ZDRENTAROSUL - Sfantul Tihon din
Zadonsk
Vezi un om
îmbracat în zdrente, pe jumatate gol si murdar cu tina din cap pâna-n picioare.
De la acesta întoarce mintea ta spre sufletul cel pacatos, care s-a dezbracat
de harul lui Dumnezeu ca de o haina preafrumoasa si în locul ei a pus pe sine,
ca niste zdrente, toata întinaciunea patimilor pacatoase. Un om pe de-a-ntregul
murdarit de tina e dezgustator în ochii oamenilor, însa în ochii Domnului este
mai scârbavnic un suflet întinat de spurcaciunile pacatoseniei. Aceasta
întâmplare te îndeamna sa te departezi de tot pacatul prin care sufletul se
prihaneste si se face nevrednic de a fi privit de Dumnezeu.
Sfantul Tihon din Zadonsk, Dumnezeu
in imprejurarile vietii de zi cu zi, traducere de Olga Bersan, Ed. Sophia,
Bucuresti, 2011, p. 77
SF. NICOLAE VELIMIROVICI: REVOLTĂ-TE,
PRIETENE, MAI ÎNTÂI ÎMPOTRIVA TA, ÎMPOTRIVA LIPSEI DE SARE DIN TINE ŞI APOI
REVOLTĂ-TE ÎMPOTRIVA LUMII
„Lumea este
nesărată şi fără gust”, îmi zici, prietene! Repeţi de o sută de ori, că lumea
este nesărată şi lipsită de gust şi te revolţi. Te mândreşti de fiecare dată
când te numeşti revoluţionar şi ameninţi că vei răsturna lumea. Revoltă-te,
prietene, mai întâi împotriva ta, împotriva lipsei de sare din tine şi apoi
revoltă-te împotriva lumii. Îmi zici, prietene, că „oamenii sunt vicleni”, că
„sunt adulteri”, că „sunt ucigaşi”. De sute de ori te revolţi împotriva
păcatelor altor oameni. Revoltă-te însă mai întâi împotriva păcatelor tale, iar
apoi te vei putea revolta şi împotriva păcatelor altora, cu mai multă putere şi
dreptate. De te vei revolta mai întâi împotriva eului tău, voi putea crede în
reuşita revoluţiei tale. Aceasta este metoda lui Hristos. Revoluţie împotriva
răutăţii care este în mine, iar apoi revoluţie împotriva răutăţii care este în
jurul meu. Toţi ucenicii lui Hristos trebuiau să se supună acestei autocritici
lăuntrice şi dure, după metoda Învăţătorului lor. Hristos nu se ruga de nimeni
să-L urmeze, însă cine se hotăra să urmeze de bunăvoie aceeaşi cale cu El se
supunea acestei grele autocritici lăuntrice. Numai cine rezista acestei
încercări a revoluţiei lăuntrice împotriva păcatelor şi a slăbiciunilor sale
avea dreptul de a se revolta mai departe şi împotriva răutăţii altora. Nici o
diplomă, prietene, şi nici un titlu nu duce la obţinerea acestui drept;
dimpotrivă, absolut necesară este cercetarea lăuntrică înaintea lui Dumnezeu şi
a conştiinţei personale”.
Sfântul Nicolae Velimirovici, Omilii
despre pocăință, dragoste și optimism, Traducere din limba greacă de prezbitera
Iuliana și pr. Iulian Eni, Editura Doxologia, Iași, 2016, pp. 10-11
CEL CARE VREA SĂ-ŞI ISPĂŞEASCĂ
PĂCATELE, LE VA ISPĂŞI PRIN PLÂNS
Un frate l-a întrebat pe avva Pimen:
– Ce este făţarnicul?
– Făţarnicul este cel care îşi învaţă
aproapele lucrarea, la care el însuşi n-a ajuns. Căci este scris: „de ce vezi
paiul din ochiul fratelui tău, ci nu bârna din ochiul tău?“ şi celelalte.
Un frate l-a întrebat pe avva Pimen:
– Ce înseamnă „a se mânia pe fratele
său în zadar“?
– Orice asuprire cu care te va
asupri fratele tău, iar tu te mânii pe el, în deşert te mânii. Chiar dacă ţi-ar
scoate ochiul drept şi ţi-ar tăia mâna dreaptă, în deşert te mânii; dacă te
depărtează de Dumnezeu, atunci mânie-te!
Un frate l-a întrebat pe avva
Pimen:
– Ce să fac cu păcatele mele?
– Cel care vrea să-şi ispăşească
păcatele, le va ispăşi prin plâns. Căci plânsul e calea pe care ne-au arătat-o
Scriptura şi părinţii noştri spunând: plângeţi. Căci nu este altă cale…!
Sursa: Pr. Alexandru Stanciulescu Barda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu