozitate printre fiii şi discipolii săi, controlând şi internalizând toate organele de simţ, neangajându-se în violenţă sau în orice alt fel împotriva vreunei fiinţe vii aşa cum se arată în scripturi şi comportându-se astfel până la sfârşitul vieţii sale”. Ramayana: “Regele trebuie să protejeze femeile, copiii, bătrânii şi pe cel ce a căutat adăpost la el”. Mahabharata: “Ahimsa e de un ordin mai înalt decât amândouă îndeletnicirile de a câştiga bani sau de a ţine ritualurile”. Mahavira: “Cel pe care vrei să-l ucizi nu e altul decât tine însuţi”. Buddha: “Considerându-i pe ceilalţi asemeni ţie, nu trebuie să-i ucizi sau să laşi să fie ucişi”. Bodhicharyavatar: “Un om devine inferior ucigând o fiinţă vie”. Mahatma Gandhi: “Am pornit în căutarea adevărului. Am găsit ahimsa.” Vinoba: “ a distruge duşmănia, pofta, foamea, boala”.

                        Iisus Hristos: “Iubeşte-ţi duşmanul”. Koran Sharif: “Bismillahurrehmanerahim” (Dumnezeu este atotblând). Dr. King: “Universul e de partea dreptăţii”.

                        În studenția londoneză, Societatea Theosofică l-a invitat pe Gandhi, de 20 de ani, să citească Bhagavad Gita în traducere și în original. Gita incipit: Dharma Kshetra Kurukshetra...

          

                        Activist pentru drepturi civile în Africa de Sud   (1893–1914) . Avea 23 de ani, a petrecut, luptat, 21 de ani în Natal Și Durban. Dat jos din tren la Pietermaritzburg pentru că n-a părăsit clasa I. În timpul războiului cu Burii, Gandhi a format în 1900 un grup de ambulanțieri la Natal, în favoarea englezilor.În 11 septembrie 1906,  răspuns la  restricțiile guvernului Transvaal contra  indienilor și chinezilor, Gandhi adoptă Satyagraha (devoțiune pentru adevăr) sau protest nonviolent.

                        Se întoarce în India în 1915, având reputație internațională ca un lider naționalist indian, teoritician și organizator al comunității.În aprilie 1918, în ultima parte a Primului Război Mondial, caută să recruteze, nu ambulanțiști, ci combatanți, scriind viceregelui:„personal nu voi omorâ sau răni pe nimeni, prieten sau dușman”. Satiagraha nonviolente: Champaran, Kheda, Marșul Sării, mișcarea Khilafat, mișcarea noncooperare. 1920 țărani telugu, într-o piesă, îl portretizează pe Gandhi ca un mesia, o reîncarnare.1930  El folosește expresii ca  Rama-rajya din Ramayana, swaraj, satyagraha.  Churchill l-a numit dictator, un „Hindu Mussolini”.

Gita -Cap 7

Nu mă predau acelor mincinoși 

grozav de proști, cei mai mici din omenire,

a căror cunoaștere este furt de iluzie și care

fac parte din natura atee a demonilor.

O, cel mai bun dintre Bharatas, patru tipuri de oameni

evlavioși îmi oferă  serviciul devoțional -

cel nefericit, doritorul bogăției, curiosul și

cel care caută cunoașterea Absolutului.

                        Campanie îmotriva oricărei participării indiene la cel de-al Doilea Război Mondial, în favoarea englezilor. Dar peste 2,5 milioane de indieni îl ignoră pe Gandhi, înscriindu-se voluntari. Gandhi se opune  separării subcontinentului indian din cauze religioase.

                        Trăind  întru  Hinduism, Gandhi s-a referit la  Bhagavad Gita  ca dicționarul său spiritual și cea mai mare singură influență în viața sa. „Dumnezeu este adevăr. Calea adevărului stă în ahimsa (nonviolență)” (1927).Ne originând el principiul nonviolenței, Gandhi  l-a aplicat cel dintâi în câmpul politic la scară mare.

            Scrieri literare. Hind Swaraj, publicat  in Gujarati în 1909, The Story of My Experiments with Truth (Gujarāti), Satyagraha in South Africa,  Hind Swaraj or Indian Home Rule.

The Collected Works of Mahatma Gandhi anii 60, 50.000 pagini, 100 volume.

Mahatma Gandhi despre satyagraha, ahimsa și aparigraha

Centralizarea ca sistem nu este adecvată pentru funcționarea și organizarea non-violente

ale  societății. Este greu să realizăm o societate non-violentă în cadrul sistemelor centralizate.

Majoritatea oamenilor ar uita mai degrabă moartea tatălui lor decât pierderea averilor.

averi.

Non-violența este indispensabilă pentru o dezvoltare economică reală.

Cred că cel mai eficient mod de a face dreptate este să faci dreptate propriului

dusman.

Gita /Cap.13

Umilinţă; nonmândrie; non-violență;

toleranţă; simplitate; apropierea de un

maestru spiritual de bună credință;

curăţenie; statornicie; autocontrol;

Renunțarea la obiectele de satisfacție

senzorială; Absența ego-ului fals;

Percepția răului nașterii, morții,

bătrâneții și bolii; detaşare;

*

Gita /Cap. 18

Învață  de la Mine, O, Arjuna, cele cinci cauze,

așa cum sunt enunțate  în doctrina Sankhya,

pentru realizarea tuturor acțiunilor. Ele sunt:

corpul fizic, sediul Karma; modurile  naturii

materiale, agentul; cele unsprezece organe de

percepție și acțiune, instrumentele; diferitele

funcțiuni pranas; și, a cincea, constituită de

divinitățile care prezidează organele.

Unele referințe occidentale despre Gandhi: “The Political Power of Non-Violent Resistance: The Gandhian Technique.” (2006)  „Non-violent action from Gandhi to the present”, „The Experience of Non-Violent Action from Gandhi to the Present.”   “Toward a Revaluation of Gandhi’s Political Thought.”“Gandhi on Democracy, Politics and the Ethics of Everyday Life.”

Gita /Cap.2

O, Partha, cum poate o persoană

care știe că sufletul este indestructibil,

etern, nenăscut și imuabil,

să omoare pe cineva sau să facă pe cineva să omoare?

Când o persoană îmbracă haine noi,

renunțând la cele vechi,

tot astfel sufletul acceptă  noi corpuri materiale,

renunțând la cele vechi și nefolositoare.

Sufletul nu poate fi niciodată tăiat în bucăți de nicio armă,

nici ars de foc,

nici umezit de apă,

nici uscat de vânt.

            De ahimsa (nonviolenţă), în România a vorbit, în cunoştinţă de cauză, prima oară, Mircea Eliade, în articole, romane, jurnale şi memorii : “Prima floare care i se oferă acestuia este ahimsa, în sens propriu ea înseamnă non-violenţă” (“Introducere în tantrismul secret”); “Această extraordinară nebunie a Indiei, să iasă neînarmată în faţa tancurilor şi mitralierelor europene”; (în închisoare) “Am fost rugat şi eu să improvizez un curs de istoria religiilor şi să vorbesc despre Gandhi şi mişcarea naţionalistă indiană”; “Şeful Gărzii de Fier alesese calea nonviolenţei”; “Ce revoluţie naţională şi socială, în afară de cea a lui Gandhi, străbătută de duh creştin şi tolstoian – a îndrăznit să-şi facă “propagandă” cerând oamenilor să se apropie de călugări şi să fie în orice clipă aproape de moarte? Semnificaţia revoluţiei pe care o năzuieşte d. Corneliu Codreanu este atât de profund mistică încât succesul ei ar însemna încă odată victoria duhului creştin în Europa”.

Tânărul Eliade consemna “profunda unitate a culturii aborigene indiene şi cea a tradiţiilor populare româneşti”. După Cicerone Poghirc şi Amita Bhose, oarecum protocronist, România-India se citesc şi Mioriţa-ahimsa.

            Gandhianismul este o doctrină spiritual-politică înemeiată pe nonviolenţă, pe ahimsa. Mahatma Gandhi, părintele naţiunii indiene, a fost luat drept model şi în afara Indiei, Martin Luther King fiind printre clasici şi martiri, asemeni maestrului. Doamna Usha Mehta, custode al muzeului Gandhi (Nani) din Bombay, mi-a povestit cum Dr. King a rugat-o, iar dumneaei a acceptat, să-i permită să doarmă o noapte unde dormea Gandhi, pentru a primi ceva din trăirile, vibraţiile aceluia. Voind să pronunţ „gandhianism” în America, într-un context public, am simţit un impuls ca şi electric purtîndu-i pe cei doi şi cred că am tăcut, în spirit jain.

                      

            Lucian Blaga despre Gandhi: „În acest om, totul era redus la esență, chiar și la aspect; Chiar și numărul de dinți, inutilul căzuse. Gandhi dă impresia puternică unui bărbat care se află într-o concentrare interioară constantă, dar pentru care concentrarea nu mai este un efort, ci un stat organic. Figura lui este însoțită de mișcări strict necesare pentru a apărea rigide. Nici un gest nervos sau inutil. Nici un cuvânt prea mult. Totul este stăpânit, fără a fi artificial. "

            Cînd Lucian Blaga a asistat la o conferinţă a lui Gandhi la Lausanne, povestește Ștefania Velisar-Teodoreanu - s-a detaşat parcă de mesajul imediat pentru a face loc unei fulguraţii unice, altceva decît impresiile lăsate de personalităţile altor gînditori pe care îi întîlnise înainte, cum a şi scris într-un articol cunoscut astăzi şi în India. Mai mult, acea vedere a devenit povestirea lui preferată, ritmată ca un mahapranam/respiraţie lungă într-o repovestire:

Ne-a povestit odata despre Gandhi - Tagore si Gandhi - cum l-a cunoscut în Elvetia.

Stia, ca un regizor extraordinar, sa povesteasca. Tot începea asa, cu un glas domolit. Si încet se intensifica si privirea, si tot, si pe urma îti crea ca o halucinatie. Spunea cum a venit întîi Gandhi. Venise pentru o conferinta. Pe scena era o masa. Si-a venit omuletul acesta. Gandhi, îmbracat într-o camasa de lîna alba, mi se pare c-avea si picioarele goale, cred, dar nu stiu sigur. Si dintr-un salt s-a asezat în forma de Budha - cum stau ei, asa - pe masa si a început sa vorbeasca cu glas foarte mic întîi. Lumea a trebuit sa ciuleasca urechile ca sa asculte. Si pe urma, din ce în ce - ca la Blaga - glasul se intensifica. A început sa le vorbeasca, ma rog, de chestiunile lor hinduse... Si glasul se intensifica din ce în ce, din ce în ce, si din ce în ce avea Blaga impresia ca masa se facea mai mare, ca Gandhi crestea, ca tot restul era ca o pestera în care numai Gandhi stralucea la mijloc... În fine, ca un regizor! El vedea si ce spunea Gandhi. Nu mai tin minte de acum o mie de ani! Dar avea darul acesta nemaipomenit de a se transforma - si în glas, si în toate. Era extraordinar de fermecator si neprevazut în tot felul. Dar eu mai mult nu stiu sa-ti spun, fiindca nu tin minte ce vorbea, de unele si de altele.

Gandhi vs Machiavelli. În cartea sa The Gandhian Mode of Becoming (10), Dr. Catalin Mamali adaugă la "lista simplă" a termenilor de comparație - Socrate, Isus, Buddha, Confucius, Martin Luther, Thoreau, Ruskin, Tolstoy, Freud, Mao, Lenin, Savarkar, Martin Luther King Jr. și Mama Teresa - un alt cadru de referință: Niccolo Machiavelli. O caracteristică specială pentru o carte despre Gandhi publicată în India poate fi și numărul mare de autori români în bibliografie: Badina O, Blaga L, Botez M, Brucan S, Constante L, Drăghicescu M, Eliade M, Gusti D, Herseni T, Ierunca V, Istrati P, Mamali C, Neculau A, Preda M, Zapan G.

            "Ca gânditor și practician al politicii, Machiavelli a avut o influență profundă asupra vieții politice europene. Căutarea puterii prin orice mijloc a fost principalul principiu al filosofiei sale.Contrar acestuia, Gandhi a predicat și a practicat principiile etice ale purității mijloacelor pentru atingerea obiectivelor sale. Cu greu ne putem imagina   două puncte de vedere complet opuse și căile lor de viață "(Govindbhai Raval, Vice-cancelar, în" Cuvânt înainte ").

            " Interesant, ambii luptau pentru libertatea țărilor lor. Dar lui Machiavelli astfel de gigantice sarcini au sporit pentru Prinț.  După Gandhi eliberarea ar putea fi făcută numai pentru cei care pot fi eliberați; poporul, nu ăn felul în care  Machiavelli (și tradiția marxistă) au văzut oamenii ca "mase", ca admiratori superficiali ai succeselor: deci să-i conducă hrănindu-i cu succese” (Johan Galtung în"Introducere "). 

            De-a lungul anilor, la o masă rotundă dedicată lui Mahatma Gandhi, dr. Surender Bhutani, rezident la Varșovia, a făcut referire la cartea "Gandhi, o defecțiune sublimă" de Surender S.S. Gill, adăugând semnul întrebării, dar invocând și descendența lui Gandhi de pe piedestal. Sa speculat în contextul în care Holocaustul provocat de separarea Indiei de Pakistan în 1947 ar fi putut fi evitat. Vorbitorul a fost capabil să familiarizeze publicul cu ambele probleme, inclusiv cu actualul politico-social, și cu implicarea lui Gandhi la scara poporului indian și a omenirii (gandhianismul, remarcabil prin Martin Luther King și campania prezidențială a lui Barack Obama).

Gandhi și Mahavira.  Al 24-lea, ultimul Thrtankara, Mahavira a clasificat oamenii în trei categorii: având multe dorințe (Mahechha), având puține dorințe (Alpechha), fără dorințe (Ichhajayi). Economia nonviolenței, alături de eradicarea sărăciei, se aplică și conceptului de vrati (dedicat) al lui Mhavira. El a dat trei direcții în ceea ce privește producția: să nu fie fabricate arme de violență (ahimsappyane), să nu fie asamblate arme (asanjutahikarne), să nu se facă instrucțiuni pentru munca păcătoasă și violentă (apavkammovades).

Discipolul său, Ganadhara Gautama, îl întreba pe Mahavira: "Doamne! Poate omul să atingă iluminarea (kevalya)? "

Mahavira a spus: "Da, el poate".

Gautama: "Doamne! cum poate face acest lucru? "

Mahavira: "Renunțând la violență și posesivitate".

Gautama: "Poate cineva să fie disciplinat spiritual?"

Mahavira: "Da, el poate"

Gautama: "Doamne! cum poate face acest lucru? "

Mahavira: "Prin renunțarea la violență și posesivitate".

În loc de violență, Origen și Tertullian au recomandat martiriul. Exercițiile ermeneutice ale lui Origen din Alexandria s-au confruntat cu tortură și cu martiriul. Deoarece "mijlocul decisiv pentru politică este violența" (Max Weber), un exemplu post-secund al celui de-al doilea război mondial este dat de tortura prizonierilor politici în timpul regimului comunist din România opusă de rugăciunile poeziilor, probabil în acord cu non-rezistența, nonviolența, ahimsa, sufletul mare, și satyagraha.

Cele trei volume (2009-2011, Antropologia violenței, Antropologia religiilor, Conflictul religios și Medierea), lucrările de masterat în Antropologia violenței / religiologie / mediere, pe care le-am condus, fac loc și ahimsa: Violența, un alt tip de religie; Nonviolența și Ahimsa Jaina - Martin Luther King și nonviolența - Ritualuri în religiile iudaice, budiste și zoruba; Ritualuri de trecere în viața unui hindus; Vegetarianism și violență; Violență și sacru. Impreuna cu temele si bibliografia sugerate, au fost abordate si evenimentele actualizate cum ar fi: Pelerinaj pe drumul sfintilor, la Bucuresti; cuvinte despre Dumnezeu spuse de părinți copiilor ("te vede și te pedepsește dacă ești rău"); tranzacția imobiliară frauduloasă între Mănăstirea Vatopedi de pe Muntele Atos și statul grec;

Suspendarea de către Vatican a episcopului John Thattungal de 58 de ani din Episcopia Kochi din India pentru a adopta o femeie de 26 de ani; Religios / satanic în polemica electorală.

Conflictul religios și medierea. Ce este un terorist religios și un pacificator? "Religia provoacă pacea", dar se poate mobiliza pentru război, ataca țintele religioase sau convertește dușmanul.

            Mahatma Gandhi traducând din Gita:

 Among thousands of men hardly one strives after perfections; among those who strive hardly one knows Me in truth. (7.3)

 Kalidasa:

Arjuna a ars pădurea Khandava

Auritei Lanka i-a pus foc Hanuman

Kamadeva a fost ars de Shankara

Dar nimeni n-a ars sărăcia care arde pe toţi

* 

George Anca

Mahatma Gandhi printre oameni

Masă rotundă dedicată lui Mahatma Gandhi

Bibliteca Academiei din Bucureşti a găzduit miercuri 27 mai 2007, în Sala “Acad. Virgil Cândea” o masă rotundă dedicată lui Mahatma Gandhi, inaugurată de E.S. Debashish Chakravarti, ambasadorul Indiei printr-o evocare a “cărţii deschise” care a fost viaţa lui Gandhi.

Dr. Ioana Feodorov, cercetător la Institutul de Studii Est-Europene a făcut o trecere în revistă a preocupărlor indianistice  ale lui Virgil Cândea (prima sa lucrare bibliografică fiind asupra lui Rabindranath Tagore în România), a volumelor de indianistică din colecţia faimosului cărturar.

Dr. Surender Bhutani, rezident, de 20 de ani, în Varşovia, s-a referit  la cartea “Gandhi, a Sublime Failure” de Surender S.S. Gill, adăugând semnul întrebării, dar invitând, similar, la coborârea lui Gandhi de pe piedestal şi privirea (judecarea?) lui ca om – mare, cu “greşeli mari”, comparat, însă cu Buddha sau Hristos. S-a speculat, în context, că holocaustul provocat de separarea Indiei de Pakistan, în 1947, ar fi putut fi evitată. Vorbitorul a reuşit să familiarizeze auditorul atât cu problematica, inclusiv actuală, politică-socială cât şi cu implicarea lui Gandhi, la scara poporului indian şi a omenirii (gandhianism, sesizabil, prin Martin Luther King, şi în campania prezidenţială a lui Barack Obama) eventual ca “singurul gandhian veritabil, ucis de un fanatic hindus”. Dacă ar fi fost asasinat de un musulman? (istoria ar fi foat alta...)

Moderatorul mesei rotunde, dr. George Anca, preşedinte al Asociaţiei Culturale Româno Indiene / RICA (organizatorul dezbaterii) a fost rugat de către vorbitor să dezvolte, în româneşte, conceptele gandhiene de ahimsa (nonviolenţă) şi satyagraha (adevăr-fermitate). Întrebările şi comentariile participanţilor au învederat, în pofida deconstrucţiilor postmoderne, o înţelegere personalist-universalistă, poate, totuşi, din afară, a mesajului lui Gandhi, până la posibila înnoire de paradigmă şi în cazul “eşecului” gandhian (Dr. Mircea Aurel Niţă, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative) dar şi că s-a putut asculta ce nu se găseşte în cărţi (Speranţa Neagu, masterand, Universitatea “Spiru Haret”).

Întrebat dacă se consideră un postmodern, Dr. Bhutani a răspuns: până la un punct - în urdu, nu sunt modernist. Apropo de “enigama Gandhi”, la o generalizare - “fiecare este o enigmă”, s-a replicat, “dar nu fiecare este Gandhi”.

Scriitorul Surender Bhutani a primit în dar, de la d-na Gabriela Dumitrescu, şefa serviciului Carte veche şi manuscriste, BAR, prima carte tipărită în româneşte, de Macarie, acum 500 de ani, iar din partea RICA o antologie de poezie indiană, publicată de editura Biblioteca, la Târgovişte, în care este inclus.

Dr. Niculae Diaconescu, directorul Muzeului Tehnic Naţional “Dimitrie Leonida” (Parcul “Carol”), va găzdui miercuri 17 iunie 2007, ora 11, simpozionul “Spiritul tehnic românesc, indo-european”, sub auspicii comune cu Asociaţia Culturală Româno-Indiană (RICA).

Redescoperirea Africii

Revenind la aparenta deconstruire a lui Gandhi, a Indiei, deja publicată internaţional şi testată şi în România (primită cel mult condescendent, dar cu evidentă empatie – în  Bucureşti, Târgovişte, Rîmnicu Vâlcea), indianul “nostru” din Varşovia are nu numai povestea personală a unei prietenii, de care vom nara şi noi mai jos, dar tragica pierdere a tatălui “în Partition”. Poate această moarte, mai mult decât “dictatura” lui Gandhi, intră în ecuaţie.

Venind la Academia Română, Surender mi-a dat o invitaţie: “Cu înalta participare a / Excelenţei Sale, Preşedintele României / Domnul Traian Băsescu / Decanul GrupuluiAmbasadorilor Africani /Ambasadorul Republicii Algeriene Democratice şi Populare / E.S. Dl. Abdelhamid Senouci Bereksi / Are onoarea să vă invite la o serată destinată descoperirii “Africii în progres” / Miercuri 3 Iunie 2009, ora 17:30 / Cercul Militar Naţional.

Cînd E.S. Bereksi era ambasador în India, Surender funcţiona ca director al Centrului Cultural Arab, mi-a spus, când ne-am cunoscut. An de an, de trei îl ştiu eu, este oaspetele vechiului prieten, în România.

De data asta mi-a propus, ca subiecte de conferinţe fie alegerile recente din India (tabu, ori transferuri pe tema că tot dinastia Gandhi rulează India -  în Gândul), fie: “Gandhi, a Supreme Failure?”Deşi îl cam intuiesc, eram în multe feluri curios ( o fi Indira? Rajiv, Sonia, Rahul). Vorbea chiar despre Gandhi, nu despre Mahatma?

Apăsat, l-am rugat în scris, franţuzeşte, pe înaltul său prieten să vină şi E.S., da, va vorbi despre Africa. Gandhi în Africa este un subiect clasic, până la Mandela. Am coborât şi eu în gara Petermaritzburg, unde a fost dat jos ca nealb, i-am văzut statuia din oraş, creată de un sculptor englez nesemnat. O să fie Gandhi şi Africa, doi vorbitori, două continente, un gandhianism.

Dar cum ar fi lipsit E.S. Debashish Chakravarti, fost ambasador în Tanzania. Doamna Adyty Chakravarti tocamai a avut deschisă recent, la Simeza, o expoziţie de pictură, jumătate cu tablouri din Africa, jumătate din România, într-o sinteză unică indiană, o revelaţie prin sinceritate şi rafinament.

Ce mai citeşte Gandhi?

Într-un cântec de Sarah-Hudson-Gandhi, se repetă versul “I wanna find peace like Mahatma Gandhi”. Poetul Bhutani nu foloseşte nume proprii în recentele poeme scrise  în engleză, nici nu pare a mai spera în pace, sau, cine ştie:

“Ce altceva decât să descopere o saga tânguioasă?” “în fond, o disperare tristă e o tragedie bazată pe realitate”; “realitatea ta seamănă / cu imaginaţia cea mai sălbatică a celorlalţi”; “acum anarhia încolăceşte vieţile ideologilor”; “toate pietrele au premoniţii aproape întunecate”;

“Noi Mesia ai ordinii globale

plonjară din sublim în sub-lunăticie,

nemascate le sunt intenţiile

vor să rămână întrebările nerăspunse

sunt ideologii noului glob-nomadism”

“Personajul sporeşte în contradicţii

demascarea nu s-a făcut încă,

nenorocirile în străin teritoriu se ţin lanţ

şi nu mai e loc de identificare morală”

 *

BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMÂNE

şi

ASOCIAŢIA CULTURALĂ ROMÂNO-INDIANĂ (RICA)

vă invită

miercuri 27 mai 2009 orele 11.00

la

masa rotundă internaţională:

GANDHI ŞI AFRICA

Vorbitori:

E.S. Debshish CHAKRAVARTI

ambasadorul Indiei

Dr. Surender BHUTANI

scriitor şi diplomat

Dr. Ioana FEODOROV

Institutul de Studii Sud-Est Europene

▪

Moderator:

Dr. George ANCA,

preşedinte RICA

G A N D H I :

" Fii schimbarea pe care vrei sa o vezi in lume."

Moderatorul mesei rotunde, dr. George Anca, preşedinte al Asociaţiei Culturale Româno Indiene / RICA (organizatorul dezbaterii) a fost rugat de către vorbitor să dezvolte, în româneşte, conceptele gandhiene de ahimsa (nonviolenţă) şi satyagraha (adevăr-fermitate). Întrebările şi comentariile participanţilor au învederat, în pofida deconstrucţiilor postmoderne, o înţelegere personalist-universalistă, poate, totuşi, din afară, a mesajului lui Gandhi, până la posibila înnoire de paradigmă şi în cazul “eşecului” gandhian (Dr. Mircea Aurel Niţă, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative) dar şi că s-a putut asculta ce nu se găseşte în cărţi (2009).

Revenind la aparenta deconstruire a lui Gandhi, a Indiei, deja publicată internaţional şi testată şi în România (primită cel mult condescendent, dar cu evidentă empatie – în  Bucureşti, Târgovişte, Rîmnicu Vâlcea), indianul “nostru” din Varşovia are nu numai povestea personală a unei prietenii, de care vom nara şi noi mai jos, dar tragica pierdere a tatălui “în Partition”. Poate această moarte, mai mult decât “dictatura” lui Gandhi, intră în ecuaţie.

De data asta mi-a propus, ca subiecte de conferinţe fie alegerile recente din India (tabu, ori transferuri pe tema că tot dinastia Gandhi rulează India -  în Gândul), fie: “Gandhi, a Supreme Failure?”Deşi îl cam intuiesc, eram în multe feluri curios ( o fi Indira? Rajiv, Sonia, Rahul). Vorbea chiar despre Gandhi, nu despre Mahatma?

Ce mai citeşte Gandhi?

Într-un cântec de Sarah-Hudson-Gandhi, se repetă versul “I wanna find peace like Mahatma Gandhi”. Poetul Bhutani nu foloseşte nume proprii în recentele poeme scrise  în engleză, nici nu pare a mai spera în pace, sau, cine ştie:

“Ce altceva decât să descopere o saga tânguioasă?” “în fond, o disperare tristă e o tragedie bazată pe realitate”; “realitatea ta seamănă / cu imaginaţia cea mai sălbatică a celorlalţi”; “acum anarhia încolăceşte vieţile ideologilor”; “toate pietrele au premoniţii aproape întunecate”.

 Cum l-a cunoscut Lucian Blaga pe Gandhi

Sala era de mult arhiplină de zumzet şi de curiozitate. Şi aşteptam. De după nişte draperii grele, din fundul sălii, apar în cele din urmă nişte inzi, unii în costumul de acasă, alţii în haină europeană, şi ocupă numai câteva din scaunele din jurul mesei, voind parcă prin aceasta să pună o sacră distanţă între profet şi ei. Şi iar aşteptăm. Iată-l, în sfârşit, omuleţul care poartă numele de Marele Spirit, Mahatma Gandhi. Se iveşte de după aceleaşi draperii din dosul scenei, vine grăbit spre masă. Îmbrăcat ca într-o togă de lână albă, cu picioarele goale până la genunchi, şi în sandale. Părea puţin cam zgribulit de frig. Şi tocmai în momentul când credeam că o să-şi ocupe locul pe scaunul din mijloc, el urcă, spre surpriza tuturor, pe scaun, şi de aici în picioare pe masă, pentru ca să se aşeze apoi în poziţie de Budha în mijlocul mesii. Acest fel de a se prezenta s-a produs atât de repede, cu gesturi atât de naturale, sau mai bine spus atât de fără gesturi inutile încât în sală s-a stârnit, nu ilaritate, cum ar fi fost de aşteptat, după intensitatea surprizei, ci tăcere totală, însoţită poate de un zâmbet blând şi colectiv. Graţia firească cu care ascetul făcuse neaşteptatul examen de a se urca şi de a se aşeza pe masă în faţa unor europeni neobişnuiţi cu asemenea spectacole, a învins şi s-a impus tăcerii religioase a publicului.

Gandhi a început apoi să vorbească, într-un chip care uimea prin simplitate, în primul rând, printr-o simplitate necăutată, proprie spiritelor care nu mai văd decât esenţele ultime. Nici un gest de orator, nici o modulaţie retorică în glas, nimic căutat pentru a epata, nimic din toată gama aceea insuportabilă de atitudini a vorbitorului. Gandhi vorbea englezeşte în fraze reduse la subiect şi predicat. Nu pronunţa decât o propoziţie, rar, neostentativ. Un francez traducea, stând în picioare lângă masă, fiecare propoziţie, şi Gandhi, în ritm monoton, continua. Capul acesta, uluitor de urât în fotografii, avea ceva transfigurat în realitate, încât nu mai părea urât, deşi nu mai avea decât câţiva dinţi în gură. În acest om, totul era redus la esenţial, chiar şi înfăţişarea; chiar şi numărul dinţilor, cei inutili îi căzuseră. Gandhi dă impresia puternică a unui om care se găseşte într-o permanentă concentrare lăuntrică, dar pentru care concentrarea nu mai este efort, ci o stare organică. Figura lui e însoţită de mişcări strict necesare pentru ca să pară rigidă. Nici un gest nervos sau de prisos. Nici un cuvânt prea mult. Totul e stăpânit, fără a părea artificial. Gandhi vorbea la fel cum ar fi putut să şi tacă. În fond, interesa numai foarte puţin ceea ce el spunea, căci nu spunea decât lucruri pe care cei mai mulţi dintre noi le ştiam. Că a găsit în Europa stări îngrijorătoare, că faptele aici sunt în dezacord cu cugetul, şi alte lucruri asemenea. Dar chipul cum rostea ceea ce ţinea să ne spună era totul. Era un mod total despoiat şi de cele din urmă accente, ce ar fi amintit tonul declamator. Aveam astfel în faţa mea întâia oară în viaţă primatul existenţei spirituale faţă de cuvânt. Aveam în faţă nuditatea supremă a spiritului suprem. Cât am umblat prin străinătăţi, şi o bună parte a vieţii mi-am petrecut-o dincolo de hotare, am avut ocazia foarte frecventă să văd şi să ascult celebrităţi: scriitori, artişti, gânditori, critici, oameni de stat[…]

Totdeauna am avut impresia că opera este superioară omului. M-am găsit, altfel spus, totdeauna în faţa unei existenţe acoperite de cuvânt. Întâia şi ultima oară, în faţa lui Gandhi, care, prin ceea ce spunea, punea doar în relief o totală lipsă de verbozitate, m-a copleşit sentimentul că stau pironit în faţa unei existenţe superioare şi mai presus de cuvânt. După ce a încheiat cele ce ţinuse să ne comunice, poate mai mult pentru a umple golul ce-l crea în jurul său curiozitatea noastră europeană şi gazetărească, Gandhi a cerut să i se pună întrebări din public, arătându-se dispus să facă faţă interogatoriilor. […] Într-un târziu, Gandhi ne-a amintit că trebuie să se retragă să-şi facă rugăciunea. Ceea ce fusese semnalul de plecare.

Întors la Berna, i-am spus lui Marti: „Impresia nu se poate descrie, ar fi un sacrilegiu. Află însă că eu, care totdeauna am avut o pronunţată aversiune faţă de oratorie, am declarat duşmănie neîmpăcată acestei arte găunoase. Acesta va fi războiul meu de treizeci de ani.”

Lucian Blaga, “Peisaj şi amintire”

George Anca

G A N D H I

pe Barakamba Intercontinental etaj 14 cifra mea să număr deosebirile de slam-uri nu mai am nevoie de persoana mea se îmbracă femeia-sati în mireasă Parvati încă supărată pe neglorificarea soţului Savitri l-a păcălit şi pe Yama aşa şi mireasa ciobanului nostru moartea nunţii zidirea în nefoc

gândeşte-te ce petrecere ţi-e arderea zburătoare faţă de strivirea în piatră nu ne era greu nici nouă pe nelume ne mai gândeam la câte cineva ceva lasă şi circulaţia asta neînrăită încă pe semnele cu ziar despre ziua de azi până mâine fluxului la limanul luxului cui lui Som cenuşă Neta şi pe mine lângă Veta nu te hotărăşti hotar dar de ce nu ai habar ce mai planuri ştii de viu şi traduurile pliu

de când viaţa pe aici cu ţânţari nu licurici nu lipseau filosofii din ce nu erai să fii timpul nu ne clatină flautul de platină macină-mă inimă mări învie crinimă din o mie de detalii cum de-l omoară pe Bali tot porunca Ramayană şi zidirea ta sunt Ană cum nu ne cercam în cerc cerul ceartă la Dunquerque cărţile rămân pe invers de colind că nu e chin vers nici că zie poezie erezie coz cozie

eu te-am aşteptat mă duci în grădina cu trei nuci cactuşii samarele sfâşie-ne fiarele ce ziceai că nu ajunge taurul împunge filmele pe franţuzeşte India coadă de peşte te în dodii iar culegi în doi peri vecii întregi barieră Lal Qila filmigane aldila Barakhamba ba karamba că să nu te joace samba

ce am eu de discutat capul că mi l-a scurtat mai bine carnete pe lung cartea rămână în Câmpulung Ashok să nu-i fie frate buddhistă creştinătate trece ziua vine noapte pe la opt sut şapte şapte cum te joacă sforile lanţurile mori-le nu-l opriţi că cine ştie de nu vine-mpărăţie lucru trist pisica moartă

şi mai crimă om cu soartă douășpe Sachidanand unu Som Gujral patrand festival Curtea de Argeş în figuri poeţii sparge-ş’ vor face opinie că nu sunt pe linie de nu e apă în nala le-oi zice naţionala nu mă deosebi Sahitya Bombay Gujral amabilităţi de ziua naţională a României India n-a schimbat-o

după regină la recepţia de aseară povesteşte ambasadorul Petra veniseră şi bursierii de la Agra numai eu şi dansatoarea Chandra nu beam bere sau vin dansul se învaţă 8-9 ani nu la o şcoală de vară atunci deloc ori noi profesori de yoga mai uşor predai decât să excelezi în artă

lui Bercea îi rămăsese valiza la Viena faxul de la Nana pe lângă bucurie m-a amărât că nu mai scrie n-ar scăpa un cuvânt de prisos n-ar da verile zăpada aia-i prelungeşte plăcerea uscăciunii de pe jos Sharma a murit trebuia să vină la recepţie Ashok o ştie pe Sujata antologie discutată la Sahitya

cină fluviu cu Vinod  n-a fost în Bombay nici în Calcutta despre Tambi guru al Beatles dinastie divorţ nu se poate trăi cu un poet s-a şi sinucis hinduismul mai matur decât creştinismul mult mai matur ăsta o fi luând-o ca ani i-a murit una din cele şapte pisici domnule Rao

mi-a dat biletele şi bill-ul spunându-mi să i-l dau registrarului ceea ce am făcut mă spălam pe dinţi în chiloţi când a intrat în cameră peste mine la guest house să-i păzesc bine ţi-a plecat erau trecute costurile biletelor dacă nu şi penalizarea pentru rerezervarea biletului Şantiniketan-Calcutta

cad pe gânduri la câştig de la indieni via români când îl văd cu primul prilej de ce mi i-ai dat ce e cu banii ăia trebuie să te plătesc a în gândul meu a pus preţul transportului aero-tren ca acoperire cacao bună plată pentru o conferinţă după aia am mai conferențiat doar nu mai e iar ca acoperire

merci că m-ai întrebat eu nu voiam să divulg vreun cod ce-a mai renumărat banii după fată ce de sute una în plus  i-a înapoiat-o i-am completat până la biletele de avion am fost casierul am luat de la Şantiniketan şi am adus la Delhi oraş de zece milioane în 1991 caută în cartea de telefon printre atâţia Şişir Kumar Das nici urmă pe Mallroad

Esha uită mereu acest telefon nu există Arjun şi fata Vyas a auzit citit pe undeva că sunt pe aici cum de nu te credeam în America nu a sunat şi fata ta i-am spus că nu eşti doamne-fereşte Ashok Bajpay e controversial zice vorbeşte public cum îi vine pentru că a fost oficial a făcut de vice-chancellor drace şi să nu-l chemi la conferinţă nu e neserios o să văd mie-mi plăcuse îi spusesem lui Vinod 

mai adineauri sunase un dănciug nemaihimalaian serviciul de seară că să pună cuvertura las-o că apă minerală complementară hai mă vii curând ambasador plin lasă o să ţi se însoare băiatul de cinci ani când revin eu să mă mai văd cu Rajendra Avasti nu e bun e aiurit neserios ca mai sus

Vinod zisese să-l întreb despre el am pomenit n-a fost de nici un fel de la Bombay să mă întorc la el şi vede el mie-mi plăcuseră aveau să-mi placă şi Asok şi Rajendra Avasthi morţi Rajendra Mathur de inimă şi Raj Gill moartea n-are vârstă kadambini fulger în nori negri de ploaie la Kalidasa

numărul cu astrologia în 500 000 exemplare  e a celui mai bogat om din India Birla Tiwari prieten cu toţi ca şi mine Ashok a mers la Avignon invitat de Brook uite-o pe Vanesa Redgrave  sulă udă ce genial e ca tot indianul a să mă văd cu J Veera Raghavan foarte bun spune-i de mine

invită-l şi cu V. Upadhayaya la fel invită-l dom’le profesorii visiting au dat numai dicţionare sau India indologică hai cu hindi mai ceva ca negoţul englez lasă că Arundati ori Salman plac nai special ateliere de traducere listă comună poezii povestiri romane piese dom’le să dai bilu’

i l-am dat registrarului aşa mi-a zis Rao dom’ne da’ banii ţi i-a dat  ca să mă plătască nu ca să-i port restant se va răci în zece zile vor fi lolositoare puloverul şi trenciul să mai mărit greutăţi vinul la noi nu Som Parasnis pe post de Maurya care ceruse în ’77 şi franco-marathul fusese diplomat în Mauritius are fată de 28 nemăritată

Amrita lui Das zisă Laura sora lui Dante şi Goethe că eu aş fi avut obiceiul of renaming lasă lasă a fost în Spania studentă aici a Vibhei şi vine profesoară bravo puico a doua grasă vedea-te-aş Lahiri ori prieten ori ministru alţi italo franţuzoaica pe pupate la coadă iar ceai Ama cu a lu’ Itu că Lila

în franceză Samson că e ceva serios  da play jenă ho că nu ne-om mânca urmează un lunch când o fi timp vreo lecţie şi pe Theban îl uitaseră Lăzărescu numai două luni tendinţă de reînrădăcinare a urmelor mele confidenţial nu ştie nici engleză nici hindi studenţii nu-l iubesc fitilistule

mănânc biscuiţi mai merg pe la prieteni 52 lingvist e nefericit era vizibil trebuia mai la tinereţe or face iar şcoală la Iaşi poate Badea singur bunic ba bine că nu întârzie Şişir  vreau numărul s-a retras vii Satyavrat Ardouin Alhuwalia mergem cu Parasnis şi Sanjay în Tagore Hall studenţii plecau

mai rămăsese unul cu dascălul din Scrisoarea I să mă rupă că se supără Shushmita dacă nu mă duc e bolnavă multe vom vorbi ne beleşte Esha dă-mi telefonul mi-l spui ne pozăm te mai îmbrăţişez noi ne-am iubit pe-aici amatorilor trepidau clasele mele la lumină de focuri bengale marmoră sufletul

 meu în viteza maşinii pentru a evita orice scăderi altă lume grăpaţi de crimă şi cancer Shivji şi NN şi ne mai ştie n-aş mai prea dezveli începusem dimineaţa cu năduşeală mai impresie pe neîntoarcere mesajul ce-l voi fi transmis nu mi-e cunoscut  fie şi mamei Para fusese la recepţia din seara de 30

abia soseam mă aştepta ştia că sunt învârtiţii securităţii rafistolate pe datura dantura dătănatura transitrăzvirea ai şi făcut piesă cu lăsare de bani am zis eu ceva rău de Rao nici vorbă am făcut rost de carnet chiar la Ashok ăsta acasă răscondiţionat  frig vor mai fi gata din bani prostim rele pe încet

ce-o da dumnezeu mi-ai mai cumpărat un flm nu două mi-ai văzut banii paşaportul pe computer voiam să dau nume apud Vyas conceptul era asiatic ori euro-asiatic ba că indo-european atunci nostratic ştia ce luminozităţi spelbe măcar serioase profesoarele departament cu franţuzoaică

şi bătrân numai Gelcu e bătrân restul tineri iar tu stai până la 65 o să-i spun lui Şora te invită în România i-am spus I like names tot turn din Pisa statuia lui Vivekananda mi-a scăpat bustul lui Tagore lunecat în Shakespeare-Caragiale ori nu ştiu eu n-am văzut Kar e Maharastra bine bine

cu tatru marathi-francez ca la doctorat câţi or auzi cu bârfă mi-ai luat şi telefonul am străbătut tot Delhi mai lasă vine Agra ne pozăm şi cu doamna Soma sunt introdus la Som răcoritoare lămâie albă tirada idei mari ale lui Sinha nu-şi poate întreţine propriile clădiri ştii cât costă una nouă 400 crore

a asta fusese după conferinţă el susţine 3-4 notează secretarei venise telefonul de la Kadambini credeam că pe bani-bilet nu Murli s-ar putea să mă primească iar schimbare entuziasmul remarcat de P C Chunder la D K Sinha şi suportat rezervat de Gujral că nu mai prim-ministru any more

anticipase Som I got your point  pragmatismul că-n Chicago sunt oameni bogaţi i-a fost tăiat bugetul Shantiniketan trăieşte mai mult pe ICCR nu-şi ţin cursurile ca lumea se plâng străinii ia să dau cu Amita Bhose ai plicurile cum sunt centrele Tagore la Londra la Tokyo la Seoul ar pica drept

la mijloc Bucureştiul ştiu am 30 000 rupii mult aici le dau cuiva să catalogheze cărţile româneşti de la Biblioteca Naţională se poate stă la ei ori la Ramakrishna Mission ce să mai zic de antologii îmi scrii într-o scrisoare propunerile i-o arăţi ambasadorului şi mi-o trimiţi o să-ţi răspund la ea

credeam că e Shakespeare cred că e Caragiale o să-mi citeşti dou-trei poeme în Kadambini o lume Dogra e unul din cei mai buni pe care îi avem îţi fac un cadou o cravată cu insemnele ICCR vezi că am mai primit una de la preşedintele Sharma şi acum e pe moarte scuze şi o carte câte kile Delhi

da’ câte India măcar Strâmbeanu se scârbise de cărţi româneşti primite la Chişinău India nu e Basarabia plus drumul cu oricâte cafele şi ceaiuri ospăţul de la prânz pe 10-15 feluri de sărături şi 10-15 prăjituri cu maglavais ca la japonezo-români Geza şeful centrului cultural maghiar

dumnezeule ce radere de România cu lame Transilvania şi Petra face clăbuci că ce presă proastă avem  unde-o fi lăsat-o el cu direcţia presei şcoală grea noroc că hodorogea de Geza nu e ori e a Artur c-ar fi făcut puşcărie mie nu mi-a spus ce de amintiri-persoane n-are gust rău până la urmă

pălăvrăgeală diplomatică minus pierderea de vreme aş fi făcut carieră pe o retorică substanţiată cu fiecare interlocutor încă un pas abia că după zilele următoare Som mă pleoşti cu pragmatismul oferind însă mai mult decât mi-aş fi permis să cer burse stipendii înţelegere d-aia zic

ce-o mai ieşi la Murli ce teatru pe umflate-dezumflate ce invenţii de capul meu neieşit din costum lumea vrea astrologie e nebună trebuie să facă 17 centre culturale şi două catedre da o construcţie costă 4-5 crores of rupees da conferinţe schimb de studenţi anual Şişir 7257804

tocmai Lalan că Avasthi avea invitaţia mi-a dat-o pentru România lângă acelaşi templu o zi ca la început apoi cu autobuzul pe unde nu zburasem ce-nseamnă Sayavrat l-am pomenit tare am lăsat cărţi în departament dumnezeu cu mila Asok studentul şi acum avea tăietura din ziar de pe vremuri

traducerea directă brâncuşiană e tema venirea pentru autor pentru corectură post India indologică valorile de acum ce concept să inventez la Murli o pânză de influenţe strâmbe parcă şi susţineri  pariuri excitaţie la fel va fi la Bombay zici Agra Jain nu e în dept văd al treilea Taj şi Plata niciodată

să înnebuneşti ba al patrulea al cincilea cu Nana cu Ionuţ cu Mateescu cu Vulcănescu singur acum iar limuzinar tăcu şi muezinul geamgiu o fi greu în Mauritius ca în Basarabia din România acolo e Tripathi acolo a fost Para ce ministru iar this number does not exist cum lunecă tot şi voi ştiţi atâtea

bunătăţi înfulecate bătrânii şefi de alegeri look zicând picata-n educaţie n-o să aflu eu nu voi ştiţi eu n-o să aflu nu voi nu ştiţi o să afli eu scrisesem aflu tu poveşti cu neînţelesuri gârlă cine s-o mai da important până ne-om vedea să vezi atunci nu mai făceam cumpărăturile între temple şi Ayodhya

aşa mai şi vezi uitarea luminată exploziile solare din labii dacă sună bocor cobor în loby intersunete scrise crampon de nu ţi-oi fi dat din’93 de ce dublez unităţile noi tot zeci ăla mă încurcă măcar să sune şi eu vreau să scap de voi ce arnjamente ce filiale călătoria deraiată erotic printr-un telefon

 noon-janoon n-am n-ai ce să ne spunem nu ne mai facem amintiri pe nimeni altcineva a vedea iar de unde vii unde pieri nu m-ai întreba nu te-aş întreba cum întâlnindu-se foştii adulterini nici la împăcare nu-i duce mintea ce să te mai gândeşti la Ramayana citisem Ravana o primii în tamilă

chiar in search of real heroes ce poţi înţelege auzind I am still single ceva greutate 51 lumea zice că arăt bine pentru vârsta asta  păi  nimic schimbat poate nu pierdem toată respiraţia atâtor ani tot mai amintire data trecută mai mergeai în poezii pe ce speranţă lasă zburam ieri cad azi ca şi cum

ce puţin ar conta seară de înconjur hai bhai riksha hai e ţara mea nu am fost nicăieri nu în Anglia cu Buddha hahol  hai cefele din creier conferinţa la Bhartia Vidya Bhavan idei decoltate preş-ul comunistoid că mai rău e capitalismul facem o bibliotecă şi prin ea o filială seara înconjur

a doua oară imediat după vizită în Kalgunj automat telefon în Maharani Bagh că o conexiune magnetică de piază măcar nici o veste  mai mult se interesa de mine iar poza ei i-am dat-o contra alui Neetu mireasă Surjit seamănă cu Havel ce mă termină traiul bun greva rikşarilor  taximetriştilor

nunta orgiacă de lumini artificii şi trompete tocmai în Intercontinental 1407 se calmează timpul de acum al Indiei mele mai amplu cercul cu de-vorbit-ilor mă pot şi abţine piesa dorm mai mult dorm lasă-l în pace pe tamil bum bum bum Subramanian Bharati când îţi spuneam trec să te văd femeie

puternică e virgin ia-l creşte-l de la 54 de ani nu mai eşti singură pentru trupa ta Rupendra peronae tot nu mai există arăţi deturnarea coridorală serial cine ţine eroii Karna cel tragic unde e Brăila în Shakespeare marele episod al concursului gata se poate repeta dormi de ce te-ai înnoptat comoară

taajmahală să mă vezi tu mâine matahală nu vorbi nebunie-nefericire în palat zăpada de pe munte niciodată nu s-a luat apasă pe butonul de putere nu pute ba da a pornit femeie puternică sundar când mi-a murit tatăl are nume indian hinduismul e very broad sanatani  nu te-am împachetat Muller

geam bulz pe bulz  ca acum şi Boewulz tot în proză de Hiroşima am auzit războiul nu e rău nu e bun e răzbun e război tragic tocmai scrie noaptea asta un poem pentru dalai lama nu pot aşa noaptea a venit un vers am scris ceva n-am citit atunci  eu aş fi produs două mii nu şi Sofocle epopeea

ţiganilor azi la sanscrită de tocmai aşa ne-am dat fraţi nu eu fraţilor de ce n-ai venit la antropologie avem armenii din Calcutta triburi africane în India geam Calcutta Bombay Madras n-au la un loc atâtea automobile autonirvana cât Delhi poezie de ce nu şi dramă eşti o persoană foarte dramatică

poem dramatic teatru sub clopot e miezul nopţii mâine la Agra ai şi invitaţie la Curtea de Argeş am fost în Bermuda jumătate am plătit eu în Pitampura zici ştii de asasinarea lui Shivaramaya am auzit prieten cu fostul vice-cancelar şi cu mine primisem ameninţarea cu moartea din Iran ori securitatea

română cu ei şi Shiv mi-a explicat căile legale de atac dacă ar fi foat să fiu apărat în India acuzaţia confuză de cassanovism anticomunist nu-l reţinuse nici articolul scris despre Rushdie până azi nimic uitasem şi în India de incident nu cumva a fost el asasinat în locul meu nu cumva orice

ameninţare cu moartea se croieşte fatal matematic fie şi împotriva altcuiva la nimereală ce să facem să nu ne împărtăşim dualitate advaita e predică dreptul la crima ce ne asasinează pe un blestem al altuia scrie după frica de orient ce-ţi spuneam scriu mult despre război am scris şi despre Karghil

împotriva Pakistanului nu împotrivă războiul a fost între India şi Pakistan da şi tu eşti indian hindutva ce e hindutva sună Vinod ţi-am spus e Guha vrea să vorbească cu tine cine un prieten aţi luat-o pe hindi the abomination of the Zidonians the abomination or the Moabites the abomination

of the children of Amon la noroc pe netrezite pe repede fugitive rage eu a cui moarte o îmbuibai de să vărs nu învăţai fă-te de Mumbay întâi Agra Amita s-ar faşa Gupta în Mumbai la guest house banyan deforestare muzică pentru Kent nu mai am plăcere la mumbai mâine mai pâine holeră caută

Re-ho-bo’am was one and forty zears old when he began to reign and he reigned seventeen years in Jerusalem the city which the Lord has chosen out all of the tribes of Israel to put his name there aşa şi Victoria regină la ea în insulă împărăteasă ca Shah Jahan cuplată în memorial pe model Taj la fel

Poarta Indiei din Bombay e luată după Fartherour Sikri şi după arcurile de triumf romane citeşte Taj-ul citeşti Koranul cum s-ar desluşi albitura ăripilor îngereşti  ştergând literele de smog mătania ca fruntea sudată de grilajul coperitor al morţii când statuia îmbrăcată în slavă tot strivea

prosternările buddhiştilor când sărutat-am mâna maicii în mormânt şi trăiesc sonetul la penultima ultima naştere de poet te reformezi de formă oceanul în Bombay ţi se va cupola a Taj ce-ţi spuneam domnu’ Gupta când aţi vrut să mă convertiţi tradusesei din franceză în engleză reţeta Kent-ului

se mai găsea ceva nicotină latină păpească ortodoxie puşcaşă ce facem acum cu dezvoltaţii le aducem cnuşa acasă the gap between the rich and America more equal than others ce împuşcături auzi mi-am dorit aşa ceva ai tot intrat în morminte n-am eu acum ranchiuna bine că nu te-au

terminat şi restul m-au lăsat în boii lumii să scrii pereţii hazardului nu ce s-a spus revederea Tajului a cincia oară cam cât coloana aia fără marmoră 3-4 sute părinţii paralizaţi de păcate necunoscute

nepăcătoşilor nu afumaţi vigilenţa islamică la intrara în Taj cămila e înjugată la  o droaşcă pentru întoarcerea în deşert cupola numărată aur moarte ne trezeşte aer condiţionat gata de Mumbai portare Jesus şi tu spre piramidă executive business mai vedem neadormirea victoria pur creştină cupolele

astea sunt cerul mai toate nu-ţi spun ne ţinem matinali sunt la masă evitai sofaua barosanii vin mai încolo nu se fasolesc pe aici ori de vedere şi cu mine pe fundul oceanului la masa peştilor executat te plângi din neruşinare hoţie labă de unde că bubele stomacu'’strici fasonul polumbăielii

ce complimente ce locuri da locurile mai bine nu că nu poate fi ce-a fost gata osul de peşte în gât la Şantiniketan şi eu în gâtul peştilor la Bombay ce atâta supărare despre confe condiţia putrefacţiei mele pe neincinerate  ce greşeală de amor s-a dus că nu te tragi mori nu mori şi tot mai tragi ghosts

lives nebunia de a o fi făcut şi a nu o mai face poate şi vârsta păcatul nu ştiu câte sunt orele mai repede în Bucureşti 4 fără un sfert plus trei jumate unde ajungem cu zborul la nouă pe masă puteam scăpa cu coperţi pe ducă pe genunchi mai greu ce pierde omenirea nu cad acum că n-am scenariul

văd întîi programul înţeparea se repetă mai des Ţepeş auto iar autonirvana esteem ashram cine ce trece nu pe unde  mă puseşi pe mâna stângă Păcală păcălit se întâmplă când am fost cu voi dacă nu la Karachi tot am băut  cafea pe sofale sunt perne cum se spune în acest prolog al câtelea dacă mai e

