În inimă
~*~
Chiar dacă a trecut atâta vreme,
aevea îți văd chipul blând,
lumina caldă
și mâna ocrotitoare.
O ancoră și-un val
în noaptea
în care neliniști
dau din aripi
și cuib își fac.
Să fie mult, puțin,
mai bine de doi ani
de când
spre veșnicie ai plecat?
Dincolo de tăcere,
în orele adânci, nemărginite,
în inimă te regăsesc mereu, mamă.
~*~
6 decembrie 2017
IRINA LUCIA MIHALCA
Azi m-am gandit mult la mama, chiar si in seara asta, in timp ce faceam clatite si ea mi-a raspuns prin tine, caci uitasem poezia.
De multe ori scriu febril, iar odata lansata universului, de unde a venit, uit ce am scris, chiar ma surprind poeziile, recitindu-le, in timp, iar odata recitita poezia "In inima" sa revina avalansa de emotii simtite atunci cand am scris.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu