NEȘTI
AMERICAN
Ioan Miclău-Gepianul – Un profesor
pensionar – Dănuț Zuzeac – Octavian Soviani – Mihai Simu – Nume și Pronume –
Bogdan Ivașcu – Alin Pildner – George Anca
Fals roman
american
*
IOAN
MICLĂU-GEPIANUL
Pivnicerul de la Cotnari
”Măriți negustori
Și meseriași,
Luminați trăitori
De prin Iași,
E ziua a patra
Din luna lui Cuptor,
Eu, Petre Capra,
De vinuri vestitor,
Semnez în slovă latinească,
Vânzarea unei vii de la Cotnari!
Din vița asta a gustat
Ștefan cel Drept și Mare,
Boieri și megieși,
Aici s-au adunat,
Țării tocmind sfat!
Cine-i de-ajuns bogat?
Dau via de vânzare!”
De-ndată un tătar,
Cu haine ca de graur,
Se-nfățoșează dar,
Cu multe pungi de aur!
Dar zise Petre Capra:
”Măriți negustori
Și meseriași,
Luminați trăitori
De prin Iași,
E ziua a patra din luna lui Cuptor,
Semnez, eu, Petre Capra,
De vinuri vestitor,
În slovă latinească,
”Sunt prim cunpărător!”
*
UN
PROFESOR VASLUIAN
Scrisoare deschisă
O, profesore prieten,
Pe obiectu-ți specialist,
Fii om bun, cu toți elevii
Și-n ce faci, tu fii artist!
Din predare, tu fă artă!
Pune și puțin umor...
Inima deschide mintea
Și se-nvață mai ușor.
Zilnic tu s-aprinzi făclia
Și dorința de-a-nvăța!
Lasă timp, la fiecare,
Calea ta de a urma.
Te mai uită prin orare,
Vezi cât au de învățat...
Fii părinte-n judecată,
Știi că timpu-i limitat.
Corectura din caiete,
Trebuie mult cântărită,
Informația corectă,
Azi, e mai ușor găsită.
Internetul le oferă
Foarte multe informații,
Tu fii drept și cu măsură,
În notare, observații...
Teme lungi, obositoare,
Deseori, necontrolate,
Vor spori doar surmenajul,
Vor crea inechitate,
Vor împovăra părinții
Celor foarte implicati,
Spre-a găsi mereu soluții
Și copiii meditați.
Să nu practici ironia,
Ce crează doar frustrare,
Căci copilul nu te iartă,
Nici când va ajunge mare...
Ai și tu multe frustrări,
Nimic nu-i ca altădată...
Fii tu stâlpul de lumină,
Într-o lume tulburată!
*
DĂNUȚ
ZUZEAC
Bătălia de la Podul Înalt
La începutul anului 1475, domnitorul moldovean
Ştefan cel Mare a reuşit să învingă numeroasa armată otomană în fruntea căreia
se afla Suleiman Paşa. Moldovenii conduşi de Ştefan i-au biruit pe cei 100.000
de soldaţi turci la Vaslui. Despre această victorie au vorbit mai mulţi
istorici şi cronicari români, precum şi o serie de cronicari turci.
Ştefan cel
Mare, cel mai cunoscut domnitor moldovean din istorie şi unul dintre cei mai
importanţi conducători din istoria României, a obţinut la data de 10 ianuarie
1475 una dintre cele mai răsunătoare victorii. Acesta a învins numeroasa armată
otomană condusă de Suleiman Paşa.
Lupta
decisivă a avut loc la Podul Înalt, în apropiere de de oraşul Vaslui. Ştefan
cel Mare şi răzeşii săi au reuşit să învingă armata turcă formată, conform unor
istorici, din 100.000 de soldaţi. Bătălia de la Podul Înalt este considerată
cea mai mare înfrângere a islamului suferită în faţa unei armate creştine.
Drept recunoaştere, Ştefan cel Mare a fost numit de către Papa Sixtus al IV-lea
„Principe al creştinătăţii”.
„În anul
6983 [1475] ianuarie 10, marţi, a fost război la Vaslui cu puterile turceşti şi
a biruit atunci Ştefan voievod. (...) Şi le-a dat Dumnezeu pe acele limbi
necredincioase în ascuţişul sabiei şi au căzut atunci mulţime mare, fără număr
şi au fost prinşi vii mulţi, fără număr, care de asemenea au fost tăiaţi, ci
numai pe unul l-au lăsat viu, pe fiul lui Sac paşa. Şi steagurile lor şi cu
schiptrele cele mari au fost luate, mai mult de 40 de schiptre. Şi s-a întors
Ştefan voievod cu toţi oştenii lui ca un purtător de biruinţe în cetatea sa de
scaun a Sucevei. (...) Şi însuşi Ştefan voievod a făcut atunci mare ospăţ
mitropoliţilor şi vitejilor săi şi tuturor boierilor săi, de la mare până la
mic”, se arată în Letopiseţul anonim al Moldovei.
Despre
această bătălie se vorbeşte şi în „Cronici turceşti privind ţările române”,
volum tradus în limba română de către Mihail Guboglu şi Mustafa Mehmet.
Cronicarii turci au recunoscut victoria lui Ştefan cel Mare, considerând că
soldaţii turci au murit ca nişte martiri.
„De acolo,
Suleiman paşa, mergând cu oastea aceea în Moldova şi întâlnindu-se cu oastea
moldovenească, tare s-au războit. Era o iarnă aspră, cu zile foarte geroase.
Oastea turcească era şi obosită, căci tocmai ce îndurase greutăţile expediţiei
în Iskenderia. De aceea, neputând ţine piept oştii Moldovei, oastea musulmană a
fost înfrântă şi nimicită”, a precizat cronicarul Orudj bin Adil.
„Într-o zi,
pe când turcii şedeau nepăsători şi oastea era puţină şi străină de locuri,
acel afurisit simţindu-i nepăsători a venit asupra lor. Mulţi dintre musulmani
au murit acolo ca nişte martiri”, a menţionat şi cronicarul otoman Aşîk Paşa
Zade.
De asemenea,
cronicarul turc Mehmed Neşri a scris următoarele cuvinte despre Bătălia de la
Podul Înalt: „Moldoveanul nu s-a supus poruncii sultanului. După aceea,
beilerbeiul Hadîm, luând oastea din Rumelia a trecut în Moldova. Acel afurisit,
venind pe neaşteptate şi hărţuind oastea islamică, i-a atacat pe turci pe când
aceştia umblau ca nişte străini cu ochii legaţi. Mulţi musulmani au murit ca
nişte martiri”.
După această
bătălie, Ştefan cel Mare a reuşit să încheie un pact cu Matei Corvin, regele
Ungariei, care îi promite că îl va sprijini în cazul unui atac venit din partea
turcilor. Regele ungar nu şi-a respectat cuvântul dat, astfel că anul următor,
moldovenii sunt nevoiţi să reziste singuri în faţa armatei turce conduse chiar
de sultanul Mahomed al II-lea. Deşi este învins în bătălia de la Valea Albă,
Ştefan reuşeşte să producă pagube însemnate oastei otomane, obligând-o să se
oprească din înaintarea sa spre Cetatea de Scaun a Sucevei.
*
OCTAVIAN SOVIANI
O r a
2 5
Nu se poate
spune că autorii din diaspora se bucură (cu cele cîteva excepţii de
notorietate) de bunăvoinţa criticii româneşti, care tinde să-i treacă sub
tăcere sau să-i minimalizeze. Nu mă mir prin urmare că, după 1990, s-a vorbit
ciudat de puţin despre C. Virgil Gheorghiu şi despre romanul său Ora 25, care
nu numai că a avut, la apariţia lui (Paris, 1949), un mare succes de critică şi
de public (se pare că a fost romanul românesc cel mai vîndut în Occident),
beneficiind de prefaţa elogioasă a lui Gabriel Marcel, dar s-a bucurat şi de o
ecranizare (1967) din a cărei distribuţie n-au lipsit Anthony Quinn şi Virna Lisi.
Cartea a
cunoscut recent o nouă ediţie (Editura Sens, 2017) şi rămîne de o tulburătoare
actualitate, dovedindu-se o operă de pionierat,
care aruncă o lumină necruţătoare asupra societăţii tehnologice
contemporane, iar cele scrise de C. Virgil Gheorghiu în 1949 rămîn valabile şi
la mai bine de o jumătate de secol de la apariţia romanului.
Despre
autorul său e bine să se ştie că s-a născut în 1916, într-o comună din judeţul
Neamţ, a făcut mai întîi studii militare, apoi de filozofie şi s-a afirmat ca
scriitor mai ales cu volumul de versuri
Caligrafii pe zăpadă (premiat în 1940) şi cu reportajele de pe frontul de
Răsărit, adunate sub titlul Ard malurile Nistrului! (1941). Epopeea grotescă,
dacă n-ar fi tragică, a soţilor Gheorghiu (pe care o regăsim în Ora 25) a
început în 1944. Ataşat cultural în Croaţia, scriitorul, împreună cu soţia lui,
părăseşte Zagrebul ameninţat de forţele sovietice şi de armata de partizani a
lui Tito şi încearcă să se refugieze în Germania, pe teritoriul ocupat de
americani. Întrucît România era încă în război cu puterile aliate, cei doi sunt
arestaţi şi închişi. Reuşesc să ajungă în Franţa abia în 1948. Aici C. Virgil Gheorghiu
va desfăşura o activitate literară prolifică (peste 50 de titluri), iarOra 25
va fi tradusă în principalele ţări din Europa de Vest. Face studii de teologie
şi este hirotonit preot în 1963. A murit în 1982.
Născut,
aşadar, dintr-un filon autobiografic (autorul primeşte în carte masca
scriitorului Traian Korugă), romanul cel mai de răsunet al lui C. Virgil
Gheorghiu poate fi citit în mai multe chei de lectură: ca roman de război, ca
roman „politic“, ca distopie (de vreme ce cartea se încheie cu declanșarea
celui de‑Al Treilea Război Mondial) şi ar putea fi integrat foarte bine în „literatura absurdului“, consemnînd, pe urmele faimoasei definiţii a lui Camus, divorţul dintre nevoia noastră de sens şi lipsa de sens a lucrurilor şi a evenimentelor cu care ne
confruntăm. Doar că absurdul care marchează destinele eroilor lui C. Virgil
Gheorghiu nu mai reprezintă o ficţiune (ca în parabolele lui Kafka), ci este
absurdul cît se poate de real al istoriei. Comparînd Ora 25 cu faimosul Erewhon
al lui Samuel Butler, Gabriel Marcel observa de altfel în prefaţa romanului:
„Dacă Erewhon este o utopie de genul lui Gulliver, de exemplu, nimic nu ar
putea fi mai puţin atemporal şi mai puţin utopic decît romanul domnului
Gheorghiu. Narată cu precizia scrupuloasă a unui memorialist conştiincios,
această poveste apare ca o expresie fidelă a ceea ce tinde să devină omul
într-o lume care îl neagă“.
Protagonistul
romanului, Johann Moritz, devenit evreul Iacob Moritz, ca urmare a maşinaţiilor
unui şef de post care îi rîvneşte soţia, transformat apoi, din capriciul unui
colonel SS, într-un arian „pur sînge“, şi aruncat dintr-o temniţă în alta şi
dintr-un lagăr de concentrare într-altul (soartă pe care o împărtăşeşte şi
Traian Korugă), este un Joseph K., dar un Joseph K. cu o identitate istorică
precisă, produsul unui mecanism sociopolitic care generează nenumăraţi
potenţiali Josephi K. şi căruia scriitorul îşi propune să-i dezvăluie
angrenajele inumane. Căci, înainte de toate, Ora 25 este un roman de „idei“ sau
un roman „cu teză“ (aşa cum sînt şi romanele existenţialiste ale lui Camus sau
Sartre) şi are calităţile, dar şi defectele inerente acestei formule.
Personajele pot să pară cam schematice, antitezele – cam stridente, dialogurile
cam patetice şi artificioase (dar ce e mai greu de scris într-un roman decît
dialogurile?). Rămîne (şi acesta fiind esenţialul în cazul unui roman „cu
teză“) mesajul, iar din acest punct de vedere putem spune, fără a greşi, că în
1949, scriitorul era un clarvăzător. În viziunea lui, omul secolului al XX‑lea a început prin a-şi repudia valorile tradiţionale: „Cultura noastră […] a dispărut. Ea avea trei calităţi: iubea şi respecta frumosul – obicei învăţat de la greci; iubea şi respecta dreptul – obicei pe
care l-a învăţat de la romani; iubea şi respecta omul – obicei pe care l-a învăţat, greu şi foarte tîrziu, de
la creştinism“. Locul acestor valori a fost luat de societatea tehnologică, în
care totul este subordonat ideilor de randament, productivitate, eficiență. Ea
„distruge tot ce am creat şi creat timp de secole. Civilizaţia tehnică a
reintrodus dispreţul pentru om, exact ca în barbarie. Astăzi omul este redus
doar la dimensiunea lui socială“. Consecinţa este dispariţia persoanei, a
individului, nu mai există decît categorii, omul s-a transformat dintr-un
„cine“ într-un „ce“, dobîndind tot mai multe din caracteristicile unei maşini.
Iar în plan politic, consecinţa este totalitarismul. Care se naşte din
dispreţul faţă de individ, fie că e afişat la vedere, fie că e disimulat în
spatele unor pretinse valori naţionale (nazismul), umanist-egalitariste
(comunismul) sau al aparentelor democraţii.
De aceea,
istoria stă actualmente sub semnul apocaliptic al „orei 25“, iar lumea actuală
e lumea „de după apocalipsă“. Şi e de notat că C. Virgil Gheorghiu a reuşit să
pună cu exactitate diagnosticul societăţii actuale într-un moment în care
simptomele răului erau încă într-o fază incipientă, cînd încă nu se decretase
moartea omului, moartea limbajului şi a sensului, cînd încă nu apăruse ceea ce
Jacques Ellul numea „ideologia neantului“. De aceea Ora 25 mi se pare o carte
de mare actualitate. Corifeii dîmboviţeni ai post-umanismului ar trebui să
citească şi să ia aminte. Hitler, Stalin, Pol Pot au fost şi ei, în felul lor,
nişte postumanişti.
*
MIHAI
SIMU
Actuala situație
Scrisoarea pe care doctorul Mihai
Simu i-a trimis-o preşedintelui Klaus Iohannis:
„Domnule
Preşedinte ,
Permiteţi-mi
să va aduc la cunoştinţă, în caz că nu şţiţi, sau să va reamintesc, în caz că ştiţi,
actuala situaţie pe plan naţional :
1. Bolnavi
mor zilnic din cauză de lipsă de fonduri pentru tratamente şi de personal
medical adecvat şi în număr suficient. În
acelaşi
timp, milioane sunt risipite pe tot felul de proiecte dubioase pseudo-artistice
sau reparaţii interminabile şi ineficiente
ale drumurilor.
Spitalele au ajuns de multe ori locurile unde te îmbolnăveşti mai grav, nu unde
te tratezi. (Trăiesc
actualemente
o asemenea situaţie, pe post de pacient nu de medic, credeţi-mă, ştiu ce
vorbesc).
2. Copii
drăguţi şi incipient sănătoşi nu-şi pot permite să meargă la şcoală, trăiesc
prin canale, cerşesc la intrarea super-
market-urilor,
ajungând chiar să se prostitueze pentru câţiva bănuţi. Condamnaţi la o existenţa
mizeră înainte de-a începe să trăiască.
3.
Administraţia - un aparat parazitar imens, reprezentat de instituţii menite să
ajute populaţia, dar care în schimb o terorizează, fizic şi psihic. Sute de mii
de bărbaţi şi femei care nu produc absolut nimic, în afară de dureri de cap
celorlalţi.
Câte 100 din
ei ar putea fi înlocuiţi cu un computer care va face treaba infinit mai bine şi
mai repede. Salariile şi beneficiile NEMERITATE ale acestui blestem naţional se
cifrează la sute de milioane anual. De euro! Bani aruncaţi pe fereastră.
4. Corupţia
la nivel înalt a ajuns la un asemenea grad încât „aleşii noştrii” încearcă să
formuleze legi care să justifice furtul şi care în acelaşi timp să le confere
imunitate plus amnistie pentru furturi trecute. Nivel înalt înseamnă Parlament
şi Senat.
Justiţia a
ajuns o glumă, se acordă amnistii pe motivul insuficientului confort în
puşcării (eu credeam că inconfortul face parte din pedeapsă) şi printre
amnistiaţi există peste 30 de criminali cu acte în regulă, deci condamnaţi
pentru omor.
5. Producţia
autohtonă agricolă şi industrială este descurajată prin toate mijloacele, de la
Bruxelles citire, urmând consecvent activitatea de sabotare permanentă a
oricărui domeniu de producţie care ar putea deveni concurenţă
Occidentului
binevoitor. Fondul forestier, care bine exploatat ar putea aduce prin turism
beneficii imense, este ultra-decimat de indivizi veroşi care au realizat deja
averi imense, şi continuă să o facă cu deplină imunitate. Pădurarul, menit şi
plătit ca să aibă grijă de pădure şi de animalele din ea, este cel care
încasează primul şpaga pentri tăierile ilegale. Braconajul a ajuns la asemenea
cote încât există deja cel puţin 3 judeţe fără niciun fel de vânat, nici măcar
iepuri. Braconierii au ajuns să ucidă cu impunitate persoane oficiale care au
încercat să-i tragă la răspundere şi crimele, vechi de mai multe luni n-au fost
nici măcar anchetate temeinic, cu atât mai puţin rezolvate, până în ziua de
azi. Se defrişează 3 hectare pe oră! Volumul cubic de lemn compact tăiat
într-un an, umple Casa Poporului ! Ca fost profesor de fizică sunteţi mai în
măsură deât alţii să apreciaţi magnitudinea dezastrului.
6. Ramuri
principale ale economiei merg ATÂT de prost, în pură pierdere de atât de multă
vreme, încât este statistic imposibil să fie o involuţie naturală sau o
coincidenţă. Nu nu, ăsta este efectul acţiunii forţelor amintite de
destabilizare economică, forţe din ce în ce mai puţin obscure. CFR-ul –
pasageri este falimentar. În acelaşi timp şoselele sunt practice blocate şi
traficul este infernal de afectat de mii de TIR-uri, al căror conţinut ar putea
fi transportat pe calea ferată, prin containere standard pe distanţe lungi. Iar
drumul cu camionul până la destinaţie ar putea foarte bine să nu depăşească 10-20
de kilometri.
7. Venituri
de miliarde de dolari sau euro, care ar fi putut proveni din exploatarea
ex-flotei comerciale a României, ne-au fost negate prin desfiinţarea
intenţionată şi malevolentă a sus-numitei flote.
8. Alte
domenii de mare profit, că de exemplu mineritul neferos, au fost declarate cu
neruşinare „nerentabile”. Asta în condiţiile în care unele metale extrase, ca
beriliu, wolfram, vanadiu, sunt pe piaţa internaţională la fel de valoroase sau
chiar mai scumpe decât argintul. Mine care au adus statului milioane în valută,
ca de exemplu cele din Rodna, au fost închise după Revoluţie.
9. Vorbind
de neferoase, o altă insultă calculată este în curs de implementare, aurul
ţării, exploatarea lui a fost deja vândută unor companii străine, partea
României din afacere fiind de maximum 5 %.
10. Fabrici
de mare succes care ajunseseră să exporte în 116 ţări, prospere în capitalism
şi în comunism, ca de exemplu fabrica de încălţăminte Clujana, au fost
declarate de asemenea „nerentabile” şi închise de azi pe mâine. Combinate industriale
mari, ca şi CUG Cluj sau Galaţi au fost desfiinţate cu aceeaşi criminală
rea-voinţă.
11.
Învăţămîntul în care excelam, în special cel pre-universitar, a ajuns
deplorabil datorită lipsei de investiţii şi salariilor ridicol de mici ale
profesorilor.
Deci,
Domnule Johannis, avem o Medicină care nu vindecă, o Justiţie care nu face
dreptate, o Poliţie care nu protejează, funcţionari care nu procesează
documentele, o economie care nu produce, o asistenţă socială care nu poate
ajuta bătrânii şi copiii, un exod economic de cel puţin 5 milioane de români
care lucrează în străinătate pe salarii mai decente şi ca atare un număr
incredibil de mare de orfani cu părinţi în viaţă. Toate punctele amintite sunt
interconectate. Copacii literalmente purifică aerul pe care-l respirăm, produc
oxigen prin fotosinteză (asta se învaţă, cred în clasa a 5-a). N-ai destul
copaci, n-ai aer curat. De prin 2011 suntem pe primul loc în Europa la bolile
pulmonare. Deci asasinii de copaci devin asasini de oameni.
Desigur, lor
le pasă mai puţin, după ce au acumulat averi de sute de miloane de euro, pot să-şi
permită să trăiască în ţări care au mare grijă de fondul lor forestier. Şi care
nu se sfiesc să cumpere la negru lemn ilegal de la noi. Justificând proverbul :
„Nu e prost ăla care mănâncă 7 pâini, e prost ăla care le da” Hemoragia
financiară provocată de investiţii greşite şi de mega-furturi ştirbeşte
fondurile esenţiale pentru Sănătate, Învăţămînt şi Asistenţă Socială. Cuvântul
cheie, ceea ce rămânând sublim, „lipseşte cu desăvârşire” a fost şi este
CONTROLUL. Omul necontrolat va încălca legea, axiomatic. Din orice unghi
examinaţi situaţia, o singură etichetă se potriveşte : CRIZĂ MAJORĂ, STARE DE
NECESITATE ! Ca atare, respectuos vă invit să vă folosiţi prerogativele
acordate de Constituţie şefului statului în situaţii de urgenţă : DIZOLVAŢI PARLAMENTUL
! DIZOLVAŢI SENATUL ! Instituiţi un CONTROL general, literalmente de la vlădică
la opincă, plus un control al controlorilor. Redistribuiţi resursele întâi în
Sănătate, că nimeni nu realizează nimic fără ea, apoi în Transporturi şi Comunicaţii
şi în organizaţiile şi instituţiile de CONTROL. Şi că să nu fiţi acuzat de extremism
dictatorial, scoateţi o Directiva Prezidenţială care, în vederea reînfiinţării
Parlamentului şi Senatului să stabilească un plafon de salarizare în ambele
instituţii de maximum 3.000 de RON, de exemplu. Fără niciun fel de alt
beneficiu, fără măşini de protocol şi locuinţe de protocol. Să vedem câţi o să
mai vrea să rămână în politică. Plus eventual o a 2-a Directivă care să
interzică şi ruperea unei frunze, necum uciderea unui copac, aşa, pe vreo 10
ani. Şi, bineînţeles, permisiunea dată oamenilor de-a culege folosi şi
valorifica lemnul uscat (sub actuala legislaţie, cine face asta e amendat!). Cu
specificarea sarcinii obligatorii a pădurarilor de-a avea grijă de animalele
năpăstuite şi înfometate şi de-a le hrăni, aşa, ca să nu mai trebuiască urşii
„protejaţi” să caute mâncare prin coşurile de gunoi şi să fie primiţi cu
gloanţe. Faceţi asta şi chiar dacă o să dureze o lună sau mai puţin, o să rămâneţi
în sufletele românilor pentru totdeauna. Faceţi asta domnule preşedinte, chiar
dacă s-ar putea să va coste poziţia dvs, şi ca gest ar fi destul ca să
sublinieze gravitatea situaţiei. N-o faceţi şi o să completaţi lunga şi trista
lista de oficiali care au ajuns să fie interesaţi doar de păstrarea poziţiei
proprii şi prea puţin de altceva.
Nume si Prenume In Romania.
In anuarul
statistic al româniei figurau prenume
ca: Paracetamol, Termopan, Impărăteasa, Papanaş, Televizor.
Şi numele de familie ale românilor atrag nu doar atenţia, ci şi zâmbetul - au descoperit
autorii cărţii. Potrivit Anuarului
Statistic al României, zeci de concetăţeni ai noştri au nume de animale,
păsări, ţări, fructe, instrumente muzicale, organe anatomice, culori, copaci şi
multe altele. Cele mai frecvente sunt:
Curcă
(purtat de circa 4.600 de persoane), Păsărică (1.600), Bucilă (228), Coi (3), Mortu (581),
Pipi (226), Curu (6), Regulatu
(27), Sfârc (16), Găinaţ (61), Bulan
(7), Gunoi Jegu (90), Nespălatu (71),
Găleată (276), Castron (25), Labă (880),
Flocea (1.728), Sulică (540),
Muia (233) sau Oasenegre (109).
In românia trăiesc şi 22 de persoane care se
numesc Ministru, iar alţi 10 români se
mândresc cu numele Preşedinte.
La fel de
neobişnuite sunt şi: Beţivu (purtat de 219
români), Prostu (1 persoană),
Nebunu (850), Blegu (515), Expertiza (1),
Justiţia (2), Poliţia (3), Facultatea (2), Farmacia (1), Portocala (65), Lămâia
(18), Semafor(1).
Un cuplu de
români a decis să-şi boteze copilul nici mai mult nici mai puţin decât Hitler.
Top 100 de NUME ŞI PRENUME bine potrivite: 1.
Struţ 2. Rândunel Pisică 3. dl. Carmen Stamatescu 4. Supplexa Memoranda Onac 5.
Intuneric Steluţa Luminiţa 6. Rămurel
Pastramă 7. Geniloni Sfeclă 8. Gigel Potrivitu 9 Rudolf Pufulete 10. William Brânză 11. Andaluzia
Poşircă 12. Renato Lacrimă 13. Tuduce Dorule Dicusară 14. Triţă Făniţă 15. Raiu Viorica Speranţa
16. Roxana Grivei 17. Artaxerxe 18. Exacustodian Păuşescu 19. Amorel
Vătămănescu 20. Marcelon Bunică 21. Fridolin Boacşă 22. Momcilo Luburici 23.
Georgian Elvis Gagiu 24 Tolea Ciumac 25.
Salomeea Guinea 26. Codruţ Dumbravă 27.
Mariana Hopulele 28. Maer Analena Enola
Fotini 29. Eugen Cătălin Prefacutu 30. Joacă-Bine Mirel 31. Sava Superman 32.
Bred Pit 33. Cojocaru Tom-Mac-Bil-Bob-Constantin 34. Bogdan Vodă 35. Gheorghe Bettjinio Diamant 36. Adonis Bunghiş 37. Paraschiva Sulă 38.
Argentina Aristotel 39. Mucea Zinel 40. Daniel Mai-mihai 41. Ruptureanu Rozeta 42. Antonio Momoc 43.
Duru Marin Cervantes 44. Gogan Lidicica 45. Venera Baltă 46. Egidiu Condac 47. Leopoldina Bălănuţă 48. Vasile San Siro
Ciocoi 49. Simiorina Rad 50. Nicu Bîzdoacă 51. Simion Berebună 52. Oana Duşmănescu 53.Mioara Ciobanu 54. Adina Coadăgalbenă 55. Vasile Grămadă 56.
Tonchievici Gasparel Mimi 57. Dumitrescu Cireşel 58. Ion Ştefan cel Mare 59.
Ion Mariano Monamour 60. Gânscă Gicu
Agenor 61. Păsărică Alexandru – Dick 62. Ilegitim Vasile 63. Ilegitim Silviu
Adrian 64. Chichihăzan Driada
Afrodita 65. Acsente Bolesc 66. Jenel Copilău 67. Marcello Borcan 68. Toni Greblă 69. Epifanie
Amohnoaie 70. Franţ Ţandără 71. Graţiela
Leocardia Gavrilescu 72. Wilhelmina Arz
73. Marin Capdefier 74. Creangă Crenguţa
75. Fundătureanu Pişleagă Sorin
76. Puscaş Marin 77. Pantelimon Zeamăneagră 78. Penelopa Muilă 79.
Turicea Bactelius 80. Napoleon Raţă 81. Joița Trestolian 82. Roland Laurentiu Cucuruz 83. Babacea Binel 84. Culiţă Tărâţă 85. Aliodor Manolea 86.
Constantin Bălălău 87. Petru Carcalete 88. Moş Nicolae Crăciun 89. Cătălin
Ovidiu Obuf Buhăianu 90. Doru Frunzulică
91. Dumitru Tărăşenie 92. Florin Tupilatu 93. Doruleţ Resmeriţă 94.
Viorel-Riceard Badea 95. Sarmisegetuza Tulbure
96. Henorel Niţu 97. Pompilie
Borş 98. Nini Săpunaru 99. Florentin Gust Balosin 100. Mihăiţă Găină Favoritul:
Fridolin Boacşă
STREINU NEWSLETTER
2003-2004
Numerele 1-7
Jurnalism, Universitatea
"Valahia", anul III.
Redacţia:
Ilie BÂRZOI,
Cristina DRĂGĂNESCU, Eugen GHENCIULESCU, Viorel GRIGORE, Mihaela GUŢĂ-ŞAULEA,
Oana IVANOV, Bogdan IVAŞCU, Laura MANAFU, Gheorghe MANEA, Georgiana MATEOIU,
Geanina NICULESCU, Carmen NEGOESCU, Ion OBĂGILĂ, Camelia OPRESCU, Alin PILDNER,
Floarea POPESCU, Virgil VOINESCU
Coordonator:
George ANCA
DESPRE NOI…
De ce “Streinu newsletter” ?
titlul acestui fascicul, care se vrea un experiment de presă, nu l-aş putea
explica, nu-mi aparţine.
Aş încerca însă să explic ce
vreau eu de la această publicaţie (e mult spus „ publicaţie”, dar e plăcut să
exagerezi). Îmi doresc un spaţiu în care să pot exprima tot ce-mi trece prin
cap, chiar de-ar fi o tâmpenie, fără să-mi fie teamă de repercusiuni, în cazul
în care cuvintele mele „şifonează” sau deranjează pe cineva „de sus”. Pentru că
mai mult ca oricând, aceasta pare să fie problema cea mai acută a presei
româneşti: auto-cenzura făcută din evidenta temere de a nu supăra prea tare pe
vreun puternic al zilei. Fenomenul este şi mai accentuat (am avut ocazia s-o
constat pe pielea mea) în presa locală.
Iată că, vrând-nevrând, am
găsit o explicaţie titlului „foii” noastre: „Streinu newsletter” se vrea a fi
străin (fie-mi scuzat jocul de cuvinte) de auto-cenzură şi de servilism. Noi nu
scriem ca să mulţumim pe altcineva în afară de noi înşine!
Vedea-v-aş data viitoare!
Bogdan Ivaşcu
K I N D I A
JURNAL STREINU ÎN SĂPTĂMÂNA EMINESCU
DUMINICĂ, 11 IANUARIE
Cursul
domnului George Anca este captivant. Orele trec de parc-ar fi minute. Important
este faptul că am reuşit, în atât de scurt timp, să aflu, vorba ceea... „TOT
FELUL DE”.
Domnul
profesor a fost în India. Ca şi Eliade, ca şi Vasile Andru. În urmă cu mai bine
de 15 ani, când autorul „unei zile spre sfârşitul secolului” venise la şcoală,
la tatăl meu, eu învăţam despre eliziune. Şi l-am dat drept exemplu pe
VASILANDRU.
Am înţeles
că domnul George Anca este găeştean. De aici apropierea de Vladimir
Streinu. Colegii mei de grupă au scos,
sub îndrumarea dumnealui, o publicaţie: Streinu... Am fost întrebat ce părere
am şi mi-am exprimat anumite rezerve. Înseamnă că trebuie să fac mai mult decât
GRUPA. E o provocare pe care mi-o fac.
La curs s-a
mai vorbit şi despre cei care au avut de suferit de pe urma fostei securităţi,
despre scriitori, despre cei care nu au făcut compromisuri cu fostul regim.
În MDE, doar
câteva cuvinte despre Vladimir Streinu: pseudonimul lui Nicolae Iordache
(1902-1971), n. Teiu, jud. Argeş), critic şi istoric literar român. Comentator
al fenomenului literar interbelic şi îndeosebi al poeziei („Pagini de critică
literară”), studii analitice („Clasicii noştri”), monografice („Calistrat
Hogaş”) sau de teorie prozodică
(„Versificaţia modernă”. Coautor, împreună cu Ş. Cioculescu şi T. Vianu, a unei
„Istorii a literaturii române moderne” (1944, vol.I). Versuri, antologii,
traduceri.
Cum cultura
nu se face decât pe cont propriu, nu-mi rămâne decât să dedic lui Vladimir
Streinu această săptămână, a lui Eminescu.
Tata a
sunat-o pe doamna Ioana Păuşescu, la Găeşti, şi mâine îmi va aduce volumul
Vladimir Streinu, de Emil Vasilescu.
De la doamna
Rădulescu, de fel, tot găeşteancă, al cărei soţ a fost profesor de română, la
liceul care astăzi poartă numele scriitorului, am aflat că familia Streinu
locuia într-o casă din spatele gării şi că, de fapt, liceul la care a predat
Valdimir Streinu este actualul liceu agricol, pe vremea aceea directorul
acestuia fiind un preot, Ştefan.
Cum domnul
profesor este indianist, am să încerc să găsesc „comunităţi” între Vladimir
Streinu şi Amita Bhose. Iar cum această săptămână este „a lui Eminescu”,
lucrarea pe care voi încerca s-o „înjgheb” îl va avea ca subiect. Da. Am găsit
şi liantul: Schopenhauer, cel prin ale cărui cărţi Eminescu a putut să se pună
suficient de bine la punct în ceea ce priveşte cultura indiană.
Prima carte
abordată, Convorbiri deschise, a domnului Ştefan Ion Ghilimescu, în care
autorul i-a luat interviu fiicei lui Vladimir Streinu, doamnei Ileana Iordache.
Iată ce spune dumneaei despre procesul lotului Noica-Pillat (cred că sunt cel
mai tânăr dintre români, care a primit o carte cu autograf de la Constantin
Noica, de la Păltiniş, cu mai puţin de o jumătate de an înainte de a se săvârşi
din viaţă - pe vremea aceea eram încă la grădiniţă): Procesul Noica-Pillat nu a
însemnat arestarea şi pedepsirea unor oameni care, precis şi organizat, au
acţionat împreună împotriva siguranţei statului. Singura lor vină era, în
primul rând, că erau intelectuali neangajaţi politic, că erau oameni de cultură
care nu puteau să trăiască fără a-şi împărtăşi unul altuia ceea ce nu mai
puteau publica, gândurile şi preocupările lor strict literare.
Întâlnirile
se făceau în diverse case, întâmplător, mai des, în unele, dar în toate se
întâlneau numai numai cei care aveau nevoie să facă acest schimb de idei, care
era hrana lor spirituală. Desigur că aşa ceva nu putea fi acceptat; au fost
toţi arestaţi, amestecaţi ca opţiuni politice, opuse în anii de dinaintea
instalării regimului comunist. Aşa a şi fost posibil ca Vladimir Streinu să se
afle în boxa acuzaţiilor, alături de foşti legionari sau numai de simpatizanţi
ai acestei mişcări care, în 1941, l-a exclus de la Revista Fundaţiilor Regale,
până va înţelege să se conformeze noilor directive. Şi în procesul Noica -
Pillat tot de o neacceptare a unor noi - alte - directive - era vorba.
A fost
procesul intelectualilor neînregimentaţi, iar, în ceea ce-l priveşte pe
Vladimir Streinu, el mai era vinovat şi pentru că era fiu de moşier, deputat
ţărănist, în 1932 şi, circumstanţă agravantă, autorul articolelor scrise în
Dreptatea în 1947.
LUNI, 12 IANUARIE 2004
Am început
să-mi scot notiţe din cele două volume din Eminesciana junimistă (Eminescu şi
India, de Amita Bhose - cu autograf din partea autoarei pentru tatăl meu, şi
Eminescu, de Vladimir Streinu). Am intersectat fragmentele referitoare la
Schopenhauer, din cei doi autori, şi am să încerc să le comentez.
Doamna
învăţătoare Păuşescu mi-a adus cartea (scoasă la domnul Mihai Stan) şi mi-a
promis că va lua legătura cu domnul director de la Liceul Vladimir Streinu,
pentru o documentare la biblioteca acestei şcoli.
„Vladimir
Streinu” a domnului Emil Vasilescu
„vorbeşte” despre Nicolae Iordache, cel de-al patrulea copil al lui
Şerban şi al Neacşei, zisă leanca, din Teiu Nou, comuna Teiu, judeţul Argeş,
născut la 23 mai/4 iunie 1902. (Conform actului de naştere din Registrul Stării
Civile pentru născuţi, 1900-1902, comuna Teiu, judeţul Argeş, fila 38).
Autorul, în carte, face trimitere şi la volumul Anatomia mistificării, al lui
Stelian Tănase (cel care, în 12 ianuarie 1991, l-a „uns” pe tatăl meu ca
preşedinte ales al Alianţei Civice, la nivelul judeţului Dâmboviţa, poziţie pe
care n-a acceptat-o nici o zi, cedând locul vicepreşedintelui, regretatul
profesor Alexandru Dunu).
Domnul
profesor de desen Horia Cernău ne-a promis un portret al lui Vladimir Streinu.
Prin domnul
Ştefan-Ion Ghilimescu sper să obţin câteva rânduri, în exclusivitate, din partea domnului Barbu Cioculescu.
MARŢI, 13 IANUARIE 2004
Întâlnire
„regală” la UVT. Invitat de onoare, preşedintele Academiei Române, domnul Eugen
Simion. La Facultatea de Teologie, a vorbit despre Eminescu. Am obţinut EXCLUSIVITATEA:
„Vladimir
Streinu este, după părerea mea, un mare critic de poezie. Nu prea înţeleg bine
de ce el este uitat astăzi. Cartea lui despre clasici este încercarea pe care o
făcea critica de atunci de a recupera estetic fondul clasic. Studiul lui despre
Eminescu a fost reluat mai târziu de critici şi nu numai.”
Desenul
realizat de domnul Horia Cernău este făcut după coperta cărţii apărute la
„Bibliotheca”. Este reuşit. Deci, încă o... INEDIT|. Cel puţin o copertă o am
asigurată.
Iată ce
spune doamna Ileana Iordache, în Anatomia mistificării despre două momente de
referinţă din viaţa tatălui dumneaei, cel al procesului şi cel al revenirii
acasă: În timpul procesului, am stat pe stradă.
Pe mine, ori
de câte ori citesc despre atrocităţile din acea perioadă, gândul mă duce la
Auschwitz. Îmi amintesc de ziua în care am fost acolo, când, la doar 9 ani, am
aflat despre ororile de acolo.
Am văzut crematoriile, munţi de ochelari, de
ghete, de tot felul de lucruri care au aparţinut celor din lagăr. Am fost
îngrozit. Cum am avut şi eu în familie deţinuţi politici sub comunişti, toate
evocările de acest gen mă tulbură, mă cutremură. Mi s-a povestit cum, un
străbunic de-al meu, Constantin Petrescu (fostul comandant al Jandarmeriei
Dâmboviţa (inclusiv în anul 1938, când, la Ulmi, a fost arestat Nicolae
Ceauşescu, din ordinul său) a fost condamnat pe viaţă. La un moment dat, cineva
venise cu veste că ar fi murit. Dar nu s-a primit nici un document în acest
sens. Cum nici veşti de la el n-au mai venit, în timp, s-au împăcat cu toţii cu
acest gând. Numai că, prin 1964, într-o după-amiază, cineva, un bătrânel slab
ca vai de el, cu traistă în mână, a intrat în curte. Nu l-a recunoscut nimeni.
Abia când i-a întrebat ce fac, toţi şi-au dat seama că era Costelo, aşa-i
spuneau. Când a fost arestat, avea în jur de 100 de kilograme. La ieşirea din
puşcărie nu mai avea decât vreo 50.
Am rezolvat
şi problema cărţii centenare, domnul Mihai Stan promiţându-mi una. Îmi
pregătesc baza de date pentru... paralelă.
Doamna Ioana
Păuşescu a discutat la liceu, aşa că mâine voi avea o zi de Găeşti.
Ideea cu
domnul Barbu Cioculescu a picat, din lipsă de timp.
MIERCURI, 14 IANUARIE
2004
Am citit din
cartea domnului Emil Vasilescu. Interesant, bine structurat, volumul în care,
după Vladimir Streinu, de cele mai multe ori este pomenit numele lui Tudor
Arghezi (de 39 de ori), este o excelentă „carte de vizită” a fostului profesor
din Găeşti.
După prânz,
înarmat cu apartul de fotografiat şi reportofon, am plecat spre urbea
dâmboviţeană care a fost capitală a două judeţe. Microbuzul era plin, aşa că am
luat o „ocazie”. Şi nu una oarecare, ci un Mercedes. Am fost aşteptat de doamna
Păuşescu şi am mers la liceu, unde am fost primit cu întreaga amabilitate de
domnul director Cristian Marin şi de doamna bibiliotecară Laura Păun, care
mi-au pus la dispoziţie tot ceea ce înseamnă bază de documentare.
Benefică
deplasare pe malul Sabarului: 70 de copii după documente originale: manuscrise,
acte de tot felul, fotografii... Păcat că-i prea scurt timpul şi n-am să apuc
să valorific întreg acest potenţial. Am primit chiar şi lucrările simpozionului
Contribuţii regionale la cultura şi spiritualitatea românească”, strânse sub
titlul „Actualitatea criticii lui Vladimir Streinu şi Şerban Cioculescu”,
într-un volum, apărut tot la Editura Bibliotheca, a domnului profesor Mihai
Stan (şi dumnealui cu adânci rădăcini găeştene).
Aşadar, am
ajuns „bogat” în Vladimir Streinu. Am până şi cartea sa de vizită, de pe vremea
când era directorul Editurii UNIVERS.
Nu mai
prididesc cu cititul. Singurul mare duşman al meu acum este timpul. M-am apucat
să pun cap la cap referinţele critice ale lui Vladimir Streinu şi ale Amitei
Bhose.
Încerc să
gândesc la cum va arăta în final „foicica mea”. Ideile încep să se contureze.
JOI, 15 IANUARIE 2004
Eminescu împlineşte 154 de ani. La mulţi ani! În ziare, la
televizor, la radio, în clasele de
şcoală - numai Eminescu. La Galeriile de Artă Sever, doamna profesoară Ana
Amuzescu are vernisajul expoziţiei „Floare albastră”. Reuşit. Am primit
felicitări pentru afişul şi invitaţiile făcute. Pictorul Mihai Şerbănescu ne-a
asigurat un portret al lui Vladimir Streinu. Mâine-l voi avea. Aşa că, gata, am
rezolvat problema copertelor.
Şi, în ceea
ce priveşte ilustrarea ÎNCERCĂRII, situaţia este bună. Am în faţa mea până şi o
copie după cartea de vizită a lui Vladimir Streinu. Apoi, cartea de membru al
Societăţii Scriitorilor Români, legitimaţia de la Biblioteca Franceză, cartea
de membru a Asociaţiei Voluntarilor de Război, rânduri primite de la Mircea
Eliade, până la Ion Barbu, precum şi o referinţă semnată de Tudor Vianu. Şi
câte fotografii: casa părintească din Teiu, părinţii, apoi Vladimir Streinu
laolaltă cu colegii de clasă, multe dintre ele ni-l arată în mijlocul familiei,
cu soţia şi fiica, apoi alături de multe personalităţi ale culturii noastre (de
pildă, Liviu Rebreanu).
VINERI, 16 IANUARIE
2004
Am terminat
articolul de bază, Eminescu - poetul romantic cel mai nou, cel mai apropiat
nouă şi de toţi cei care vor urma. O cuprindere în fugă a unor idei. Şi cu mult
material pierdut din cauza unor probleme ale calculatorului. Şi este cumplit,
în criză de timp, să fii nevoit să formatezi calculatorul. N-am încotro - şi
încă o jumătate de zi pierdută.
Am transcris
câteva dintre poeziile lui Vladimir Streinu (în facsimil).
SÂMBĂTĂ, 17 IANUARIE
2004
100 de ani
de la premiera Livezii cu vişini, a lui Cehov, la Moscova. La Teatrul Tony
Bulandra, aseară a fost premieră cu Ursul (tot de Cehov), iar azi este iar
spectacol.
Ziua cea mai
scurtă a acestui jurnal Vladimir Streinu. Definitivez această... ÎNCERCARE, cu
regretul că, vorba lui Marin Preda, TIMPUL NU MAI ARE RĂBDARE.
Text
Box: Alin Pildner
GEORGE ANCA
FALS ROMAN AMERICAN
Bleen246-(05-10-2007 15:30)
BP al PNL:
Fenechiu -
presedinte finantator - "eu dau banii, eu fac echipa(ministeriala)!"
B. Olteanu
- vicepresedinte responsabil cu organizarea mineriadelor parlamentare
Tariceanu -
prim-manechinul din vitrina guvernamentala
Iliescu -
consilier politic de prima marca, responsabil cu strategia, tactica si doctrina
Hrebenciuc -
negociator-sef, calculatorul politic al PNL, permutantul-sef
T.Chiuariu -
avocatul-pledant al Mafiei, responsabil cu lichidarea (in caz ca privatizarea
nu reuseste) justitiei
Pacuraru -
reprezentantul propriului fiu in Guvern
Morega -
trezorier
Varujan -
armeanul competent
Crin
Antonescu - responsabilul cu crizele de nervi
Norica
Nicolai - clujeanca din Ploiesti via Calarasi, matusa nepoatei sale
Orban -
acest "Tociu si Palade" al PNL-ului, responsabil cu umorul fin si
ironia muscatoare
Atanasiu -
casatorit Bijboaca, un I. G. Duca al zilelor noastre, pe scurt, o capacitate
Adomnitei -
a-15-a stea pe firmamentul politicii liberale
Cioroianu -
yes ma'm
Melescanu -
liberal cu state vechi, fost coleg de celula cu Coposu, Diaconescu si altii
Daianu -
reprezentant al societatii civile cu epoleti (cand Mona Musca era o
infioratoare profesoara care colabora cu Secu, el lupta in munti cu vatamaniuc
si Gavrila Ogoranu
Weber - ar
fi fost ministrul justitiei daca nu era Macovei - asa ceva nu se uita niciodata
Bleen246-(05-10-2007 09:38)
E important de stiut de ce tocmai
acestia sunt aliatii liberalilor. Ce ii leaga pe toti acestia? Pe unii ii leaga
DNA-ul sau Parchetul General (Nastase, Iliescu, Felix, Marko), pe ceilalti ii
leaga frustrarile si resentimentele (Emil Const, Ciuvica, Zoe Petre, Weber,
Cristoiu, Nistorescu etc). Basescu nu va fi iertat niciodata ptr Macovei.
Oricate greseli ar fi facut el (si a facut destule) niciuna nu se compara cu
imensa "greseala" si impertinenta de a o impune si sustine pe Macovei
(si prin ea, pe Kovesi si Morar). Basescu a incalcat "omerta", a
incalcat codul de onoare al Mafiei politice (nimeni nu neaga ca Basescu e un
produs al acestei Mafii si ca facut parte din ea) si ptr asta nu va fi iertat
(ptr Iliescu, Nastase, Hrebenciuc si presa romaneasca asta e marele pacat al
lui Basescu, celelalte greseli ale sale sunt irelevante).
jihad-(04-10-2007 22:25)
URASC ACEASTA ROMANIE !!! Urasc
aceasta tara a Hrebenciucilor si Iliestilor sifilitici de comunism, a
securistilor bagati in toate si toti, a fotbalistilor prosti si lipsiti de
talent, a politicienilor corupti si imbecili, a tiganilor pusi pe praduiala
continua, a ziaristilor care-si dau cu parerea fara sa vada solutii, a
boborului orb, surd si invins de nevoi, a culturii molipsita de cancerul
balcanismului fara soi, a muzicii desantate si a mincarurilor fara gust si
clasa, a betivilor cu duiumul si a curvelor pe doi bani, a hotilor de gaini si
a mincinosilor pina peste cap, a mirlanilor din trenurile personale duhnitori
de rachie si a taranilor fara de trecut, prezent si viitor, a copiilor fara
parinti si a parintilor fara copii (vinduti pe un colt de mamaliga)...a celor
fara de mindria patriotica si a sogorilor ajunsi sa o conduca intru bunastarea
lor, a labagiilor poeti si senatori si a tuturora si a NIMANUI. Rusine sa va
fie, distrugatori de TARA si POPOR ! Tuturora' va zic: Sa va ia naiba cu tot cu
Leninul vostru incrustat pe vecie in creerul de gaina. Sunt orfan de tara mea
draga, si pe vecie voi fi asa, decit sa ling scuipatul comunistilor in fiecare
clipa cum o faceti pentru o viata de rahat... Treziti-va cit mai e timp,
schimbati orinduirea cea crunta si nedreapta !
EŞTI UN AMERICAN
Te bate el taică-tău. Poliţiştii
ăştia mă vor aresta pe mine? Eşti un american. Din actor, terorist, prin şedere
două luni, neprimit – ce dacă – în această casă. Nici că-ţi pasă.
E miezul nopţii. Canasta, încă o
teroare, inclusă. N-am cum mânca, amfitrioana te aşteaptă pe tine, din beznă.
Adoră numai străinii. Nici să dorm nu am cum, tuciul capului fierbe la porci
soarbă, ochii croncăne, inima se spârcâie.
Caiete nu găsesc, ăl de piese-mi
trebuia. Un scenariu al terorii tale, pregătit din mii de naşteri, pe ce
planetă. Nu tehnologia, persoana (degenerării) agresivităţii, să nu
generalizăm. Acuma tot mă prăvăl de cruzimea ospitalităţii întoarse asupra
găzduirii. Actori se dădeau ruşii, de-i spuneau lui Pica Dumitrescu, în Găeşti,
că-l duc la Moscova pe scenă, petrol, boxează Titi Boldescu, ori rupe lanţuri,
adolescenţă, Ciser, fără armată, ne blocase spaţiul de deasupra gardului pe
care săream în grădina cinematografului, mă sui pe stâlpul de telegraf din faţa
poştei şi prind peste drum şi peste clădire-grădină o pară de film, mă chemi
jos, tată, blând, ce palmă, pumn, mamă.
Pe americanul din vârful
telegrafului nu-l mai chem jos, că mă trimite pe mine în vârful scaunului
electric, de drog, de homosexualitatea profesorilor, lecţii pe noi, rusa
schimbată pe americană, ca mâine chineză. Se invită homeostază, ce-o fi,
conversaţie că se auzi uşa. Eu scriu să mai treacă din noapte, nu pot nici
povesti să mă eliberez, ziua unuia-altuia, cum că ne-am pomenit cu el peste
noi, în rupturi, i-am azvârlit un piedestal, m-a azvârlit în trafic, healer,
marţial de Kerala, zero per total.
Nimeni să scrie, poate Matei, nici să
citească pomădarea cu americanismul retardării, insul nici insular, de unde
Isarlâkului. Îi dai lui să mănânce la bucurie, bucătărie, vă auziţi, mama din
Ilicino nu-i mai recunoaşte nici fraţii din Normal, tu îţi aflaşi, cu prompt
instict, asasinule.
Nu vorbim, i-am spus, o treanţă de-a
mea la voi şi e jaf, să-mi lase costumul, bretelele, cărţile de vizită.
Nevastă-mea netraducătore, cirotica nu direct papruda îi dă ordine de
lapte-pisici, era vorba că-l ia ea, ca e nefericit, atunci chestia cu jaful, ce
ştia ea, o zi bună, şi mă străpungea, în memoria fratelui, proasto, ţi-l
decortichează din patul fetei ce-i tot arăţi drumul cu lumânări acum de-oi fi
vrând să dea de el ca-n Eliade, aşa da, fetelor, luceferelor. Mă luai după
anunţ, mai stai o săptămână, aşa am declanşat teroarea ocupării, psihozei, da,
primitoarea catolică avea metoda ieşirii pe scară să moară, o trece cineva,
văz-auz, care moare primul, depresie, cancer, drog.
Guvernul american mă face şi pe
mine Teo Peter pe încetul, pământul împânzit de călcători prin cânepă, pe noi
căzu ăsta, eu nu mai rezist şi n-am unde mă duce nici de mila femeilor din
anturaj pentru noul venit din coasta nEvei potomace, nici de spaima
piedestalului iradiat în Târgovişte şi Bucureşti pe versuri de Whitman cu
dedicaţie tatălui, lui Dracula, acelasi, cât că n-o fi ştiut niente de
Transilvania, americanul modelant, pe culturi opozitive, rubayate.
Ce biserică, nici stradă.
Introvertire. Aspersează muşama. Mamă-sa -dementia - nu-l lăsa să treacă
strada. Nu l-a dus în amestecătura paraatee de pe vatra indiană. C-ai fost două
zile acolo, părinţi cumsecade, bărbatu-tău pleacă la Paris, vei suferi
despărţirea, mă iei la goană, să nu fac infarct, să sufăr şi eu pleoştirea
ăstuia pe noi, mă-ta că are ea cu tine grijă de el, tembelă, gelozia nearătată
poate arde Parisul cât de jilăvit maghrebian, indian, unde de unde se duce ăsta
(vezi, cititorule, felul mexican al tuturor americilor, trecuţi peste Alaska de
la noi din Bharat.)
Ajung să văd şi orele spre unu'.
Mai încolo, timp, şi de România, de ar mai fi existat şi când a călcat pe ea
ăsta, cum să nu, soră-mea Noana îl primeşte, că zilnic mănâncă şi stă la ea
câte cineva, creştineşte, chiar cu minţile, mai e unul, să nu se îmbolnăvească
de recunoaştere Crengii, în proces cu americanii, rade-ţi-l pe-ăsta, ajungeţi
la tv, cu ostatic, ce închipuiţi, ce mai mincinoşi globali, Ierusalim unguresc
de-al nostru, să nu te înghită şi pe tine de creştină, vorba fie-mei, da
sănătoasă o fi ea, adică bătrâneţea, tot pe la mănăstiri.
Nu-ţi poţi oferi sufletul ultimului
ratat, că nu ţi-l primeşte, îşi vâră doar petrecania primarială a
fără-educaţiei alta decât că e american, nu hindu, te tipăreşte cu bocancul pe
pânza de altar din anafură şi agheazmă, lasă că te îmbracă fantomă pe drumuri
armură, tot murim, morţii să se cărăbănească, a fost invitat, a găsit
e-mail-ul, camera pe cimitir, ăştia vii nu, morţi nu, nimic, era timpul să vadă
lumea, asta ce e, hai-hi, fraţii nu i-au dat un ban de pe casa vândută, i-au
dat brânci pe noi, nu ştim rezultatului controlului de drog, dacă se împlineşte
în camera copilului nostru, momentan el, de nevoia noastră sub terorismul lui,
ce spuneam, păi asta ne-a dat peste cap, nu-şi dă seama că existăm, nu suntem
în pozele copilăriiei lui şi totuşi zice că e membru al familiei.
M-am nevrozat cu forumuri pe
moţiune, ca tot românul, chipurile să am ocupaţie sub ocupaţie, i-am spus şi
ataşatei că nu-l mai ţin, dacă-l itinerează la Budapesta se cheamă că nu mai e
invitatul meu şi aici să nu se mai arate că degeaba, nu e agentul meu, nici al
cui e să ne lase dracului în pace, povestiţi neliberi, cu innarabilă
americanie, besmetică normalitate prin comparaţie, că dacă venea Kirk Douglas,
face Pasi, ce scriam, tot asta, a şi publicat Cronica română, l-am suit şi pe
internet unde răspunsese doar la un forum că să fie închis poliţistul care
împuşcase un infractor, asta e, ele, avatar, şi noi, ni s-au transmutat
fiinţele după karma, medium, cu cine suntem, cu el, ce vrea, să stea, cât,
oricât, pe ce, nu spune, pe proşti, pe ţara din fracţii de molestatatori,
molestaţi, vrea şi la ţigani, ăia că avem nevoie de el, aşa da, nu că scăpăm,
ne înmulţim în ceaun, el toceşte laptopul cu plăcerea ce ne-o fericişte cu de-a
sila silelor întru plăcerea surorilor şi nevestelor, că săracul şi el.
Cum să mă înveţi tu pe mine să mă
înjur, puţă, că nu ne mai cheamă America la masă, ba încă, poate transnistreni,
ah Elie, n-am început o frază, nu un arhetip, te iubeam de ne terminam uleiul,
ne-ai întors cu pretenţiile bolilor şi traumelor creierului dumitale,
necunosccându-ne ne atingi în toate ceakrele, genetic, adio teorii şi vorbit
mult că ne întorci pe cea, pe hăis, măcar de-ai filma biserica de la Bercioiu,
valea spre ea, poţi ajunge de faimă, de rîs, râsul de noi, nu al tău, al reflexelor
alor tăi, uite că nu ne omorâm nici noi după tine, în replică, ne-oi omorâ ca
pe Teo, la semafor, cât că zici că peste tine o Dacie a dat, mă băiete, spray
de piper ai mirosit, de ne iei cu smog caugh, la Roma, Crista, tot secţia aia,
la clor, peste încă o infinită săptămână, îmi cabrează urechile ciocurile
tatei-degete, nevastă-mea pe mine nu mai are cale, nici a târziului, să mă
întrebe, mănânci, m-aş autodevora, ca Victor mâinile cu mîinile.