şi altceva dacă nu-s toate prolog după prolog pros & cons nimicuri nimicisitudini bine ar fi să fie vicisitudini că rară lumea personaje tac  de gomă de somn mă duc şi aştept aşteptatul te-a purtat cu mănuşi iarna la tropic cald la antipod cu terapia alfabetelor pe teoriile beretelor bermudelor

continentelor ajung undeva m-ai nu m-ai făcut o persoană foarte dramatică pe româneşte să vezi chiar în subiectul ăsta moartea în peşti via Bombay de la Pattaya totdeauna când îţi moare cineva totdeauna să fii într-un peşte când te înjunghie a trecut şi peştele de la crăciun tot morificări iar noi

ne vom fi povestit benignităţile caducităţii caducitatea benignităţilor nimica toată ce să mai arunci întru zborul cupolei altă expoziţie în La Coupole  destul să te anunţi şi rămâi în istorie păcat că n-a mers şi fata ne arătam cu degetul la teatrul Elvira Popesco numai şi numai la Paris nu te înţeleg

ce-ţi lipsea colofonul te-or pureca şi de păduchi de lemn n-ai nici o inspiraţie nici o viaţă nici de ceartă femeile ce-şi mai pomenesc morţii care le băteau pe ăi cumsecade îi uită tragi fire din operaţie s-a luminat cred spre Cochin  nu-mi spuserăţi de clasă o bombăneam de încetineală abia

i-am impus treci şi pe la cafea prevăzători ziua zboară rămân trei prea puţină vreme pentru submersiune poluarea înghite căderea pagină sitar zi-i de Shalimar tocmai până în Shalimar Bagh se înserase şantier chelios cu ochi albaştri pe zâmbet albastru da un fel de nu te lăsa am auzit nu ştii

nu ştie nimeni cum a pus-o Mary să-l radă pe Mârza şi Mârza a pasat-o lui Omer de care ea iar s-a îndrăgostit cum face sex cu cineva se şi îndrăgosteşte după ultimul a întâlnit şaptezeci de-aia zâmbeai nentule un punjabi văduv de opt ani are rituri mergi pe colo umbli pe dincolo nu prea se

acomodează pe cine să mai violeze virgini trecuţi de 50 de ani nu râde nu întâlnesc pe nimeni imită eram ineresat  zice de fata poetului guru de Beatles ce să le faci lasă anunţurile ia-l ia-o doi visători două nefericiri curaj aia bătrâneţe aia aflare luaţi prânzul chiar la Shalimar în hotelul Ashoka din

Agra la întoarcere treceţi prin Country Inn Big Munch peste drum de Maharaja unde aţi luat cafeaua la venire fătălău nefătălău vegetarian mi-a perpelit puiul tandoori să moară stomacul meu să se partuzeze cu pace şi lui Hitler via maică-ta curvă din curvă necurvă pecetluindu-te pe Labelungă

lasă-l să plângă pisica i-o hrănise fostul prim-ministru ce zici vrei şuetă nu-ţi mai trebuie ba da regulat regular altfel vrei să nu mai fii singură şi te instalezi în măduva mea să-ţi găsesc poate la Bombay unde-l duc prima oară pe găsit pe tine nu te-am întrebat feministă natural după divorţ şi

aproape cântăreaţă în Messiah de Haendel auzi în Calcutta venea un cor din sud voi la voi vezi că e singur baritonase îl ajuţi să moară pe moştenire nu te-ai lăsat de atunci se poate cu el în agonie asta cred că-ţi sugerase te temeai de dezmoştenire nici nu te şcoliseră te măritaseră bine acum şi

prepriveghiul ăsta te clătina în munţii casnici fusese supărare mai venise şi al tău dacă v-aţi avut cu nenorocirea cu gelozia nici al treilea picior nici I want you to fuck me auzi e singur mi-ai mai şi zburătăcit japoneza doar nu-ţi vine oricând în saree am plecat după ce mi-a intrat în cap că noon

înseamnă 12 cu tine dacă eşti prost exact fără tine nici singură acum o fi fost cazul ce prost scriu se descifrează greu vino la sindrom semeni cu fereastra fereşte cum a fost cu Zentescu  n-am auzit zice că te tăvăleai cu el şi vorbeai de mine că te-a împins mămica nu n-am avut nimic cu ea nici un amor

zici că nici tu cu ăla cu ăilalţi da de-o probă de unde parcă inventaseră mai multe poliţii secrete amanţii tăi dar amantele bărbatului tău zece la Bombay în doi ani nu e efeminat nu-i place să umble devenise violent m-a luat de mână aşa te dai Hema Malini arătaţi bine la vârsta voastră că eşti Nili

nu Nali ţi s-a dus nebunia dacă ai avut-o ne lăudăm fetele ne apucă păcatul viitorul ţi-l vezi pe prietenie scuză-mi scrisul grafitti  maică-ta la 72 în Philadelphia după expirarea contractului cu Cambridge recenzenta voastră i-a spus lui taică-tău tărăşenia o rampă sexuală precibernetică încă

liberatoare de instincte pe plăcerea primatului secundariatului până la ultima ultimul fără fasoane cu de la sine rupere de tabuuri mie-mi spui l-am crezut pe ăla că ţi-a făcut-o şi se lăuda către mine bravo domnule ai venit şi cu dumneaei adjuncta lui chipurile altă securistă să-mi spui că mi-ai

fucked gagica te cred şi pe tine că nu l-ai cunoscut cam prea repede să uiţi de români cât să nu mă mai cred pe mine că m-ai violat unde nu puteam spune nu nu pentru orgoliu palmares tinereţe ciobănism piesa noastră de amor cu uitarea de câte cineva cu înscenări pe spaţiul amneziei cum şi

voi mi-aţi fost implantaţi credeam că de mine de voi prieteneşte poticeşte aşa pe ce vei fi uitat tu a inventat el maşina de scopit autorul precizează o variantă a subiectului dintre cuplurile prinse desprinse în joc nu o dată petrecania este întocmai dacă (nu) este uneori se uită şi pe durata ei se

ştampilează altă distribuţie titularii indisponibili  cam pe aici e cum să nu se joace niciodată piesa pe împingerea actorilor scenă după scenă de preferinţă în carceră ori mormânt dacă se mai şi incinerează ca de obicei în delicateţea destinalităţii noastre contăm pe regie pe spectatori-spectacol

sus adulterinii pe uitare jucaţi-vă fanteziile înlocuitoare fără amintiri fără planuri de viitor vă vedeţi prin voi nimeni nu vă scoate ochii din gelozie ori ecologie teatrală Gupta se mărturiseşte parafrază (pi)tagoreică mare lucru viaţa lumii fatalitatea prologică vezi că mai e juma de oră nu o oră jumate

cum a fost ora asta oploşită netimp-neantului aşa şi amorurile-restricţii-neştiinţe-poliţii ţi-am spus bărbatul mi-am spus femeia de-acum blesteme sutra rituri ori aia altă temă nesomn în hoteluri de lux pe grămădirea amărâtelor amarelor nemuritoare amoruri ekdin faci trilogia absenţei întârzie fata

moare servantul îşi părăseşte profesorul familia cu trei copii mie mi-e ora unde mi-e amorul nu că a fost n-a fost cum voi mărturisi până la dumnezeu în cinematograful new cranes films bag seamă n-o avea cine că m-oi fi frământat de păcătos care mi-e păcatul până la capăt atunci Rama şi piesa

regizorul serialului când la Rashtrapati cântaţi Messiah ăla păgân cantemiromah  shakespearomah creştinomah aum Shiva namah o mala malule neanimalule  candide mai repede pe confuzia orientului climele masonilor diferă de căldurile tale mai hindu mai creştine  1h 45’ Calicut via

Mumbay tot la mijloc tot pe hc bis format îţi trebuise nasuri tărâte ţigani sanscriţi Jundandel recunoscut primit şi eu treaba amneziei de amor preumblându-ne curul toată poarta gândindu-ne coană-mare luaşi mai multe bomboane nepoţilor visam roata lui buddha sub avion ori ceva mai pe

limba ta la nebunie eşti prea fericit în păcat apoi căinţa ce te face milogit de vânt poate pica şi avionul eu contez cel mai puţin cum să vă mai descurcaţi iar taci urcă nu mai spune chiar s-au îndrăgostit amestecaţi neştiind cine de cine denunţaţi ritual securist mulţumindu-ne la multul demult

uite că o să zboare preţ de secundă ăştia orgiază litere design himeric a Dante Milton pe decasilab cu destulă proză fidelitate o poezie la înghesuială pe lat verticalizant cine mă duce la Mumbay să mă opresc la Calicut tema preţului minim salvâd agatele pe neînţelese nu amestecaţi căderea cu

divorţul vedetelor în joc cotrobăiam carabina mi-a ajuns meritam încă o sârmă în nas chem oraşul cu voi în gând pe ce ajuns rătăcite clisuri cu accent de clisi le-ai scos le-am scuturat iar pe scuturate bubăn o jap o jap jupuituri de fragi în pârău copii se tot pune pe masă coana mare cunoaşte ambii

ambiţiilor coriambii calviţiilor câţi rămân după ce pleci mort univers râşniţa crănţăne văzduhul înţepene chnuitul scheaună ne imităm căzăturile din cele mai de sus cocoaţe vorbeşte cu amintire de pomenire altfel iar  ai aflat vei libera florilor câte o replică de bună nebunie pe apărarea căii de

plecare dolari indieni pe pielea matale lumină nearidă abur pădureţ orizont cu înţeles de centură incastă ai nopţii maci pici umbrei cu tronc vasale odihne postnoncoifum ce te joci cu amnezia filmată pe frontul cecen doar şi Moldova se puse pe harta zborului hindus voi zice şi pe aşa şi pe

dincolo şa care se cos(t)ângea faţa de masă se execută aşa şi execuţia în China vom copăci păci saltului nix n-am cunoscut glandele chakre poate cu voi liniştindu-vă încotrova cu viaţa dezisă recitativul nu aparţine autorului ce nici un personaj nici Pirandello nu s-ar atinge de înşiruire fragii

pe pai dragii pe cai care din tei doi dintre ei câte doi pe nici o idee trezindu-se dinozaurilor durori mă lăţii din timp rădăcinile expiră aer plămânului banyan nu mai rabd în aer cu pământul otrăvit câţi obsesie dicţia dramă vezi şi descoperirea postaviatică trimitere suprarealistă nevroza pe întoarse

în necunoaştere de fotogramă la cataramă pieptănat cocoşat ne-om răspunde în colţuri cu vagantă ascundere postval exageranţi din fir în părul bine vă pară lucrurile pară soare afară decembrie înotător în Oceanul Indian în faţă de tot exact în bot 1160 kilometri pân’ la Bombay timpul ca lumea

în engleză precum ne apropiem de Maharastra ca Punjabul de Himachal şi toate celelalte asemănări minus războiul cauboiul de cine-o mai fi fost predecembrizat nor colindându-ne hula indusă din dramă trăim în cor cântăm creştineşte jumate jumate hindu rar sanatani port zimţ de catapeteasmă

lichidă pe azi acum miezul fântânii secate cămila cară imperiul pân' la Brăila canton deşertic nu mă dau după colţ turbulent strigările andrele nesemănate coasă cădeţi mai repede coperţi de ceară în cerul cadenţă taie nu fi păcală te mai gândeşti Vidusha dezgrop cantilenelor lenea din cantă la apă

cu toţi apoi îi tragem o mamă de bătaie că a fost obscen întoarce-te o clipă mai fii nebun(ă) nu mi-aş fi închipuit că n-ai fost că nu eşti că nu vei fi nebuna ştiută aminteşte-ţi ce-ai uitat uită ce-ţi aminteşti nimeni n-are voie propria viaţă ne-o trăim în parte în arendă nu cumva să te pună dracu’ să

te mai duci la teatru la dracu’ la teatru acolo singur îţi joci aşternutul amesteci contemporaneităţile pe Tanda cu Manda mandatanda paraşutişti lăudaţi-vă rugaţi-vă Durga ruga aici ne alegem în părţi pro porţ iile mă las târât în cealaltă direcţie pui smuls împuţinat-o matcă talionul ce-mi mai pasă

până jos cum lansam femei de când în puşcărie pe liber pentateuc prescotat colanţei memoria glod că şi tu ca mine ca tine haiku ar în jaguar hangar de macaronar punjabar nebarbar crampon crampă la rampă vampă ce mi-e ce nu mi-e orga era catolică de unde să ni se descuie troscotul octogenar

de-l urmăm cu drag ziceai că paralizase în el şi taică-meu ura de sine pe teme cu amor ce nu mai înseamnă reînscenarea nimic a doua oară totul nou din nou nimic vechi ce cauţi la Mumbai oceanul ce treabă are oceanul cu Builă de te copilărise avea nori şi ploua rvezi şerpuirea cifrul curgerii dacă

te sinucizi o încurci mergi pe ape fără şerpi doamne dar Shiva dar Buddha nu te gândeşti mai am atâta răbdare până nici în India babu parcă te indianizasei în rău ca şi româneşte unde ne aflăm răi şi pace ne mor prietenii şi maeştri nici de rău nu suntem în stare de pe primăvară obârşiţi încurajază-ţi

memoria în luminiş doar unul încă patru zile în hotel de lux cu limuzină poate şi ambiţia mumbaiţilor să-ţi arate diferenţa de Delhi vă voi spune şi vouă de Calcutta aş alterna pe citat aş măsura timpul în reictalul trecerilor spre a ajunge unde ne apropiem şi a mai disputa o pace a doua

oară câte un cuvânt se prea insinuase minţii obosite de sine şi de el păzea nechematule crăciun necazul unde nu te aud nu gândesc aici mă încurc oi în rugi maici în rugă şi-ţi mai zici şi pace ţie peceţi pe ce-ţi înghiţi pecia vecia costului aviatic ce te-ar încetini spre India aşa că n-ai comunicat

stricarea bunelor nonsensuri de n-oi fi fugit cu ştiinţă cât că mă auziseţi din primăvară nu merg în concediu mă duc în India văd ce vă mai găsesc de atâtea zboruri cât te-ai mai gândi abia renunţarea râde timpul tău de repetiţie a consumat şi spectacolul fata de te-ar mai juca în amintirea faxului

găsit de-or mai fi deschizând scrisorile la poştă nu-ţi pasă de râs uitarea iubirii substituirea partenerilor pentru intimidarea crierului rar mai cruzi criminali decât în piesa noastră antishakspeariană pentru că o montăm pe Chowringhee când ajungem la răscruce stăm de vorbă e 7

decembrie mai e ora spre 9 Delhi punjabi Calcutta bengali Bombay marathi mai cosmopolit mai sanscrit Hema Malini pune Gitagovinda pe 14 de recepţia cu nuci de cocos cu pai apă clocită nu cocoş biscuiţi mai târziu ca niciodată de nu era singurul rămas al meu înfocat de discurs înfocat în

cărţi primite Ramakrishnan nu numai că decide favorabil o face cu plăcere cu martori Ţiganiada Gypsy epic 1800 comic no comment trecem Max Muller a fost plătit să denigreze Vedele a iubit India englezii trebuia să-şi arate superioritatea East Companies îi exploatăm să le publicăm şi cărţile

în compensaţie de aia n-a venit să nu fie dezamăgit a făcut-o pentru glorie nu i-au dat post în Germania d-aia a ajuns la Oxford ce trebuie să fie cunoscuţi indienii prin alţii nu prin indieni pe Cuffe Parade fără thalassaemia major nici gând soarele sus mai târziu ca oricând ţii zbănţuiala cu

moşii moksha spuneam noi ce ne e să ne perfuzeze în maşini indiene pe laudă marea a-mi fi azi mamă după India va fi ca Ramayana lumea Gita te-ai închinat la Lakshni ai scăpat de toate mă gândeam la iranieni am pus-o pe fie-ta să te sune exact acolo unde m-ai sunat tu pentru iranieni eu

fiind plecat în acelaşi loc psihotic partenerial cu psihanaliză de nevoie m-am şi prins acum zici iar nu mai dai curs de proşti să fi repetat ameninţarea că se dau de gol piesa asta e frica de orient doi n-am timp Elephanta altfel aş izbucni în ce mi se întâmplă ieri te-ai minuna amuzată telefonată chiar

fără veşti rele tăcute intuite îl voi vedea pe Shiva o vei vedea pe Parvati Krishna o pronunţă parody dacă am auzit aud recitase Gayatri dacă am auzit i-am spus-o şi în româneşte o spui de o mie de o sută de ori nicio boală nu te mai atinge nimic la mata maha Lakshmi m-am rugat în Chattarpur

Temple la toţi acum în peşteră de pe ocean la Shiva apoi zile şi cetăţi întru Ramayana abia-abia în Ayodhya ne tematizăm numai indienii şi cei indianizaţi cel puţin pe o faţă a monedei în slam ori în President azi Taj în Bombay panditul sanscrit dacă am văzut Taj bag seamă am scris scrisori pe

Cuffe primite şi răspunse ţi-aş scrie de pe kuffe primind-o amândoi scrisoarea spre Shiva ori Parvati sati mare iubire linga sub cer în închinare şi ţie prindă-ţi în singurătatea eternităţii asta a fost scrisoarea cine cui Alzeimer ce să-i faci nu alege cum să n-aleagă ales gata fiecare de cine nu (ne)

trebuie tura-vura peştera cu yoginis în Kajhuraho chansath yoginis şaizeci şi patru cu 67 celule în faţă câte 33 pe lângă cea principală aranjate rectangular nu ca de obicei la yogini circular templul cu faţa spre nord-est este cea mai neobişnuită direcţie pentru un templu cu axa din sud-vest spre nord-

vest imaginile yoginis privesc 64 direcţii în cerc ele sunt legate de Devi la Navaratri numite în Skanda Purana exagerezi cu mtantra înţeleg la Calcutta da’ ce era nevoie şi la Mumbay tocmai că nu nici piatra măritată Parvati-Shiva el cu dreptul îndoit a lotus în picoare peste stângul nu mă

gândism nici chiar la Asia ce taur s-o fi avatarizat şi pe ea mă întrebi te întrebasem ce-ţi spune de bine minus Pakistan ho că nu te spun ai zis de bine ălelalte continente pe rând că da că frate  fiecare cu o soră fiecare cu o fiică să te numesc în scrisoarea către şef uite nici eu nu zic de Asia ce zic toţi

crimă da’ şi dacă se unesc India China Rusia contra tuturor s-a ales praful de ăilalţi România iar rămâne între nu mă mai gândesc mă întorc cu spatele la televizor în ziar am citit de Vivekananda Tagore Ramanujan mai erau dormi tocmai veneam la subiect epavele eşuate eu afin irmtantra Platei

de unde cottage la alb card pentru fiica dumneavoastră adică înalt nu era măsura ei nici culoarea nu păsa format de piesă mi-a trebuit Bombay mi-ai vrut cuscre n-ai văzut cinci stele executive dă’ avion business numai să nu fi auzit nici cioturile de lepră din geamurile limuzinei te culci pe partea stângă ai despărţi perdelele eşti în President la etajul 5 încă un cui bătut în cer ţi se interpune dar masca pe după şi ea tangibilă orizontală altitudinară o prinţesă bălaie arăboaică albă în noaptea din canalul italic piscina lasă plutirea cui pe mare nostrum de-aia nu versifici ţinteşti reurma oraşul

portul insula nunta de când până când aproape tot una peninsola d’arte măcar în penultimul avion masochism cum a urcat masala din sud în tot subcontinentul nu recunoşti că n-ai văzut zăpadă o confunzi cu gheaţa din Delhi din satul tău keral cât şi baladoinele ăla venise de la Sarnat nu ştie din

ce ţară pe ce lume iar mata îmi bagi pe gât casetele parlamentare nu-mi ajungea calota nor imaginaţiei zăpezi a matale strănuta-te-aş fato cu sacul singurică ne rasă ba da liked liked tutto principesco fu tutto Grigoresco mai toate căzute doar marea culcată lângă mine păcurăraşi

năduşindu-şi muncile din slamurile lunare soarele tată luna mamă nu marea paranirvana pe aici Mulk n-am auzit nu mă întrerup nu dramatizez nici reclamele nu încă la nivelul mării cinci stele mai grea înjosire până v-o nimeri peste trei zile v-aş începe scrisoare pe neficţiune ăsta mi-era Mumbay

un cuprins de paradoxalităţi paraumane paranirvanice când te întorci la scrisoare ce pastă mizerabilă apucă-te de pictură câte regine cum a dansat Alarmel Valli în Elephanta cum şi la noi la operă după casete aici după statui ritmuri transcoborâtoare transă translatoare disperarea de a spune într-una că

eşti viu nu mai dramatică fără ceva nou altă dispoziţie a epavelor alţi copii în trenuleţ pe-a mării pe roţi vezi cum te zbănţui în elephant să nu ameţeşti te pâlpâie asasinul şi ai scăpat şi de lux geaba din plutirea pe ape te înspumasei fără cricket badminton altădată îmi cereai mingile cu pene it'’ not a

drama it'’ a trama lăsai italienii la jaf pe miniştrii indieni acuzaţi a demisie are you talking constitutionality or political morality cine ţării ţara cui numai împărăţie o dodie cum îţi crapă şi obrazul ne-om ajunge ţărm de valuri lung dacă ajung la ziar vă fac replicile n-ai dom’ne televiziuni

de vată subiectul e mereu cu secundarul nu mai dramatizez caietele rupte tăieturile neunghiilor  lăcomia greaţă trage o linie ca de dialog decalog ce-aţi căutat la Elephanta auzisem ceva şi nu m-am dus aţi insistat conform constituţiei m-am constituit cu dedublare sunem consolaţi să vă decapităm

cum m-aţi şi indus din tinereţe se întâmplă să sfârşeşti cum începi să nu mai scrii poezii dintr-o piesă dintr-o pandalie şi să n-ai cui da explicaţii las-o moartă neamule judecare mai mult judecătură îţi faci curaj autocondamnându-te poate mă şi pedepsesc în exces n-ai încotro decât cum ai apucat-o

plictisul de cinci stele ţi l-ai populat pove-dove-sove-nove-bove cunoaştem citrakavya şi restul am izbucnit surpriză izbuc în gări şi m-oi mi-oi fi aşternut la amurg s-a dus romantismul thanatic pe rahitism anathematic am sunat eu ăla libidinos nişte istorii pe-acolo cât pentru literatură noi

discutăm peste o sută de ani careva din neamurile dumneavoastră or merita efortul cum îmi scriam alienarea în lux ca un lux de alienare faci dharma în Ayodhya niciun namaj strigoiul Babri la 7 ani cine ce mai dărâmă ce mai asasinează nici Clinton n-ar fi putut câştiga el războiul rece fără Sean

Connery auzi Rajiv în Srinagar Atal în Kargil vvip lângă tunel familia fără hainele de noapte nu divorţa de bagaje eta straşnaia traghedia curry japonez lustragiii au donat o zi din câştig Orissei şi noi tocmai mergem într-acolo Suresh să jure că semăn leit cu Shashi Kapoor tot a fost el în avion cu

nevasta mea spre Bombay Indira venise cu alt avion în Delhi uite ce zice Swami Chinmayananda controlul omului asupra naturii exterioare se numeşte civilizaţie controlul său asupra naturii interioare se numeşte cultură două sute de morţi de malarie cerebrală în Bihar sud oarece epidemie

ţânţarii au căpătat rezistenţă la insecticide eu la ce n-oi fi căpătat rezistenţă pe ascultate în fine raag şi tabla scrisul mic ciocul mic a treia viaţă ghazal când om mai auzi a few more nuclear weapons in Russia than in Kossovo Tică cu tikhe Nike cu nea el cu tichie noi cu tinichea s-a făcut ziuă pe

Nehru-l visasei ori in memoriam ori politică Nero de la Nero la Nehru nu merge nici Janata n-o ia aşa nici olandezul mazurianului toţi îndrăgostiţi de matca sângelui propriu pe tonsura tichiei ia-ţi marea din cuiul zgârie-norului cramponează-te de grupele mondiale taie avuţii şi missindele

missinde versul alb rupere de ghirlandă pe macularea politicilor aresturi senzoriate zid violuri virtuale slavă spălate picioare miguri coprocăzândare aşa cu trimişii uite şi coada răbdării pe isterie înghiţită ca maică-mea artista altarelor altista în Mumbai cu batista la vale porumbista frumoasă o

văzură femeile celelalte taică-meu o alese până-l mâncă tichia şi pe ea sati o ghirlandă acum paralizăm pe rând din dragoste de ea eu mă mai şi înfiai Indiei fără haine tot ea mi le spală creieri dansam tranzienţa duo advaita la predică Taj fără biblie şi papuci în aer o tichie în aură zero y2k

problem nu zboară lumea de an nou 2000 o încurcă peste un an pe adevăr şi piesa noastră se va juca în Elephanta cu Hema lasă hematema cum oriunde te-ai uita e marea şi nu eşti far nu farfara farfalla pescăruşii rar dictând poezia îţi catifelează dramaticitatea era un vis de salon vezi de treabă vizite în

holuri transformabile coşmaresc până una alta dumnezeu e mare fă-ţi de plicuri şi o bălălaie cum îţi zic eu nu e da’ parcă poţi să ştii te rugaşi la Ganesh prinseşi putere se vede nu te uita totdeauna ne rugăm întâi la lord Ganesh e foarte puternic ţie-n Buhara-Buharest 13-14 rupere primăvara nu mi-o

aduc aminte nici ziua celui d-al 55-lea an ca 11-22-33-44 voi prinde 66 dar anul nu-n pumni în da  Milton-Eminescu-decasilab cu carte apoi în Budeşti Lahovaru delăsare pe care corectură poate şi Pelasgos vrie marea-amforă lăsată pe zbor în Bagkok înot în Pattaya zbor în Varşovia zbor în Delhi

în Calcutta în Bombay mereu înapoi via Amsterdam cât Taj câtă Asie ce sfruntare  subiectul foştilor de neprezent opozabili ca o uşurare pe compromis nerostit vezi că ai schimbat jurnalul credeai că plezneşte vreo drămuială aştept să mă liniştesc de prasad  nu sunt eu nu mi-am caadixit nici

stomacul nici smacul rar umor pe omor te rugai să-ţi măriţi sora de unde ştii că  mai am mult că mai am multe vrei să fii drăguţ ma-linga McCracker sky box-office omor voi la crickett eu sunt la albul ţin cu negrul mor să mă lovească mortal a nu mă lua singur la pumni nu spune box Mumbay altă

insulă vrură să-l împuşte din nord glonţ pentru glonţ liber dracu’ în puşcărie creaţia e libertate n-are cine altcineva să-I dea creatorului libertatea că întrebară maharani ne intimidase  nu mai uităm nu mai lucrează vor cădea amândoi cum a căzut care coronarianul nu se văd pe spate sânge mărăcine

aşa vorbim în pururi konkan pe diferenţă încă o zi cam asta ne va fi pe cufere o paradă cosmopolită şi cu noi mă tot huţupesc e un fine în fine nu-şi apără sângele să nu se mai înfurie avea în birou poza lui cu chipiu în loc de a preşedintelui are multe poze sunt mai puţini albi cum să-l deşroiască poate

mâine seară sunt sărac nu crezi ochiul sânge craniul sânge beautiful country of South Africa iar challenge sărită stropitură vezi în contrasens ce ţi-e degenerarea this wasn’t the script alternez dentistul la colţ iar cangur campion broken jaw după prima repriză commonwealth măcelărire cum

bate soarele pe mijloc vapor lună o graţie aurie în pâclă glorioasă insulară spre pe Mumba ce mamă dravidiană o fi născut şi strălucirile astea pe înaltul palmierilor şi creioanelor rezidenţiale scriind puncte pe cer şi furtuni peste bordeie ce n-ai luat n-ai găsit nici timp rataşi cocoşul pe cocoaşă n-ai

decât graba prescurtarea vederii de-o viaţă fereşte soarele potopeşte-te de mare în decembrie în ruga la Mumba unde era să n-ajungă mamă pământ a mamei mele Veta amândouă într-una pe-a câta a cui naştere sanhey cumpărare iunie-noiembrie Nehru reîncarnare a lui Eminescu voi la mi-am scos doar

ghirlanda mahatmagandananda de la domnişoara în khadi cucla de bumbac la sucala a treia cu Martin Luther King dormind trei zile în vibraţii Gandhi papa zilele trecute pe scări cu fata noastră casa Silvia nu e gorjană a avut tată ministru bungalow am pozat eu macheta să ne fie de-om vorbi

ca-n Loyola gandhiană bătrânica aşa şi Eliade văzuse un naţionalist Codreanu şi al său khadi şi mai neînţeles două insjustiţii lui Netaji şi lui Patel iertat eu nu am duşmani adică nici cei ce tot încercau să-l asasineze nici asasinul vedem ghirlanda să nu-şi detriniteze trandafirii pe firele de bumbac  ale

gâtului lemn de ghilotină după lux şi teatru fie de bine România gandhiană domnişoara ne arătase din oscioare un dans din care ne-a rămas stafia du-te-vino fiinţial pe fumuri parfumate nemaiaprinse geamul mării deleprat osă tai miss plus boşi plus cinemoşi ce-ai prins ce face din cărţi ce ceri la thai

iar sonethai grea alesătură-vură gustul cristalului shivait a lingam flacără de flacără Ganesh transparent şi color rar scrisuri cap-linga Ram-Ram o dată pe sculpturi de Gaugain o mască alta de Picasso tot Georges Rouault – Jesus sera n agonie jusqu’a la fin du monde netraadus de cuvinte

multe de Iisus de va fi în agonie până la sfârşitul lumii tot altă lume agon actor cum să înviez în nemurirea agoniei o mare şi stînci roşii o Europă un Nandi de unde tot ale lui Rouault Les Fleurs du Mal al câtelea satan lingam shanti siddhi jyotir agni ananda Brahma-Vishnu-Mahesh bhakti shakti

vishvadar  elefantul Sarvbhaum gyanaavatar sarvashreshtha vinaayaka ce-a mai rămas trigunateet prophet for new millenium purushottam bodhisatva Socrates celibate Icumene  Vaaman Bala Gopala Kabir Nauman Neel Kanthan ardhanareshvar numai numele dar cristalurile sub cupolă în

vârful labirintului spiralat întru Mumba devi în transa înţelepţilor planul dumnezeiesc port faţa lui Kali când ucid înflăcărat balaur răsări din somn metoda masonică indiană triunghiuri hexagon înăuntru pătrat lotus că da că nu glumi paharul de ciment spart avioanele reacţionează servantul

intră bine zburaşi în trattoria erai acum gata virăm pe post tapasya  imbibitori de sri şi ama ca-n tamalai ajută curăţenia şi creşterea ashramului meditaţie şi satsang de la 7 la 7 30 p m locuieşti în tapasya treci prin sala de meditaţie prin sala aspiraţiei oferi o oră de  shramdan înmăturat desprăfuit

strâns cioburile paharului pe care tocmai l-ai spart umblă-n papuci nu pe tălpi nu pe tălpi făcu paraclisierul servant auzise de sub reactoare ce-nseamnă c-au rămas petru toată Ramayana particule sticloase om mai vedea şi-n Savitri epopee vezi Kazanzakis vizitatorii de ocazie n-au voie în cameră

nu bârfe nu te duce în alte camere contra hoţilor eşti rugat să fii sigur că ai închis geamul de la baie noaptea şi să zăvorăşti uşa băii pe dinăuntru asta numai pentru cei ce stau la parter orice droguri halucinogene fumat alcool şi sex sunt strict prohibite în spaţiul ashramului nu bate cuie şi nu pune

fotografii pe pereţi nu compara abisul punctului cu zero găsit decasilabul indo-miltonian în Savitri de Sri Aurobindo  Awhile withdrawn in secret fields of thought Her mind moved in a many-imaged past That lived again and saw its end approach  zi-i geniul lui Sri Aurobindo piesei the days were

travellers on a destined road decasilab the nights companions of his musing spirit romantic endecasilab replică heautontimorumenă el făcătorul el făcutul el vederea el vizionarul el actorul şi actul cunoscătorul şi cunoscutul visătorul şi visul te gândeşti la Eminescu la Baudelaire dicteul e

aici karmic pe yoga rostioare retorica esoteric-muzicală cu zbucium metafizic răspunzător premeditat nu te teme eşti cu mine mama Savitri ne ajută filosofăm la rupere în trimiteri atipic-topice paramiltoniene doamnelor şi domnilor goetheanism faustic hindus parcă-parcă şi nouă rostul

ni se rosteşte pune muzică ideilor da dom’le schimbă paradis cu putere and raise a lost Power from its python sleep dacă şi-n Dharamshala în biblioteca tibetană dădui de operele lui Aurobindo cum n-aş citi Savitri în Sri Aurobindo Ashram fraze ultime cu moduri şi timpuri unite în sintaxa identităţii

în strofe de odă cosmică eşti în yoga regelui yoga libertăţii spiritului şi a măreţiei apoi cartea călătorului prin lumi auzi Mallarme transcended is the splendor of the form Gandhi zicea în orice moment Ram Ram încet în gând lumea nu ştie nici c-am avut inspiraţia în Kampur o să simţi n-ai

pături ce-o să faci că e frig aici stă prietenul american la vecinul Remedy doi vrei ori în ashram cu sud-africani savanţi n-o să fie chiar aşa mulţi despre nume Satyavrat  vine numai acolo vârsta poate călători în România dr Karan Singh fost maharajă are nevoie a fost şi preşedinte ICCR ce nume pui