Nu ne-o fi plăcând, da stă, măi
frate, pe cadavrul răbdării noastre binevoitor cristaline a scrâşnet, o piesă
improvizată pe nervi finali, contrastanţi, de nule pidestalizate, cu probă, de
la recepţie, v-aţi prins, din lauda aia, nemaiţinându-mă a-l ţine, călcându-ne
linguriţa până la refuz, cum ne-aţi mai oropsi, încă judiciar, cu presă,
critici, textualitate abject-dictatoare, ceva schizofrenie etnică, why not, pe
adeverinţă lui Bălaşa trei luni, ăsta 4 jumate în India, el preşedinte de
alumni Fulbright, cât mai sunteţi pe-ai americăniei în India, Dragoş în Canada,
fugăreţi de mericani, buicani francani, ce disident român, inexistenţă,
migrantă pleaznă pe marginalitatea excepţionalului, fie şi a homosexualului,
retardatului, atotminoratului. Textul ăsta nu vă ajunge măcăr, da bâlba
sforăită de pîş-pîş-rucsac peste costumul meu repede la traducere, vreodată,
calmat, lobotomizat, ca el adunat, de mine, şi traducerea şi el. Spre represie,
of course, la masă în Alcatrazul ţărilor. Vă culcarăţi pe mine, mănânc şi eu în
viul nopţii, Dacia, ba Lipscanii, fata zice că după hartă, aşijderi modela
fericind americăneşte Italia, hrănindu-l pe el, vreo halucinaţie, insolaţie, că
la miss România, văduvă de evreu, 85 ani, îl însoţisem, el fuga pe e-mail,
milionime jena mea de american din doldora inculcatului dispreţ faţă de
locurile coastelor noastre strategice pe care catadicseşte să le tropăie. Mai
un rând, scenariu, catedrala penticostală, cântece de cabaret alb soul gospel,
predici, eu, Nicolescu. La el acasă, cu fata, mama doctoriţă, cuplul maghiart.
Killer în serie cu van. Vanul invitatului nostru, focus. El e, e sigură
unguroaica, de i-l va sufla fie-mei. Doctoriţa îl va valida. Dramatizează.
Vorbim. O fi. A adus o pizza. Laudă pe Clinton. Ani later. Motel Chicago, în
pat, nimic, fato. Două zile pe câmp. Dragoste de mama-mare. Indieni. Ne uitasem
ne-am amintit, tovarăşi, vom relua, trei gentilişti, între 50 evrei la
brutărie, voi de onoare, ei cu cultura oriunde. Septembrie 2007. Ca e-mail-uri
rostogol, Pizzaro înapoi, cotit, pe Bucureşti, auzi, ce demolez pe aici, în
refacere de conştiinţă, lăsare de sânge, limbaj de gazetă, tractir. Scârba de
români vedem că nu e de sus, ca DE LA AI NOŞTRI, PE MAINAŢII DE NAŢII,
majuscule întâmplătoare, ca toate celelalte, tot ne înţelesesem, cine cu cine,
să ne scriem în replică virtuală, tema primă şi ultimă fiind România înainte de
India, ceea ce Becket-Buzzati nu prinseseră, cum aşteptăm noi să te simpatizezi
şi să nu ne îneci în insolentul tuş al unei prezenţe de blestem en
passant.Familia mea măturată, treci la origini sub bocanc, desimbolizare
hurducată pe osuare, rară cenuşă, ţi-am dat-o în scris, n-ai răsfoit-o
răţoit-o. Pacoste mai repugnantă, ori cine ştie, când ne paraşutăm de sine, şi
pe talpa ăstui al patrulea din fraţi, unul milionar, el nici citit Călin
Nebunul, de unde năzdrăvani americani decât din supramuţunachi şi minoritarisme
triumfante pe majorităţile lumii globalizate stingere şi eu.
EXARHU:
Aurolacul nostru, stapanul nostru
6 Octombrie
2007
Razvan Exarhu
Razvan
Exarhu: "In fiecare dintre noi sta la panda un aurolac, gata sa preia
controlul atunci cand viata si prioritatile noastre se despart".
Merg mai mult
pe jos in ultima vreme si incerc sa-mi recapat demnitatea umana - indelung
pierduta in trafic.
Si observ ca prezenta aurolacilor
si a homelesilor si-a castigat un statut permanent, incarcat de firesc. Mai
toti acesti nefericiti sunt incarcati mereu de sacose, saci, obiecte diverse.
Au si un aer foarte concentrat, care pare nascut de poverile voluminoase pe
care le cara oriunde cu ei.
De altfel,
multi probabil ca nici nu exista in afara acestor proprietati halucinante: ar
fi ca niste profeti fara barba, ca niste pauni fara coada. Iar daca ii vezi pe
strazi mai putin laturalnice e simplu sa-i compari cu oamenii respectabili, cu
casa, familie, masina si telefon mobil.
Si ei sunt
la fel de ocupati de eternele sacose, de lucrusoarele multe si mici din posete
sau portbagaj, se intorc cocosati acasa, la balcoanele lor pline de lucruri
folositoare, la sifonierele indopate cu haine nepurtate, la gioarsele mostenite
din familie, la cadourile imbecile primite de la oameni carora nu le pasa ce
daruiesc, la lucrurile cumparate dintr-o disperare care se pare ca reprezinta
un specific al modernitatii.
M-am mutat
de multe ori si de fiecare data mi-am jurat ca la urmatoarea miscare sa am mai
putin de carat, de fiecare data m-am gandit ca sigur Darwin a gresit cand a
sugerat ca omul se trage din maimuta. Mai degraba se trage din harciog, dupa
frenezia cu care taraste in vizuina lui de la etajul opt saci de obiecte pe
care le vede de cateva ori in viata, dupa care incepe sa simta ca nu se mai
poate desparti de ele.
Civilizatia
noastra nu contine aceasta dimensiune a despartirii programate de lucruri, nu
are o igiena a relatiei cu spatiul si obiectele cu limita de viata, dupa cum
nici nu prea simte nevoia schimbarii. Renuntarea de bunavoie la obiecte
nefolositoare, golite de putere sau de viata, inca seamana a risipa si prostie.
M-a iritat o
stire despre o actiune umanitara din Marea Britanie, care are loc in fiecare an
in preajma Craciunului, cand lumea responsabila civic pune in cutii de pantofi
lucrusoare nefolositoare de prin casa si le expediaza in tari mai necajite.
Anul acesta a venit randul Romaniei sa beneficieze de gioarse pentru ca, decat
sa le arunce, mai bine le trimit la babuini. Si s-ar putea nici sa nu fie o
idee atat de proasta precum pare la prima vedere.
Orice lucru e bine-venit in marea
noastra colectie. Iar secta aurolacilor de orice conditii are mult mai multi
membri decat ar parea ca permite scara sociala. Pentru ca nu vad nicio
diferenta fundamentala intre un nebun care isi cara sacii cu gunoaie pretioase
prin centrul orasului si oamenii liberi si sanatosi care isi transporta cu
mandrie sacosele, apartamentul, masina, terenurile, tonele de haine, pantofi,
icoane, parfumuri, mancare si alte posesiuni, cu atat mai iluzorii si ridicole
cu cat sunt mai multe.
Si as
sublinia in treacat ca intre figurile ridate de tristete si desfigurate de
delir ale oamenilor strazii si mutrele de caini de lupta chinuiti de dresor ale
oamenilor apartamentelor sau vilelor tip confort iarasi nu se simte o mare
diferenta.
Iar aceasta
incremenire in care lumea nu se primeneste, in care renuntarea nu exista nici
macar ca intentie si tot ceea ce produce generozitatea umana seamana cu gunoiul
nu are cum sa se schimbe din moment ce reprezinta viata, chiar esenta vietii de
consumist trist. Probabil ca asta e urmatoarea faza de evolutie a comunismului,
singura in care oamenii de orice conditie sunt egali in fata slabiciunilor,
rapacitatii, disperarii si nefericirii lor: consumismul nefiltrat de ratiune si
simtire.
Intr-o vreme
aveam o distractie preferata, pe care acum o inteleg mai bine, desi nici
atunci, nici acum nu-mi place sa umblu altfel decat cu mainile in buzunare si
sa ma intorc intr-o casa in care obiectele sunt putine si la mare distanta
unele de altele.
Imi placea
sa opresc oameni care carau poveri mari si sa le dau ocazia sa respire, fara ca
ei sa stie. De cele mai multe ori ii intrebam cat e ceasul. Si in majoritatea
cazurilor, dupa ce lasau jos motorul sau sacosele, sau damigenele, sau
dulapioarele, isi dadeau seama ca au intarziat si o rupeau la goana. Nu se face
sa intarzii la intalnirea cu aurolacul din tine.
NOR DE-A DOUA ZI
De despărţit autorate piratereşti
din parte-mi, cu versificare-alibi vreodată, la riscul neautentificării, nu se
mai vădeşte nici notiţa pensată, cum să se fi substituit invitatul nostru
aurolacului dacă nu prin, teroare contra teroare, spitalizarea sa de bună voie
într-o ţară-nume, a mai fascistă din Europa, sursa pentru Ruth Benedict, cu şi
fără Dracula, citiţi mai sus consumul intern de români, un canibalism
pre-post-incaş-apokalipto, nu mai scriu nici un paper pentru poli, din ce
nervi, nici pentru australieni, cât că antipodieni cu Bădică, pe când să pun
punct, hai. Visând frumos, dovadă de bestialităţile de peste zi, interiorizate
psiho, certate cu gesturi, aplecări, că de ce, toţi îmi reproşează, să nu mă
mai mişc, tac, furie, funie, internet, pansament treziei, pierdere de puls,
m-oi şi normaliza, cât să mă voioşesc de ospitalitatea forţată de un american
aşa şi pe dincolo, săracu'. Păi nu e nici o îndoială de lipsa beciului, tot
una, pentru el, ne , mă las oropsit mai greu, nici măcar de la pronie. Ai scris
milos, ai nervi la nevedere, până că aprinzi ţigara, milionul nu mai contează,
mă iei peste fum, răspunzi la telefon la primul sunet, la al doilea aş răspunde
eu.
Capul mă frigea azi-noapte de-am
scris să plec incognito din starea graalică, ba încă, după ce să fugi şi în
fond de cine printre invaziile iudeo-galactice, nu că îmbătrâneşte soarele,
divagaţii, cu întoarceri la minotaurul de vid feciorelnic. Vream să treacă o
oră-două de întuneric din sarabanda lunilor de vizită. Proiectez probabil
frustrări proprii, casnice, peste iradieri din superbia Sam dovedite
aurolaclucii, pe favoarea-resemnare a comparaţiei. Ghinion adus şi nu de spate,
veştile proaste plină remorcă. Ba chiar numai victime, politiconi. De politeţe
nici o idee, poate faţă de iranieini, mai apoi. Am zice dispariţia politeţei am
plictisi. Călcarea în români ca aberaţie de traseu spre indieni – acolo cu
preplată, aici pe invitaţie-teroare graţiată – p-acolo. Descriem aici scoaterea
din sărite, ce, din minţi, la boala de a fi american şi apoi, contagiune la
contagiune, amerolac, a ne păstra la articolul reprodus fără permisiune, sperăm
să ne ierte şi autorul şi americanii, dacă se lasă cu proces, trecem şi noi
apa, la bară. Să nu mă facă şi el bătrân, ca schizofrena la menopauză, altfel
deshumatoare de mamă, de şomează probabil, ori eu, replicativi, cât ne
aspersează indo-indianul. Orice le spun îmi întorc din hăul leţcăilor de lecţii
injectate, cămaşa albă nu ţi-am dat-o dragă de forţă, aşa oi fi luat-o
nevertheless.
Când zici terapie prin povestire,
fata că să mă duc într-o pădure şi să strig, vorbea serios, fără caz de cauză,
ne disputăm vina de a-i fi făcut invitaţia, fie că nu e în stare să vină, să
facă un pas în vreo direcţie, fie că stă 2 nopţi, ca-n Las Vegas, trei ca la
Cernica, brusc zile-săptămâni şi pân' la soră-mea mai e o săptămână de terapie
antiliterară, oricum nici un plan, structură-descreieri, nici o terapie, nici o
literatură, abia evitarea conflictului, cu psihanaliştii lui Sahlean. Aş
transcrie şi mai învălmăşibile reacţii-sepie, mi-aş părea terminat, fără o
literă scăpată sincron, mai vedem, ar fi alt titlu, o frizerie grafică, vedem,
alea s-or fi citind, măcar de mine, iertate, vindecate, trecute, cât că se
continuă, cu paralelul ocupaţional-onist al forumurilor, ce toxice anononimate
şi nu prea, de-o analiză, cum le-aş citi vizitatorului care totdeauna se
gândeşte la altceva. Numai Platei n-am cum să-i citesc procitaniile astea, nici
a mia parte din cât ne spunem, e academică, nu ţipă, că de ce eu, d-aia nu ea,
unde? De la del Chiaro la Nombus, Maria Crişan, pe 2000 de ani de când sosi în
exil Ovidiu şi geţii nici să sară în sus prin case, vino, vino, de i-a reursit
urşi năsosul. De la ei până dimineaţa asta ouă ne ciocnesc fluidul vieţii cu
medium mort, periclităm instituţia, ba casa, prototipicitatea nega.Că nu-ţi
speli farfuria, că nu spui mulţumesc, trăiască România americarabesc. Mă pun pe
versificaţie iar la revedere, tot nu mă citeşte nimeni, poate FBI în traducerea
CIA_SIE că de valoare o mai fi parapsihologia demenţei desantate familial, cât
de primitori pot fi prosteşte românii cu bibliotecă de ţăran american cu cazier
şi psihoză ca de actor.
Proza în versuri o voi însărsăna
aici, rebatere nu batere liberă de câmpi. Insolubilităţile tembelismului
americanului nostru prind aripi în văgăuna revelată de venirea lui a haosului nostru
drag, pritocit de puteri şi forumanţi. Va fi din zilele trecute, parcă-mi pare
rău că renunţ la ce mi-ar fi putut pocni şucărul pe o aleasă ţigănească, am
scăpat de căutat poeme universale dedicate ţiganilor să le recite americanul,
avem un american, n-am decât să obscurizez transcrierile şi aşa obscure cu
incluziuni de moment, aparent comentaristice, confuzii de metaforă şi etichetă
spre o exorcizare de sine călcat pe coadă, pe faţă.
DIN ZILE TRECUTE
30.8.07 Drogorod. 2-3 povestiri
cimmeriene – în noua Troie ahoe – creştetul creşterii – cireşi japonezi în
Frăsinei – post-număr de aur şi autonominalizare out – nu explicasem sushi –
armata lui Wiesel – necesar American Corner – discutăm după Nom - taică-tău
Melentie mamă-ta Minca – Sharma civic dus-întors – dă mâna preşedintele cu tine
– pe ciumă când vii când mă inviţi o veni rândul – soldatul drepta-stânga în
oglindă – Ţuţuianu că cine sunt – femei de ultranonagenari cât facă-se iar
India – cine pe cine declară romancier mediocru – l-am salutat pe general –
poeta cu mama Alzeimer – pe moarte tatăl lui Răzvan – forumuri fără umor numai
scuipătoare pe sub anonimat aparent de gang securisto-evreiesc – m-am închinat
te-ai închinat.
6.9.07 mobil dispărut pe vremea
vizitei – slavist nefiloslav – ce de violuri o pescuiră de-a şi distrus
centrala peştelui - cine nu e ucis de
doctor ne încartiruim cum o să ne treacă nervii cu barca dincolo – iubeşti
numai pe cadave ce te uitai la ceas – Jackson Pollock – oceanism de flori nonfigurative
desdemonate – face bine la cord ne-am întâlnit despărţit întâlnit – orfism
Delauney – o baie holistică – vers călugăr într-o veselă ideogramă iesle
aşteptând pruncire – linia răzbună grandoare scumpită cu titlul Dan Cioca –
parodie retezată de Medeea tată Iason copii cată – pagină paragină pânză
răsturnată rânză – ţi-am spus de Lucifer în metru alkyon zburătăcit de Pollock
şi de dumneata – gândire subalternă oase de orgă subconştientul cercetătorilor
– mă faci să vorbesc singur – victime proaspete lecţie nesfârşită schizofrenia
– cârma armei marmură tutunului lacrimă – te plăteşti şi cu mine de-o poetizare
– probabil Nob n-o edita pe Moz în engleză – rămân versurile mele cu Peoria pe
adrenalină – om şti candoarea petrecută harţă în ce comparaţie – nimeni
retragere ucigaşă de artişti la orice colţ – tot îmi curge dreptul.
7.9.07 ce-aveai în spate maestru cu
duşmani dintr-o obsesie – nu veni cartolina din Florenţa mută a lui Vrânceanu.
9.9.07 în ochii noştri şi acum fac
nuntă – nu mergi mergi nu mai bem cafea noaptea ce trădare ce laşitate – sunt
macedoneancă zboară două zboare
10.9.07. petrecerea nunţii aum
vizitând shamyana – ritmarea neliterară a subiectelor rămânerea la prima
impresie inima şi mai la loc subiecte dialecte sărbătoare interzisă arestată
dedicaţie – până te prăpădeşte hota fum te duci nemâncat cine să te mai şi râdă
– suspendată cărturărie aducă-ne Cagliostro tămăduitură-vură în intraductibil
- revista Hemlet băiatul lui Will mort
la 11 ani - pe nescos banii haiduci
bătrâni electronice vicii ucigaşi de serviciu.
11. 9. 07 al toamnei vechi desant
din păsări galbene la staţia Bacovia – trecute frunze asupra scuturării din
sine – pe după măiastra în dodii trăirăm murirăm Brâncuşi o publicitate de
parastas – se închină cu ţigara aprinsă – de s-ar găsi un hoţ şi pentru
versurile mele până în Palestina – Priam în nord mări mai mici pe
imposibilitatea războiului metamorfoze inverse – ce mări să fiarbă gia
traduse-n hind ce alte legi călcând – am scris euforiei fără pornografia macro
în plug schizofreniei -
12.9.07 tu voiai să pleci cu ploaia unde nimereai că
vacă tocmai India neneacă – nu-n exil nici în fiinţă cine cu metamorfoze cât
război de câte roze – zoom net la 45 la ţară şi-atunci hai în Chillicothe la
târg -
13.9.07 Nob din Chillicothe vine pe
la noi ca Mona cu Anta ca să mai aflăm la ce bun România surcea la răscruce –
dezvoltaţi subiectele americani înfiaţi sonicitate la cap – până pleci cad
frunzele astea amploaiere infernului cine cui binefacere – copil american
printre părinţi români de astă dată cu fata măritată – vorbitul româneşte cu
animalele din credinţă patriarhală acum – el şi auzise apa sapa cu sapa la ison
uns alarmelor color – roşii albi tot trandafiri cu petunii înapoi sângele
ierbii abur – bine şi plăcerea noastră de doamnă în amurg amintire
perspectivată – toţi mari în ţară mică de America să mai zică deodorant rusesc
de urzică – multe versuri am scris să le uit instantaneu să mă întorc pe o parte
– actor american cu lumea în cap după o viaţă acasă la umbra bunicii părinţilor
fraţilor – o să-l facem poet îl dăm la şcoală la Topoloveni – bine de
legionarii nenăscuţi într-o recunoştinţă fără recunoaştere -
14.9.07 îţi crezi părerea şi omori
cu ea nenorocirea poeziei pe condamnatele Allende – dacă am zis România e pe
cale de dispariţie era o lansare – nu lua la rost poezia după ce îţi moare
copilul ci când îţi vine americanul – din ce te tragi pe necitite cu
schizofrenia căpătâi şi maslu – voi de frunză desfrunziţi lumea nu mai are loc
de cărţi nici în bălţi – pe iubite după moarte târnosire prin arte – atunci şi
cabaretul numai cu şobolani femei plecând de ani -
17.9.07 vii bombă pe cap de teatru
actor cu trupă cabaret nevânzători de bilete – uite-l iar pe Hagi furios că şi
la voi se joacă de acum mai mult fotbal decât baschet – filmezi la nunţi la una
ai luat 1500 de dolari – nici tu nu te-ai fi trezit fraţi mai harnici la plătit
– profesor out milionar la 45 pirostrii cu nevasta însărcinată – v-aţi dus mama
la azil să vi se vadă miresele – ţi-am dat costumul maro te-ai prezentat turnat
– ai mamă şi-n Berceni ne şi afumă – proza în versuri a o gusta nenemernici
surdină creştină – depinde cum îl vindem şi falimentul ăsta pe o cumsecădenie –
nu e canal să nu ne înece copii cu buchete în prima zi de şcoală fiecare
substituibil şi încă 2 luni şi 2 zile de văzurăţi 432 articolul 324 – cât şi al
arsei de sichiţi în sezon cu Indira de-aia or fi turbanat-o – destui cu drumul
şi cu nostalgia care şi copii – sfaturi contra timidităţii din antica agresiune
-
24.9.07 bus 381 p-ţa romană
Eminescu 183 venit să scrie în familia Anca 2 luni cu masă casă cultură cu de
la sine teroristă americană invitaţie la mănăstire cu el înapoi fără Kerala
nepregătit de lume nici de noi Plata ce se mai cesuieşte ce gări la mână întâi
că nimic în cap nu vrea să vadă tot puţin şi adânc pe scris unde era scriitorul
păi acum îl ia Chitranjan pe mobilul meu l-a sunat ministeriabila Neagu ea şi
s-a speriat de nenea salvarea ar putea fi Haret abia că n-a lucrat cu copii
vi-l aduc eu prima oară aveţi câine tocmai ci dr. Stoica picat pe asfalt
căţeaua rătăcită cam ca tine cu noi c-a stat careva la frate-tu un an uitare
naturală facere de oameni cel mai uşor poţi face americani în România cât m-o
mai obosi are camera la el să se Bucureşti că Nana i-a zis stai cât vrei şi tu
ai luat-o de capital şi ea îşi reproşa punându-mă şi pe mine ţi-aştept
autobuzul cum ai ajunge în Chillicothe is a small town nu farming gardening
ţi-ai început aseară showul cu casa mea de naştere sub viţă frumuseţe de ruină
întreţinută învieţii cu ce te mai consemnezi că nu eşti in top of my game după
6 săptămâni până-n India vai de Târgoviştea noastră la despărţire de-om mai
vorbi cine te-o duce la gară mai şi obosirăm ai casei I go forth the child goes
forth aş fi luat metrou amiezii şi cu tine rucsac ordin nu făceai nimic fără
noi că ne-am legat la cap americanii go forth fără să ţină seama pe cine ce
calcă depictează haos ţara asta unde n-ar conduce şi aia cu teza referat pe
citite să mai vedem no story am început să scot untul din tine că ai de
pregătit Whitman pentru biblioteca mea acelaşi comanditar la Târgu-Mureş m-or
ţine minte ai mei am o oră în fine şi un american ca ei un Ahmadinejad vom mai audia mormântul cenuşii din audit
pierdurăm cum te văzuşi superficialitate americană pe noi ce tropic tot ăla
afecţiunea ce neagă pecenege guvernamentale te vrei arhitect mă doare creierul