întreabă-mă zi-le stai să întreb şi pe Vius iar eu stai să vorbesc şi cu Păsărilă ceva spiritual pelerinaj unde doreşti la aşram te duce fata mea băiat şi fată la colegiu ea studiază istoria el contabilitate nu ca mine ca taică-său mare eu sunt ziaristă free-lance pe medicină ayurvdică e bun templul jain îl

cunosc pe Dharmendra Jain peste drum de el  ţinem conferinţa mai ştim în familie noroc cu servantul da e altceva altă carte autorul nu trăieşte editorii se cinstesc şi pe ei familia lui Fakir e frumos reunită până acolo în Tamil Nadu cu conştiinţă Aurobindo cosmică dar şi pământească

meditaţiile yogine se păstrează în pagini instructorii îşi organizează ashramul după vremuri bănuiesc ne părem spălaţi pe creieri nici apa nu curge afişate regrete educaţia se ţine vocaţional pe conştiinţă se aud şi rugi de nu din templu nu c-aş fi departe luat de fiecare avion bubuind liniştea

există în lotus ieri venisem adormisem vise în eter auroral spiritualitatea austerităţii alternative de după lux pe mieroşenii vegetariene în lotus la Bombay e cald aurora Usha în Savitri plimbări tragice altfel de spital chiar ce să mă fi adus pe ce ceas pe ce dispariţie încotro pe ce computer până când

lasă iranienii că nu ei asta ai fi zis ai fi simţit ştiţi ce e frigul de-o mai fi uscat singura scrisoare dezlipire de voi de la voi să-i fi scris şi lui taică-meu pe Florilor îi citea Viorica la distracţie ştiu eu nu m-am gândit n-am avut când cum nu cred că apreciază India i s-o fi părând că am tras toţi tragem

oriunde acum e de bună voie în cunoştinţă de cauză aproape în dhoti ca prin Trivandrum unde am de mers data viitoare yatra de-o viaţă cu scris ca-n ultimul tren de la Varanasi atunci format cred că Savitri l-a obţinut pe Sayavan de la Yama în epilog  în ziar nu s-a mai omorât dimpotrivă a luptat

zicea ziarista iar Parvati se omorâse pentru neonorarea lui Shiva viu înghiţitorul de otravă revista ashramului preluat maharaja Kashmirului onoruri s-or avea şi cu ambasadorul ne împărţim câte-am vorbit câte n-om face tot o mai rămâne de povestit cu background cu introducere punem de-o

indologie o dată românească aici şanti mai colea sau tot aici Asia hai şi India cu sau fără gandhieni numele când ne-om certa cine plăteşte denigrarea superiorizări de licitaţie zgârie-nori slum slogane de-acasă ţi-ar ajuta meditaţia mai mult decât cina nu te mai sfii babu înconjurul aerului urlata

secvenţă cum s-ar scrie aşteptare décor spiritual peste aparenţe simplitate aspră întremătoare aspiraţie comuniere pe ce creştini în ce polemice retorici paraecumenice papa în casa Mani bune diamantele ţările pe poză pe fapt la ce schit ni i-o primi şi nouă în Apuseni la Sâmbăta lui Pârâianu-

Plămădeală iar la Timişoara cu sociologie oltenească pe ce guvern ce sponsori ce legare la cap iese cu arătări de sine plasamente conferenţiale personalizate ne dădusem cu părerea că da păi da care ar fi elementele ar fi că s-o ţinem la noi la universitate în locuri apropiate de unde i-om culca te-am

înţeles cu prânzul la cutie a la India decât la cantina ashramului dacă nu la restaurantele Taj de mult voiam să mă bucur de ospitalitata unei mănăstiri şi am ajuns pe neprogramate a doua oară într-un ashram stareţul de la Slănic Muscel unde am stat totuşi o noapte s-a speriat că umblu prin păduri şi

voia să anunţe miliţia cum o fi şi pe aici n-am arătat paşaport nimic m-a adus fata lui Vyas dincolo eram la conferinţă doi apoi trei  numai în Bengal şi acum parcă nu mai e altcineva de la noi la lux nu putea lipsi ales printre aleşi că asta ar fi alegerea cărui dumnezeu  pentru care popor depinde de

religie de naşterea concomitentă condiţionată mirifică dacă nu incompatibilă pe complex religios de agresiune de pace de aculturare mai scrie ceva un vers o tiradă memorial-traductivă computerul de-ar număra extaze adevăr infinit divinitate matrix ia structura cu extrase la fiecare secţiune reducţie

poematică din spiritualisme recitative pentru filosofi şi devoţi o versiune de drum pe frig vom fi mai mulţi îmi luam trenciul ce bagaj de masale şi caste mi-o mai împunge şi Vinod enclava e mai aproape de aeroport după noaptea din Varanasi ce de probleme îmi fac cum ajung la gară fără pene

nicio pană nici un scris niciun defect satul meu  ca Savitri dar din iubire câte fete nu înnebunesc nici la mânăstire nu se învaţă nici la ashram capitolul e adoraţia divinei mame o liniştire absolută incomunicabilă însoţeşte arătarea de sine a sufletului un zid de liniştire te desparte un golf de

liniştire te absoarbe tot ce stinse mintea se fac ireal liniştea vast spirituală a sinelui ocupă spaţiul doar neconceputul rămâne doar cel fără nume spaţiu timp povara nevoii de viaţă e abolită ne zace gândul gata bucuria şi îndurerarea eul e mort liberi de fiinţă şi grijă gata cu naşterea moartea grija

soarta o suflete e prea devreme să te bucuri ai ajuns nemărginita linişte a sinelui ai păşit într-un vesel abis divin dar unde ai aruncat misiunea sinelui puterea sinelui pe ce bancă moartă din calea eternă în fiinţa ta cineva era fiinţă şi lume dar ce-ai făcut spre a-l ajuta în stele scăparea nu aduce

victoria şi coroana trebuie să te învredniceşti cumva din necunoscut azi nimic nu sfârşeşte şi lumea merge înainte că muncită-i numai doimea zeului cosmic doar veşnic nu ţi s-a apropiat şi te-a privit în ochi şi inima-ţi ucis-a unde-i nepieritorul da al iubitului şi nemurirea-n inima secretă vocea

cântărilor spre focul creator symbolon aum cuvântul logos puntea-ntre lux calm şi voluptate miresei patima şi frumuseţea dom unde se sărută glorioşi duşmani surâs ce mântuie aur vârf lucrurilor exact cu o lună în urmă de-un an acolo mi-era de religiozitate jainii cu ecumenism şi mai niciun

dumnezeu decât oareşce adevăr mi-au lăsat India deschisă Calcutta Bombay Delhi bine că nu toată Bharata yatra cu Fakir în tinereţe Delhi Mathura Agra Aligarh Kanpur Lucknow Allahabad Varanasi Patna Calcutta Puri Bhubaneshwar Visakhapatnam Berzwada Madras Bangalore Mysore Hyderabad

Sholapur Poona Bombay Surat Baroda Ahmedabad Ajmer Jaipur Delhi în Pondicherry nu dăduse de sanyasis călugări sau mahauts nu capete rase or jatadharis nu piei goale bhaktas or sadhus în robe şofranii nu tilak dharis or kanphatas nici temple moortis sau granths scripturi zile darshan de patru

ori pe an nu pranams nu discursuri discuţii sau conversaţii nici aseară o doamnă franţuzoaică şi o mamă a unui ashram fondat de un yogi indian nu văzură înţeleptul n-o intervievară pe mamă nu kirtan or katha nu rugăciuni nu shiksha ori jurăminte nu bhajans or aartis nu discurs or comentariu

reflexele nu havans or yajnas nu asam or pranayam nu mantras nu întâlniri cumva nepermise meditaţia de la ora 7 seara începuse a slender lady draped in light and wearing a gold mukut on her forehead  şi gat I lost my heart and won the soul and the real life întreaga poveste e atât de de

necrezut de fascinantă încât seamănă cu o pagină din puranas bătălie divină cu forţele asurice te-ai duce jos fără Savitri bine la noroc la mijloc chachaji îl citase pe Ghalib it is neither a temple nor a mosque neither an entrance nor a doorway I am sitting on the wayside why should anybody disturb

or dislodge me voi sta în hol dorindu-mi orice deranj conferinţa a început pe magnetism cu unguroaice voi scrie încopertat se cam popeşte-peşte şi l-oi găsi mai moale şi căutarea subiectului penele zboară singure de pe aripi aripile de pe muşchi muşchii de pe oase oasele din ceruri nu e n-o

fi timpul nici nu mă dusei la shrine-ul relicvelor lui Sri Aurobindo m-am tot uitat în singurătatea condiţională ca-n faţa Curţii de Argeş cu lotus în exagon fiecare îşi iubeşte lanţurile nu vrea încă să meargă în cer chemat de Narada la porunca lui Vishnu doi înseamnă niciunul povesteşte

Surendranath jauhar wisdom without tears ghid sudic Krishnamurthi fiică-sa Aiswarya în Trivandrum la 2000 km de Bombay în Bhartya Vdya moşi pe gustul meu şi eu pe al lor citit din Eminescu în sanscrită şi din Jayadeva recital  kavya în Elephanta greu de scris la piesă Gateway of

India sobră micitate duşmănită de zgârie-norii din jur noroc cu ambarcaţiile nu prea mari 6 km o oră pe sub smog  piramidă naturală Shiva uităm tot încă înainte de a fi uitaţi de tot mă uit la Marea Arabiei pe care azi am plutit trec la piesă Boutique carols mi se întâmplă mereu în Asia n-am cum

nu fi asianolog cu cărţi pe India Koreea Thailanda Israel Mumbai ca planeta mai mult apă şi slam dar locuiesc în zgârie-nor Nehru Center  cocorul ucis de vânător Sita rămasă singură Valmiki inspirat în dioramă Sivaji de nu-l îngiţea Artur chiar numele aeroportului şeful executiv va pune în

consiliu participarea la conferinţa din Bucureşti şi schimbul de cărţi cu biblioteca indiană de pe Zalomit Rashtrapati întrece Westminster geaba a vrut Carlson să depăşească Tajul cu Victoria Memorial nici nu spurcă plus perisabilitatea nerugăciunea pe urmă expoziţia permanentă

Descoperirea Indiei în 14 iar sonet-capitole epoci Mumbai devi nesanscrită la templul ei traducătorul bottom-breaker templul Ganesh fete şi femei prasad fiica lui Ribeiro la telefon Bombay mare beton slum centrul Nehru pe Annie Besant noroc de Max Muller denigrator iar marea licure

albastru roşietic soarele umbrelor de tulbure dimineaţă gayetă după masă de final Gandhi cu Usha Mehta gandhiana specialitatea mea babele piesa n-am ritm s-o duc pe tot caietul poate nu las foi albe poate-i car şi coperţile necăzute astfel să nu mă mai umilească ori aşa m-or fi menajând ritual

G D Birla J R D Tata Walchand Hirachano Jamnalal Bajaj T V Sundaram Yyangar Gujar Mal Modi creators of wealth Satyajit Ray  M S Subbulakshmi Raj Kapoor  Madhubala artists and entertainers  Vivekananda Rabindranath Tagore Srinivasa Ramanujan Muhamad Iqbal Munshi Premchand great

minds and spiritual lights somn în computer indian un alb în alb celui de pe bicicletă salb ora cinci plimbat meridian mai au oricând şi pe maidan cu bulbul balb nefilosofic jalb târâş spre Canaan la naştere Chealb la moarte duşman trezitul mării dalb giulgiu salb caucazian strună columba ruperii

King într-un pahar de remember nu te din trei al patrulea mult găseşte nepoticnit eşuarea te costă poticnirea pe pământ neterasatelor tălpi te aruncai te arunca aruncai compania de-a marea şi bidonul de-un ban prinde-te boabelor de porumb în floare galeriei din Colaba format deşteptător număraşi

neplatei coama exact cu cât iertându-i a drept îţi auzi lasă alţii zile mai puţine nu mai schimbi nici vorba treaba voastră din ce vreme că mi-a stat Usha Mehta o oră puteam să nici nu mai plec gen Martin Luther King bumbac aveam îl depănam o Indie cu satele experiment tot îţi arătam ca Shashi

nu yoga de Shivananda intram în orice păpuşă a masacrului sfeclit Bombay Milano sudic al câtelea Napoli vise uitate în Capodimonte mai degeaba am dormit în Virgiliu tot vorbind de libertatea spunerii nimicului de aur uitătura ar fi la mare iar pe la voi iarna s-a aşternut mai ninge o dată pe

arieni mai cade teoria arianismului caste colorate castelele noaptea veniţi-mi rarelor din totalitate luxuriante luxaţii laxative ne toarcem pe fuse orare după ceasul tombal nerăsăririi stai că ne-om lumina şi-om amurgi chiar nu da drumul la televizor te alegi cu foi din Kerala în Bombay la konkan

fost-ai lele thailandeză cu gustul Asiei în răsura sufletului via cerul gurii pe o bomboană voi lungi anticristalinitatea nefiecărei zile arse în Murano aşa v-am lăsat şi cîinelui jaful de două bomboane de la air lines nu mă mai cântărisem în pielea goală poate mort dacă se obişnuieşte înţelegând că voi

fi ajuns mai cu greutate ştiai de ceas acum chiar îi aparţii ziarul nu e în săculeţ pe clanţă afară ai fi vrut luminarea la persoană cât te suferi neuitându-te oră Bumba Manha piatra stâncilor marine noi de ce să ne lovim mai la urmă descurajând ataşamentele ca pe alcool ai îmbătrânirii de o fiinţă

cuplul alb ce-şi împărtăşea din film dă-mi poanta Zalmoxe via Lakshmi cu moksha împachetată ambasadorial nimeni neoprindu-te partea a doua ţi-o ispăşeşti în necunoscut iată că m-am uitat la ceas din ce neam boală de ochi de oase că nu te-ai măritat bine că eşti căsătorit nici n-am mai zis de

Gertrude uite ceasule c-o găsirăm mai tânără ca peste o sută de ani când faima ne va fi nisipariţă filtru atâtor din nouă zile îmbuibări neom neuman pe la Iaşi Timişoarei în discuţia din bibliotecă mă tragi în judecată pe limba narienilor că nici dravidienii nu mişcă şaizeci la sută malayalam e

sanscrită marea ia prima lumină la înviere îţi spuneam sau le amintesc Usha harijanul şi românul cum să-şi spună ei că lumea e o familie astea sun lucrurile mari răsăritul şi ce-o mai fi cheagul învie pe sub albastru seva primăvăratică mai ales Kalidasa şi ca el toţi dasa şi adivasa degetul rândului

tocul pervazelor cum şi prefacerea noastră în suflet trepădaţi de apropierea inflamaţiei frumuseţea atâtei distrugeri de noapte exemplificarea cruzimii solare tu erai jumătata de departe mare  plec din răsăritul de soare la Mumbai zborul în significant moments ajunsem doar nu trag arme în jurul

ashramului Aurobindo Vyas din Indore îi spusesem lui Sanjay ori lui Krishnamurti de el Vyas din Press Enclave bine că nu mi l-am pus în cap pe Ashok Lalan îmi dă o tăietură din ziar în hindi despre Hanuman Chalisa în româneşte de mine şi ce-am vorbit noi mie mi se pare de bine mă

îndoiesc să nu fi văzut că mai rămân şi o să văd cum şi Ramjit Singh zvonise de mine fără nume conferinţa Ramayana n-ar fi numai academică dar şi spirituală iar lui inspiraţia impulsul divin i le-a dat el arată spre Hanuman seamănă cu Stoberski şi Săhleanu stă-n lotus şi-mi spune la fel eu tot am

o inspiraţie spirituală na-ţi-o că aici e frig îmi luam şi trenciul măcar el întreba de pătură am mâncat el cu mâna a suta parte de pe o măsea cinci stele dar m-am săturat socotit cu explicaţie n-am opus rezistenţă la spiritualitate c-ar fi vremurile pentru cele mai bune lucruri dar şi pentru cele mai rele şi

unii sunt aleşi ştiam eu de ce n-am deschis de dimineaţă televizorul mi-am cormorât bagajele am dat copiilor ghirlanda fata lui ne-a adus pe mine şi pe servant la ashramul Aurobindo îl văzusem la sosire în Saket mai devreme cu un singur pat nu dublă cum vrusese Lalan să stau cu un Arya Samaj

s-o şi supăra oi plăti eu am dormit speriat de frig hotel maşină Bombay cald ba de înot poate nu de tot perspectiva spirituală e singura tentantă trikala drishti viziunea experimentală a celor trei timpi experimentată de Sri Aurobindo truth or the abyss new era the messenger of the incommunicable

Jesus I have many things to tell you but you cannot hear them now incomunicabilul absolut brahman fiecare îi e mesager dar nu ştim cum s-o spunem sanathana dharma reprezentând adevărurile eterne nu este subiect al timpului şi al triplei sale formule naştere creştere declin

apărarea idealului hindus diferenţa între spiritualitate sulet religie inimă filosofie cap o apărare statică a trecutului va duce doar la şovinism cultural cum vine vestul să te asimileze aşa asimilează şi tu vestul compară-te cu viitorul spirale cobori spre a reurca we have to lead the world

yugodharma India  şi swadharma a oricărui sadhaka răsăritul de soare ca moment spiritual în Bombay pe mare azi-dimineaţă în Vede acum 10 000 de ani o să încep dacă isprăvesc aici note aurobindiene pe contra-piesă cu vreo răvăşeală acolo şlefuind câte ceva cu disperarea imovabiliăţii

hăt la universitate la fraţi trişti de ne-am bucura însă nu prea mă mai ţin cât i-am văzut pe acolo Jauhar Chachaji Faquir I am India the world mother shruti la cantină tava-paharul-lingura oaspeţilor pe numere autospălare copii de profesională din toată India băieţi şi fete altă floare preotul indian

din Durbam cu şapcă nu pălărie cehă întâi că Africa de Sud e first world India părinţii lor e third world bine că-i place Milton se simte umilit ca indian cu filmele indiene păi telenovelele indienii cultural ar fi scăpătat de la vechile idealuri el e cu sanatani Bhagavad şi Bhagavata de-oi dormi de

m-oi gândi baie zece zile poate africanul ştiam eu zilnic şamponat o societate ideală e un vehicul al divinului divinul ca suflet lăuntric al umanităţii colective este carul lui Jagannatha stăpânul lumii şi cele patru roţi ale sale sunt unitatea libertatea cunoaşterea şi puterea ego sattwic rajasic tamasic

samsaj sam împreună aș merge the sanatana dharma is the life itself apa nu curge călăreţule regulamentul l-am pus direct în piesă dormii sub trei pături şi câte avioane coborând plecând în maximul zgomot al facerii samadhi frică de frig de n-am răci câte careva sud-africanul are şapcă

ce(h) îi pasă a nu merge la Şişir mi se pare sacrilegiu poate-aş da de mai mulţi şi de Esha să mă sfătuiesc cu voi nici scrisoare n-am de ce să vă mai scriu oricum am tehnica trecerii zilelor adunai nişte cioburi că-mi pică paharul mă spălasem pe dinţi aia mi-a fost aveam să beau apă din cană lasă

n-am pus puloverul peste trening să mă călesc să mă păstrez pentru nord da’ lord Rama de Crăciun n-a bătut piroane stau în tapasya şi timpul avioane se hănţăne şi bengalezii că Aurobindo intră la filosofie să-l menajeze de glorii mai stabile or fi şi pondicherii ca-n toate franţuzelile auzi Nehru pe

Besant cine pe Kamala nu Das Nehru aici ar fi de scris când din avion când din Savitri între ştergerea bruscă a luxului cinci stele şi instalarea în lotusul

înconjurat de şase colţuri ale exagonului din triunghiuri echilaterale tapasya inspiră bunăstarea

expiră una şi aspiră m-aş duce astă-seară la meditaţie când îl lăsă vederea ca Milton la Paradise Lost Aurobindo dicta din Savitri pe acelaşi ritm  pe sărite nici cantos nici cărţi nici părţi o structură lotus cosmism incomparabil anti-sati aşa şi poezia-Tulsi de Tagore camera cubică spre hexagonal cu

partea săpată a băii şi dulapului masă pat 2 scaune o noptireă un raft două forografii Sri A şi o acuarelă copilăroasă spaţiu de yoga meditaţie rece sub avioane balcon atmosferă spirituală pe citite şcolarii şi ceilalţi aşramiţi azilanţi se întâlnesc la masă careva s-a răstit la mine să închid robinetul îl

închisese el că avem mari probleme cu apa în ashram 6 30 – 7 00 a m merge altfel din fără-apa aşramului ce-o mai urma plus frigul cred că mă dau m-am dat e încă lumină-timp cartea lângă mine Sri A minte de filosof şi milarepian parabolic poet esoteric sanatani cu sensibilitatea europenizată la

rădăcină cu Milton Goethe Kazanzakis trec la piesă n-am pieptul inimii din studenţie în piesa ploilor ţărane ancestral mai mult traduc Aurobindo că o visasem pe Aurelia noastră dintre trestii rămăsese în Taj President o salutam zâmbea în altă parte geamurile numai vederea mea fără vorbă i-

o plouam virtual era Rodica toată ziua din poză din Gitagovinda ashramul numise din austeritate prea tinere amintiri consolare ori încercarea regretului oricum de nerecunoscut nu am replici într-o

piesă anume viaţa mea am fost tăcere aur Aurobindo m-a primit în conştiinţa-i după cum canto de piesă geniul lui Sri Aurobindo se cheamă câte patru vedele câte patru evangheliile ce-mi lipseşte traducerea lipsei albastru nila ca Nilul abia abhi acum vidushak bufon centru kendra sabhyata

civilizaţie sabhya civilizat mama bătrână conştiinţa pe dreaptă ghirlande egale în V molatec meditaţia în patru ragas plâns chiar mamei tinere vă uitaţi la mine pentru că sunteţi fotografii mărite hexagonic în lotus cancerul ce-o îmbătrânise şi pe mama păcatele tatei păcatele mele şi tu o iubeşti

pe mama fata mea cultul mamei tablou natur color în sala mare alta® cu ea tânără şi încă o dată spăsit cuplu bătrân el seamănă cu părintele Stăniloae însuşi Aurobindo de-a dreapta cu presbitera sfinţiilor hindu lacrimile mi se uscaseră nu şi ghirlandele ca mâine poemul pe vizualizare retro

prima şi ultima lună feţele din urmă pe o regie multilingvă chema bulaanaa calm shaant lumânare mombatti peştera guha  copilul baalak şah shatranj copilul bachcha creştinul isaaii biserica girjaa oraş shahar nagar curat saaf viclean chatur nor baadal comunitate jaati condiţie awastha felicitare

bathaaii conştiinţă wiwek buddhi conştient sachet constituţie samvidhaan mulţumit santosh hamal mazduur  şară desh vacă gaay cocor saaras  critic tikaakaar crocodil magar cultură samskriti dacoit daaku  domnişoară sundarii dans nach întuneric andehraa kala dragă laadlaa dulaara zi din dragă

mahangaa priytam moarte mrityu cerb hiran înfrânge haraanaa încântare anand destin bhaagya dezvoltare pragati diavol daitya diamant hiraa demnitate shaan direct sidhaa boală rog divinitate brahmgyan divorţ talaaq jos niche dramă naatak vis swapna  picătură buund pământ bhumi

cutremur bhucamp educaţie shiksha ochi ankh final antim deget ungli viitor bhawishy ură ghrina karnaa dwesh rakhna deşert marubhumi pământă dharti foc aag lumină njaalaa prakaash natură srishti ocean mahasagar curcubeu Indra dhanush sud Dakkhan stea taaraa sitaaraa şi luminându-se

cer samadhi gândită somnului Savitri amintirea vieţilor mamă concomitenţa neantului picajul bubuiturilor skioare pe auzurile adormite tapas mai nici o tristeţe rezonabilă cum te-ai cunoaşte într-o salvare oprită de trafic la Ramayana trenul prima noapte până la Kanpur Bharat yatra în parte

dedublare păcat de răsturnările apropiate puteam lenevi până la moarte bătea nunta Sita Ram a câta mie-n Ayodhya exil în sfinţenie încă un clopot spre Irlanda şi zici că nu se aude răsăritul soarelui de-am asurzit de-atâtea răsărituri l-avem ne are mai greu până-n apus când nici nu pornirăm

dimineaţa asta am şi aprins lumina în tapasya la cine nu m-am gândit să mă ierte mai mult răzbunări pe cadavrul iubirii măcar şi dodoneala milenaristă lucruri mari rele şi bune hop şi eu adică tu spunându-mi că nu eu mă mişc şi n-am venit doar aşa la Ramayana vre un magnet din mai multe o

fi chemat eşti mai trecut eu nu-mi recunoasc aerul văduviei nu te mai îmbată adore-te nepoţii venim pe tren mesaj contradictoriu îţi împărtăşim exact cum se ceartă excluşii în plata de poliţe secerată contextual nu mai e nevoie de nimic altceva o luăm înspre Kothi pentru compromis nici un gust

poate citirea conferinţei gemene păreri sud-africane despre indo-europenism la demolarea teoriilor nerasiste plus lecţia debitată arhaic şi universal induist mi-ai zis la tine mă gândesc ţi-o fi ajuns afară te reprezinţi însuţi cu strănutul ăsta ce-o fi cu taică-meu poate mai multe lucruri în niciunul

arta de a rata via Mumba Devi totuşi de câte ori devoţiunea mereu nu te-o fi scos la liman doamne-ajută nici un plan ca în meditaţie nici o amintire lasă lucrul în necăutare se poate căuta pe motivele sporovăite cu aparenţa retorică a preciziei oricât aş striga neauzire-s până la o adică ori azi ori mai

bine peste zece zile pe-aici înnodându-mi plecarea între timp ne vom fi săturat de nepotriviri de prea departe în prea epic aur denegat în sine printre negatori (ne)mărturisiţi  se face tapasya de ochii contradicţiilor legate căutăm salvarea din imemorial ne locuieşte apocalipsa pe drum la noapte pe

tren cu frigul cum se şi anunţase din vară măcar nu ajunserăţi la Miami I live in Salimar cât se retrăseseră acoperişele ca pentru o luptă cu scuturi astfel substituite scenei numai film post-tentacular diferenţiale de conştiinţă conservatorism continental pe autodevorare delegată cu Ezra

altora să se lase influenţaţi voi prinşi perna poate fi sabia capul meu Damocles psihologia înfigerii boante o încălzire de o lună penrru a cincia roată pierdui dreptul la surpriză că pun răul înainte numai ce am de povestit cât o să ne deconsolăm pe ce tăpşane tălpi cu templu am prinde până la

Trivandrum data viitoare auzul muştelor mai greu genitivul singular ne concepe infrasecunda ce percepţie de insectofilie albine viermi de mătase calcuttani mai nicăieri oraşul din trei poate Alarmel în Chennai Madras ce n-am încă Bucureşti cetate şi cucerit ţi se flutură proporţie lingam de Murano

paradisiac avatarizată intravenos masala din Bengali market ce ţi-e Taj cu cin’ te vede Agra de n-o înţelege cu destin la Taj Mahal de la Shantiniketan părinţii Lilei nu-l voiseră pe Shiv Bharat petroleum doi asasini îl hăcuiră oboseala mă sanscritizează în Chicago spunând Vivekananda am

înţeles Eminescu aici invers şi Tagore-Mumtaz-sonet 14 ani Rama în păduri 41 de zile rugă lui Shiva maia les femeile pentru măritiş la Shiva lingam  41 de paşi făcuţi de Parvati spre a se mărita cu Shiva câte fiinţe în ocean atâtea bunătăţi ai am  la gura peşterii adăp guru din croazieră hăp nu

bere vom vedea pe Şiv cu Dionisos tiz parşiv mai joacă o pakora hora cafeaua mării amândora shubha svastica  şuba encomiastica  rustica ultracaustica ce zisei de-o rasă aici şi acasă vom intra în Elephanta noi fără infanta ne-om duce de pe cruce ca pe la santa luce simboluri grămadă în creştet

ne vadă munte pe insule albul cu ninsul e insule pe munte negrul ne mărunte pusul registru bacşiş de ministru socoteala tike hermeneutike  Şivişnu Parvati Mahesh murthi Ardhanariswara  Gangadhar Sjiva Kalyan sundr murti Shiva Yogeshwara Şiva fără braţe Shiva Nataraja no legs

tulburi izvorăsc valuri până sus până în nori din avioane nox te-am văzut Şiva fără mâini fără picioare înjumătăţit longitudinal ce înseamnă şi piatra sculpturatra şi mi-am dat drumul în croaziere la Pattaya apoi la Mumbai tulburi până nu mai ai pământ aer mirosul petrolului din tancul Guru

Gobind Singh primu-mi neînece pe mare arabmumbă să-i studiem şi fetei noastre horoscopul marital vapoare zgârie-nori răsăriţi de slamuri sau sub pălăriile noastre bălăriile darurile domnului mărilor betonului ne apropiem pe mare de Mumbai dinspre Elephanta inel cu nave şi turnuri pâcla

de cenuşă soarele fără alte oprelişti fiinţa ni se călătoreşte briză cum o să povestesc a fi fost împreună iar m-am sacrificat singur or fi vorbind sudicii mai din gât câtă mare cât Mumbai în parte sosire piesa cu Pisaro pe invers asar’o portiţa căiţei flancată pe monarhi Brandemburg India

Gateway Poarta sărutului India Gate Tiberius Constantin Napoleon Washington cine să mai înoate păsărilor cerşetorilor le dai firimituri din poartă supă de crab de român plictis de cinci stele piscina supa de român supa de raci  în toată vaporos vaporeana hulă barbeque fripturi vrgetale

nescriptoriale vacă-n India noi cu boul mai lup dac dacă  vreau friptura friptă de tot sau numai pe jumătate pe muzică pe lux pe mare muntele Ida peştera Elephanta voi scrie vapoarele din scrisoare de velasqueziană infanta comanda ca şi plicul prea mare ori fillet steak ori pot-chicken mandakranta

peste trei oceane foamea ne-o sare parcă Vivekananda parcă Vedanta ne interesase conziua conjuraţia a nu ne mai înjosi comparaţia informaţia restauraţia Marmaţia crinii de mare nici dinozaurii nu-i comandase-n Alpha Centauri şi ne înviară laurii cum alţii sunteţi în aceeaşi paradă

limpede pool de nu pol bazin albastru ofertă vizuală nezonetabilizitaţiune sufixopatie ce-oi visa vei putea fi magnetizat de muzică în penumbră vreo paranoia concurenţial geologică de mâncarea oceanul şi-o servea în gâtul tău în nenmăsurata umplere a stomacului eşti la Bombay gustă gustul

cinci stele vă văd prima oară plăcerea are sfârşit de la comandă neînşelându-ne ra-pa-pam-pam tocmai că nu vreau să alunec între avioane şi aşa anul ăsta am zburat cel mai mult tortul norilor pe pieptul florilor cu mine jingle bells n-aveam cum prinde undeva ce ziceţi de mine că vă literaturizez

în alfabet keral nu tamil semiobscuritate nu zici de India alfabetizată ci sută la sută Kerala ajunşi ai preafripturii acum pudding cât mai rău arătând pe ce satisfacţie laudanda laudanum într-un târziu impervertibil acum abia ne începem stafia cu degetul în apa cu lămâile poate vă dau şi ideea pe

inimă nu că duce creierul décor infinitatea baudelaireană a bucătăriei pe ce temei diferenţa de câte vieţi spunem şi noi umbră apă prea albastră voi cântaţi  de-o lume ori că zoroastră ce se potriveşte nimerelii nimeni încartiruire de cuffe cafea noapte atunci întreabă la fitness dacă te arunci direct

formatului hărtăneşte-i-te ferăstruit tropic  patimi cotite prin labirinte executorii din cristelniţă te mai evaporai era cât până când mă va mai ţine norocul să nu uit ghinionul regretului nici păcătoşenia prea fudulă ţi-aşa mă aşteaptă oceanele contrasufletelor fără mai valuri tenace şi ajung

ani de-o Indie cât mai la sud cu amintirea am lăsat facturierul doar semnat pocnetele cuptorului la barbeque n-auzişi c-o luăm şi spre alte etichete mâine şi poimâine pe urmă zburăm în sonetul exilului ce cifrăraie poezia câtor cântece chinină şi uitarea şi aripa nonagenară intenţia nemaimuririi

în nemurire nicio atingere până la plecare o să urc şi-om mai auzi vedea cerem americăneşte şi apa minerală Nehru Mountbaten jacheta apei  aerului mai rar mai obedient răvăşitei proprietăţi de sine sineităţii proprii lanţul creastă crestând joacă de copii o campanie luxoasă celula lui Gandhi nemai

sub cerul liber destui vibrând părelnicia apropierii de nepermisa filmare cât că are documentare pentru film arderea hainelor nu numai insulă legende rare nou fără puşcărie vreo dispariţie ca din avion şi v-am prins nu m-ai mai prins despărţire cum părăsit pe vârstă pasăre plângi şi te faci

epopee nu te citesc de după iubire implicaţiilor adulterine mare lucru să te-apropii de uitarea îndrăgostită dă-mi curaj când o iau razna a nu mi se întoarce rânza n-am mai calculat rătăcirile sus vom fi nu chiar lauri otravă ne vom pistona creierii plăgile din zgârierea cerului întinse piei la soare

şi cerşit încotro expunându-ni-se cadavrul castele nu le-aduse Alexandru nici arienii rămâneţi sub coviltir parcă i-aţi fi chemat parcă nu i-aţi fi alungat parcă nu v-aţi fi dovedit genele cât orizont şi bruna Mumba Devi fulg albăstrimea clopot o adoră n-am mai  tradus nici din sanscrită nici din mine

prebătrâneşte abandon stilistic altfel mai nicio mimă poate dodii lăsatul la vatră convoi globular din cofă sună globalitatea ce curente vom mai trage cu urechea vom mai trage în piept vom mai trage de timp vom trage unii în alţii până la ultimul dacă vom înţelege bine comanda spre liniştea alor noştri

petalici nu mai dăm nici explicaţii ne scuzăm şi  pentru clonţ în gnoza terminării pixului mărgelari cocorul era Rama Sita rămâne singură Mahavir şi-a dat hainele unui cerşetor Shivaji mort 1680 Mumba devi temple central jail dogs and Indians are not allowed rani of Jhansi  raja Ram Mohan

Roy dandi march nunta plantei tulsi cu lord Krishna thay pavilion a sonet labirintul zilelor fine garoafe gălbenele cale lumea ba aici vin uri  lumânarea aprinsă ceea ce nu mă rog petrecui niciun numai starter partea frumoasei arhitecturi slums partea urâtă ci oameni cum n-ar fi frumoşi la puja

lui Ganesh mă număr înainte de primul pumn propriu cum uitasm cina prinţesei pentru două mii de răftari sceptrul amestecat prenumărat apetizoarelor mi-am îndulcit ardeiul şi cu târla mă italizez sub colina Malabar adio televiziunii Montecarlo şi vederilor quasideplânsă nepresă strivitelor coarne de-

aş putea să vă povestesc recifosul pe ţări văzute lumea înfulecând de unde siam şi negru retoric îngheţată şi cafea apoi sus la televizor ghiftuirea deschiderii fără încheiere cu aniversare adolescentă de bani gata nu mi-e decât de prea multele gusturi mai rar aşa şi-n filmele cu Emanuelle chiar o să

mă retrag în Elephanta  mă pierd de cum mă thailandez de astă vară când Mumba devi îmi deschise văluri post-puja dacă mă mai înţelesei nerugând nici până aici pe nimeni n-o să termine sonetul din pavilionul thai şi aşa mă pomenii în preferinţa nesfârșirii când îţi şi dai drumul în iluzie că libertatea

stea în cinci stele sau hotel cinci stele comunismul şi alte chestiuni filosofice pe Kashmir art şi dacă văzui marea mă şi aruncai peşteră în magnificenţă rupturile de statuie cum nu te înveţi minte până s-a dus atunci lamentaţie şi recunoaştere să-l urască atât că-i puseseră portretul de tinereţe nu-ţi ţin

minte nasul că semănaţi Gherguţ tu şi fără barbă compensat din coadă vezi că vorbesc de Tagore pe un perete al Sahitya Akadmi pe celălalt un kazah cu turban vreau să scap de lux nu mă mai atrage mizeria s-o iau printre văd mâine reversul şi basta ai pe ziua de azi excesul abstinenţei mai rar maharastrianizat şi Nandi venim dintr-o coerenţă brâncuşiană o tăcere de piatră greu indianizabilă un ecou al Indiei mame din stele şoptind Vede pe tot cerul lumilor nu mie să-mi fie cumva libertăţii

de a nu-mi fi ascultat constrângerile câteodată prozodia la patimă cu grija să se autogenereze după natură am şi scris în India ca în mama moartă m-am şi reîncarnat în Taj President din 14 în 14 peşteri sonetizez minotaurului alt labirint sepie fiinţele joacă scrabble pe pielea lui dumnezeu ce-a

făcut desfăcut partea mării ce-nseamnă să te reverşi rari copaci înfloriţi până la capătul lumii namaiameninţat cu moartea nu am haz şi dacă mor din senin nici atât trăiască lasă-mă să te las să trăieşti oi fi vorbit n-am chef de vivere nu vreau să mai văd foaia asta ce are nevoie de deschidere şi

pe închise era să se rupă soră de drum până la Navneet să tot fie joi săptămâna cu Mumba devi din templu cu somnul pe televizor nu ştii de timp trecător îţi spusei de pavilionul thai nu de sonet cât despre tentativa de asasinat nu eu şi subiectul ţărilor se subţiază în piesă nav nou neet cărare

alternative educations political correct education Vinayak temple safety is our motto pe bus Tete de sauvage de Gauguin C’est par ses meurtrisseurs que nous sommes gueris de Rouault the sacred prism shanti lingam trigunateet siddhi lingam jyotir lingam agni lingam ananda lingam sculttura in

vetro e sommerso cristallo in ambra ecumene bhakti lingam Kabir shakti lingam gyanaavatar-Ganesh kathakali în Kerala bharatnatyan în Tamil Nadu garba în Gujarat manipuri în Manipur bangra în Punjab cinci smriti în Ahmedabad Patna Berekpur Madurai Bombay două ashramuri în

Hyderabad şi Warda  centre Gandhi în Berlin Washington 90 volume truth is not violence sangrahalaya Buddha Mahavir dimensiune socială way of life sense of alienation in alienation aceeaşi afecţiune ca înainte de independenţă I have no enemy in this world nu un ritualist nu-mi

faceţi statui forget Gandhi vedantin acelaşi suprem lumea familie lecţii în gândirea gandhiană la universitatea din Bombay gandhian revolution khadi Usha satyagrahi arestată 1932 Bapu o zi de tăcere pe săptămână şi păpuşile îmi erau îmbrăcate în khadi numai khadi pe viaţă şi nu te mărita m-a

învăţat să ţes Mani bhavan negustor de diamante gazdă de Gandhi în 1956 Martin Luther Ling a dormit aici pe podea sub cer 60 000 cărţi în biblioteca muzeului Gandhi din casa Mani să nu fii pe aripă nici pe scut fă rost de bilet la executive class lăsat TOI Freepress voi coborî în fine nu numai

pe pământ dar în exilul lui Rama Nehru de bani gata Subhash milităros Gandhi în trio tată Debasree Roy  to play mother Tereza între Bolywood  şi Toellygunje divorţată a jucat în o sută de filme şi în Mahatma pe-ale sfinţilor că din piatră şi voi fi folosit  că să nu mă las ciobănaşi de la Mumbay tot

pe nedormite mă lasă voinţa de voi fi având-o am sărit cu o paraşută fleică fleaşcă m-oi fi şi îngrăşat oi şi slăbi avui o istorie codoaşă cu emfaza cotită pe mit până plonjăm nemaijain în el da un poem mai în urmă plombay încă unul casă mare obrazul subţire hindus la biserică nedus în temple da-ntre

cărţile citite de Gandhi mai multe biblii acolo ce-o fi aia iubire până la urmă ce-o fi ăla adevăr dumnezeu cu pacea câţi farisei înfruptându-se din timbru-i oi căra şi eu ţoloabele de cărţi păcat că rămăsei de-ale bengalezilor că mai nou sanscrita e o invenţie arian-europeană ca şi castele şi

celelalte reversarea istoriei pe-atâta modism dictosemitism globularism bula papală bulă românească se vede în ce pasă mă aflu poţi la infinit să ai tot altă perspectivă ba numai chakre numărate celule nervoase celule de puşcărie creierul poliţist n-am zis de ghizi Sanjay Sharma

punjabi formal nebăgăcios compensat de Vinod pe când keralul Krishna Murthi cu nevastă fiică soră neromumbayan frăţioros tot rugi şi lucăceli-andreiţeli cum îmi găsesc eu semenii semenilor făcu puţin sentiment negustoros copilăros i-a luat fetei lui de 12 ani cărţi de colorat că e artistă vrea

s-o vadă dansatoare de bharat-natyam încă o Krishnamurti după Yamini şi Aiswaya după Roy miss world acum actriţă natural dacă ajută guvernul artiştii în România pe Caramitru reintru eu în pâine stewardesa noastră mâncată de vărsat c-ar mai fi dat o cafea de nu m-ar omorâ căratul cu umblatul

m-am învăţat în Bombay niciun accident osul de peşte în gât la Şantiniketan cactus la Calcutta stomacul în Delhi ce urmează mulţi de 14 fură poate jumatea dublul 7 a nu fi obosit în India ci de tine în India departe de ai tăi nici prea aproape de ai lor showuri intelectuale solicitante până la urmă fără risc şi miză când vorbesc totuşi mă leg mereu de un negat o idee o obsesie mi-am şi

clarificat accepţiile nelămuriri mai vechi la ele apărute acum densitatea întâlnirilor de elită a bătut vechea experienţă zilnică nu extensia poate nici ecoul gata la altă expunere ce-o da dumnezeu ce-o fi făcând Andreea ce Josefina nervii şi fizicul lumea există ce ne-om mai crede pasta nu s-a terminat

aş reciti ziarul tot n-am inspiraţie ce simţ al libertăţii să-mi mai ţin când îţi spun macroariditate vs microunde carpatice la cutremure mânioase asta ne-o fi drama dacă nu tragedia să mai am eu vreun complex de inferioritate faţă de indieni chiar am ajuns indianist  măcar Sergiu era indealist şi

idealist filosofie corporaţionistă aşa şi keralezul al câtelea Nair de la Navneet mă trimite la Motilal ştiu voia de la mine o antologie a poziei europene inspirate de India poate şi-n România mai pun şi inspiraţii româneşti Krasko etc  şi o colorăm ar trebui să fiu mai radical şi fantasmagoric spre piaţă

prea multe exemple în cel mai bun caz de prost gust poate în juma de oră în India ăsta mi-a fost primul drum fără întoarcere că am luat-o parcă direct la Karachi cu prima Calcuttă  1+3x2=7 zboruri până la 14 celelalte directe amsterdamez mai multe o hartă a Indiei pe unde am fost s-ar

bhartyara dau foaia şi verificare-aş ce mood mă va cumpăra compara ne întări cristalul vederea întru puja ne clătinam al dracului în certuri de globalitate fără mai castitate totdeauna mi s-a părut o soluţie mai de fiecare dată îmi reglez respiraţia şi spasmele le trec în alt cont s-ar împuşca între ele

frazele pe terasamentul de renunţare atunci Netaji cu mareşalul căpitanul cu Mahatma în vers aud că era cu 7 ani mai în vârstă Tagore şi voi îi făcurăţi plic mai mare mignona s-o fi supărat noroc că ne-am plăcut ca adulţii între gandhieni să rămânem de nu ni s-ar închide căile rănile aş putea vorbi

despre viaţă ca India de fapt Jinnah închipuia pe căpitan la senectute gandhiana vede ortodoxia sanatani maestrul nici cu Manusmriti despre femei nu se vedea de acord se opunea o fi văzut şi în viitor cu o lume mai de grabă indiană somnolez n-am decât să intru în transă în samadhi toată

Ramayana altfel m-oi pregăti ca şi cum de-o lună nu sunt numai o strună întinsă nici o săgeată neîmpinsă nici un sunet nesolemnificat parcă aşa mă cunoscusem mai mult cu alţii pe invers chiar de voi fi lipsit pe cineva pe mulţi venii pe locul meu purtat din ani pe viaţă revăzând japonezistul

precis iar se va familiariza retras cu povestea de la Aurangabad nu ca mare şef în Vygyan bhavan or nici n-o să ne salutăm măcar cu Satyavrat de-i ţinusem citaţia am lăsat-o la Bhartya parcă India ar fi condusă de Ramakrishna şi misiunea-i via Vivekananda mai mari emoţii ca la sosirea din 10

noiembrie cu o zi mai devreme atunci una mai târziu brambura papers şi spiciuri rajputane care cu tristeţe pe cămilă retrăgându-se mai iute ce să povestesc  mai întâi pe limba cui poate n-o dăm pe subiectele de obşte mie puţin rărite spre liniştire doza de toxine întreruptă poate n-o păţesc ritm

gandhian până la urmă incitaţia dară mesajul de azi îl răspică pe cel de ieri iar pe pământ în chingi paraşutate ajuns în press enclave nr 13 încă unul până la 14 alături şi terminam exilul în 13 zile nicicând rechinul cristalul ambii mei cumanimalul în speranţa să mă înghită întreg a mea a sa vită

purta khadi ca voi dhoti în Trivandrum îşi spăla rufele nu şi Nehru întâlniri în darbar numai lumini tradiţional dhoti de mătase abroad saurastrian din Porbunder să nu uiţi să-ntrebi de casă brahmin banya bună-i carnea de rechin cu ardei şi rozmarin pe frunzoaie de plantin cocoş keral omonimie

Durga bengala pe nume din scrisoarea către voi rămasul thai pavilion vă mai iubeşte burta de flori a rechinului mâncată în ciorba noastră sodică soro bine şi cu amintirea Mumba închinându-ne care încotro să nu zici că nu ţi-am spus Devi printre îmbătrânite gene geaba ne explicăm mersul

neataşării detaşarea mai va până te juri mă copleşeşte plictisul nu te socoti după ceasul Bangkokului că nici acolo nu-l mutasei din datină să te văd preaaşternutule crocodil vedem neamuri mărilor crampe ne burtifică nu mortifică nu vedem satul numai sucala târziu înşeptit să zicem ca-n dosa pe-

a sudului sudalmă datul peste cap al picioarelor tăiate copii de pus banii o aruncătură de mileniu nu te rupe te-ai rupt cum te legi la cap aşa să te lege dezlege descântecul de peste deal adu-mi aminte finele pe dealul celălalt râsetele din interdicţie poceala pozei templiere cum nu ne mai pasă om fi şi

împachetat câte puţin om şi lenevind pe sfaturi mehtiene din ram în ram colind gandhian pe circumstanţe neatenuante ale lor pe râsetele din alt rând cum s-ar drege după aniversare singur te spargi la care masă până la avionul pe muche  atunci felul de muzică tic tacul giulgiu tăcerii reci

acolo acum invitaţia câtora contra singurului singur nu s-o fi potri vind nu numă ra camilafca falcamila la Taj nefotografiată tresidentajată te luasei după voce o scrisoare apoi o vorbă n-aţi mai recunoaşte pedeapsă revers vechii seducţii din abstinenţă ori nebunie sau poate să fie sau n-are cum

c-a fost ori visase ori scrii ori ai  din al zeimer vocala vaporului şi până la ziuă postului trădător ce comenzi în necunoştinţă de foame numai o clătinătură de memorie când şi sonetele mi se clătinau asiatic plec la colinde pe vălurirea opririi şi formatul se stropşeşte a plecare aşa nu localizam

ultimatumul nu anecdotizam lăsarea pe tuşă rezervă budhistă de bună voie la neîncăperea încarnărilor venişi că nu thai cooler paradise passion n-am mai scris că erau şi desene am inventat eu îngheţata de mango tu orezul răzbunarea ca o cocotă călugărindă raţionalitate din burtă cale de

vapoare sprâncenate prawns noon când o vorbă te lasă în destin până explicându-te de bătrâneţea aventurii materul poză sari la trist creştinism coral Haendel nu anticipasem spaţiul ruină primindu-ne pacea fie-ne cu suta cusută groapa ne înstrigoiem via tajpresident de-a aura marea n-am existat

striveşte-te nu mi-a împins scaunul citiţi-mă pe frunte crocante floricele pe Cuffe Parade norocul necântat cantata nenorocoasă chiar chior chichirez pe gol alumn seminar furat oratorie modem cum că ne-am ostoi carantina de lux aşa şi rotirea pe sub conferenţianţi o presimţire a plictisului

ramayanic ne-om demărturisi la potrivită vreme toţi ne-am îndrepta din paralizia tată cum scrie în rugăciunea feţii ce-ţi voi povesti ce-ţi voi ura cum îmi vei răspunde la carieră măcinându-ne humă pe teoria-ţi că morţii ce-am fi ea ne consumă şi totuşi am văzut un meci pe stadion ne te potcoveşte

a sinucidere nici scânteia biciului melancolic din pod ochii mai deschizând austeritatea luxuriei ţi-o picurară supă de seară de-a-ndoasele rechinii oasele pui autoînghiţiţi chinină pene leneşe gene de caducitate formal cocoş cocoş cocoşat adus în keral bol thailandez în Taj President Bombay 9

decembrie după ora nouă Mumba Devy până în Elephanta Alarmel Valli din Madras la noi am fi valsat statui etern în rupere ca o întrerupere comedia cu cerşetoarea copiii la tabla am râs destul adică deloc n-am plâns înţelesul în pavilionul thay pe Cuffe exotică parabolizare a nonsensului chiar

hohoteşte hotentoata nematolabilă noaptea nu mai e lungă demult poate albă tinereţea să mă fi prins de pe urmă nu-n simetria dintre Mussolini şi Gandhi discursul pe traseul terestru Alpi tirolezi catrinţa îmi despecetluieşte subconştientul din când în când şi neplăcut Matisse Palladi ca o

nedreptate nu lui Netaji ori Patel sieşi obârșie amicul doar pentru el unii ne stingem înaintea lumânării  unde nu dai doamne jos bustul meu de umbrire chiar acum pe neobservate lumea mănânce tăifăsuind raci din Golful Thailandei noi mâncându-ne raci în de noi condamnare

contaminare numără-mă pumnului memorial ne chibzuim cuvântul lipsă diamantele lui Muni găzduire sub ceruire balcon grăire gandhi gândire shanti mandire chin chinuire bici biciuire scări scăruire chibz chibzuire m-aş supăra să-mi veniţi pe cămaşă ci oalele încinse numai poftă deşertaţi

orezul temelie sosului cu puii parce amintirea sorţii în imposibilitatea siestei ghiftuire ierarhie inspiraţie dry  şperluite acrostihurile Sandule spre ce regret întorcându-ne de unde prea ne întâlnisem fără arşice ca piatra pe murături să vă fi lipsit să nu mai vorbim de platagele am venit să

privesc cristalele Murano în formă de linga de elefant de sine iar se va supăra da’ ar citi măcar de contextul exemplificativ glumă zice că ştie ea ce nu ştiu eu spunând ce ştie ca eu nu cui te plângi hrănit cu supă de rechin pui numai pui mai apoi pui rănile duse avem bagaje o foarfecă upanişade

tăieturi în toi de încheiere niciodată îngrijindu-mă voi duce-o până la primăvară în munci catran pe iasca minţii nu-mi stă rău voiajul forţat domiciliu cinci stele în cinci colţuri Panait şi Mohandas şi tăietorul în poză mai bine prieteni că tot indienii opreşte-te să mai iubeşti crestezul orhideei din

tulpina patimii duse nu povesti în acatiste duşmănia ascunzătorii contraponderilor spumă piesa-n spirala galeriei francomuranane primind-o Mumba cutremurat Ahile ce ne-om fi povestit idolatria cum ceruse a nu i

https://georgeanca.blogspot.ro/2018/04/gandhi-printre-romani.html