dacă n-am sprâncene mi le tai nu se mai află o palmă de glie nici acte tocmai
societate ce-a uitat turcul sub pod cald cancer australian şi tu în centru la
izvoare meserie de stilizator într-o corectitudine ora şi staţia pro nobis
naţia sigur că nu mai e stat naţional la Oradea ca la Paris şi viceversa nu naţională
biblioteca nu cerşetoarea fabulaţionistă faimă introvert în ce nebunie cum faci
lotuşi în pat cu bocancii neamuri proaste americani nu exişti te inventăm spre
a ne inventa van vândut atunci venisei în Chicago femeia-taxi te-a şi declarat
posibil killer în serie de serviciu în ziare şi tv-uri capitol de control şi
aprobare a doctoriţei nu pentru autopsie amestec de film de gen până să ne
luminăm ai dormit la gazda noastră a prins gustul mâncării gătite ne-am
despărţit în viaţă faza e-mail-urilor tot pe-acolo zdrunceală de închipuire
halucinând slujbe de un lan de iarbă unde calm îţi ziseşi atunci tot pe-aici că
ne cronţăni mai ca şobolanul câine creativ mai ştii şi când vreun premiu scrie
că suntem haos house piaţa fata mea am avut-o noi şi pe Mona neuitând de
indieni Plata s-o fi învăţat măcar recitalul de Târgovişte cu făcătura din
nimeni îl facem cineva că ţi-am spus eu să scrii eu m-am disperat cum ai căzut
fără nimic în cap două luni să dormi în scris la noi c-ar fi zis fata oricât
c-ai fi membru al familiei că la voi ar fi stat careva am mai râs la neamuri
mame îţi găseşti surori de te-ai dezintoxica fata începe să-ţi înţeleagă fraţii
că un trântor de pe toată lunga stradă Eminescu pozaşi decât tăbliţa cu numele
nu scriseşi pentru invitaţie indianului mă trezişi să-i zici da ieşencei a fost
în Fulbright ce să mai garantezi aseară 1984 I love you mustaţa lui Hitler
freza lui Stalin pe muia lui Churchill ce să ne plângem de schizofrenia
contabilă cu vise în acatiste vine Ignat cu maşină voce hodorogită să nu-şi
mărite biblioteca pe unde o fi a lui Răutu arhitectul de la construcţii guvern
pe căzute că nimic nu e întâmplător afacere Ecaterina fără acte unde mi-ai şi
pus mobilul sunaşi Mariano puseşi să mă afle de la tine 600 tone 600 mc cărţile
Maria are cancer în Mellbourne după frate-său Ionică în Darwin mai şi crezusem
blândă toamna trebuie să-i traduci nebunia cum ne afirmasem la Şincai oprisei
înainte de staţie coborâră nu urcară închiseşi stai n-am cum doctoratului
oligofrenic a-l abate ghiveciului ne va fi custode o vom duce noi la injecţii
deschisesem geamul coana mare îl închise parkinsonistă ne manelirăm apoi mai
rău ce se mai zice de cine ca mine unul din cei mai buni profesori universitari
din lume uite ce student american pe noi cât să mă retrag conf ca Nae Ionescu
de nu şi ort tremuricea se maşinează fiecare ne ducem undeva până ne dăm seama
cu aparat auditiv ca vizitatorul meu talmudic o să cer cărţile lui Pasi te uiţi
învârtind tunelul pe unde traversezi şi tu cauţi tu ce anume starea ta în macrostarea
autobuzului trafic de învăţare de minte ăsta de coşmar a luat primul autobuz în
Paris până la un taxi care l-a lăsat la poalele Montematre-ului cu hostelul sus
hai bagaj de scriseşi nici umbra nu ţi-e trează am intrat la idei de boală tu-i
faci o oală de cafea abia-l afionezi Valter reclamă şi judecată chiar vreţi să
nu vă mai asculte nimeni doamnă cu ochii pe Mărăşeşti nu suntem anticompatrioţi
ştiu c-am vorbit cu tataia că-i cumpăr eu aia lu' mamaia trecuşi ţi-o
succedante care mergi la Unirii nema întrebi fetele creţigule notiţele
spasmului step cu suspensie te-oi modera modela întâlnire de facere şi cine
iubeşte încreat la persoană ne fiinţăm Voluspo Găeşti ce vi s-a mai părut pârgă
aveţi să şi cântaţi taţi pe justificarea scarf ce-aş mai fi scris de Kirk tot
aia Gabi Perlă harabarabudur cum inventăm în fals pe ce minte inocentu' acum te
văd pe handicap şi căutare de harap la Pasărea cu Anghel programele noastre-s
gata săptămâna viitoare pe întrebate tot maicile cu o verişoară pe la ambasada
Canadei soţia este acasă şi trebuie să ceară cheie vă dau eu un apel şi vă spun
m-am autosurprins traducere yes bad tourist da' nu pe noi mai pe şleau înjuri
în carte de râsul americanilor aici numai noi nelăsându-te în stradă trecutul e
comunismul nu eşti om al prezentului copil în limbă nouă timp lung nici
jumătate Arăpaşu fetiţa lui Justinian da' cu Mihăiţă în India pe cadavre de
şopârle categorii marinaro-călugăre seminarişti retraşi de osânda profesorilor
ţăranul de oriunde şi mai ales din America neştiinţa de România le poate
întrece pe toate celelalte -
27.9.07 cum Nelson numai la el se
gândea şi venea ce minunată era şi numai frumos vorbea hindu între musulmani
keralieni şi creştinidacă n-are conduct va pierde faţă păi tu bulă ai conduct şi
ţie ţi-e chin în sine joci cartea Indiei ca Becescu pronunţat prezidenţial Goma
să trăiască ferindu-te şi tu de bancomat nu ieşi fără să dai de mine faci şi
interlocutorii înceţi distrugi timpul oamenilor astfel asasinându-i yelling ba
cine în ce limbă vecine Victoria Ziscovici văduva împuşcatului Marcel cu Ursu
din Stănică femeia are 85 de ani şi pretinde că a fost miss România sub Carol
II acuma în pizda goală buricul şi lindicul râsete nu că mi-arăţi mie cum ştii
cât e ceasul eu vreau să ajung la timp închis automatul foto de la pasajul
universităţii poate după zece falit fotograful de pe Brezoianu colţ cu
Elisabeta vede el urgent în pasaj lângă Diana tocmai bătrâna Victoria cu ăsta
să te duci după moarte nu mai ajungi nici nu supravieţuieşti cocoloş-aşteaptă
de-om fi ispăşind nerecunoaşterea noastră pentru ca noi să recunoaştem orice
hahaleră s-a înclzit ei şi el prin Bucureşti ca prin Chillicothe
Hello from traffic hell!
Today, I was walking on the
sidewalk across from the US Embassy and got hit by a car....on the sidewalk! I
know that is a very rare event in the states but I think it might be somewhat
commonplace here from how Ive seen people driving! Luckily, it was a Dacia and
was going about 5 mph and hit me in the butt. I think I did more damage to it
than it did to me! I left a dent and did some damage to the rearview mirror
before I bounced onto the concrete. There were quite a few people around,
several embassy guards, and no one did a thing until an American woman came running
over to me to see if I was OK. Then she yelled at the guards, "This is an
American! Arent you supposed to help Americans?!"....One guard replied,
"We are here to protect America, not Americans." Sounds very much
like our government talking!
After helping me get my bearings, and
buying me something to eat, my fellow countryman...or countrywoman if you
will....showed me the historic Center of Bucharest. "The Beautiful
Bucharest" as she called it. It is beautiful....very beautiful. It reminded
me a bit of Rome with a little more dust and under some construction. Its a no
car zone. When they give it a good scrub and the construction gets done....it
will be very beautiful and a place that will probably attract many foreigners
and tourists. It has plenty of restaurants, cafes and bars....with all of the
other cultural attractions in Bucharest, it is a perfect mix to attract ex-pats
of many nations. One of the nicest things about the historic Center is no cars!
One thing that might keep people from coming here is the traffic. It is thick
as molasses and very unruly! The last two days, it has taken me over two hours-
by bus-to get from Piatsa Romana to my bus stop at Strada Straj.....the center
of the city to the southern sector of the city. I think I could walk it
faster!...maybe. Did I mention I got hit by a car today?!.....Im OK but my back
hurts a little bit. I think it just got twisted a little bit....nothing
serious.
The photos are attached.
I need to go lie down and hope my
back feels better in the morning! I took some Advil and it is doing the job so
far. Hopefully, that will be all that is required. I think walking in my Earth
sandals afterwards helped re-align me some! There is a reason I only wear Earth
shoes! Hope all is well with everyone.
28.9.07 era o casă pe platou acolo ne
ducem şi stăm nimeni în jur grija pentru
lovitul de Dacie şi nu România rromă – când şi de hoţi îl sfătuiam cine
ucigându-şi fete cai întâlnire la întâlnire sabat singularizare pe aleşi –
spurcată lume rău de tot cum aş mai veni acasă a-mi cere sfârşitului pierderea
pe o viaţă scoasă – de-asta plecat şi nu pe jos a scrie ultim carneţel de proză
în versuri roman de sonete iar – s-ar afla zori de artă venitoare încă o femeie
împotrivă cum nu le bagi unde trebuie în marivodaj ţigănesc – de-o să mă treacă
tata-mare trăznet casa refrenelor moartea căprioarei şi tatălui souvenirs
affectives – că-i dete ţăranul român englezului ceva fără a aştepta nimic în
schimb ca să vezi zalmoxian – dă fuga taică de pe casă din nevăzut în scaun s-o
fi rărit şi traficul de-un cerşetor american – nu-i mai spune de pământ că
somnul casei apucă scrie tu tot degeaba ca mine cartea – le făceai poeme
discutam tot pe-acolo fără epic Petrică whitmanianul mulgându-şi liber vaca –
poate nu-l circulă ca pe Quin în ora 25 când nici de evreu să fii luat nu mai
ai parte – cenuşa lui Eliade pe drum spre Târgovişte de-am sărit-o la Târgu
Mureş împerechere târgoveaţă – vor şti care mă avură profesor ca pe o stradă cu
numele meu în casa goală de pe dealul pustiu – a stres nescriu-l când doar să-l
transcrii abia discutam Pustnicul – da' ce voiai să fii de prăsilă mi-ai spus
mi se pare la prima uşurare în de noi cu milă – ăla sta pe trotuar şi tot îl
nimeri Dacia natura n-ar stropi voi şi mai şi mai rar – banal zalmoxism mai dă
peste noi 2 luni un american ca peste Teo Peter în revanşă – genul unic din
aleşi ori o ba a mă-tii intraductibilă tratabilă auzi perla bugetului – ordine
date pe naţiunea americană altele rărite înghiţite autoofilite protoni
protozoare prostite – vin să te scriu uitare de sicriu în vis sărăriu colilie
coliliu – vedem ce scoatem nu un ban nu o banană soarto ce nu-n Ovidiu 2000 de
ani de exil ura Criş – Chillicothe jumătate de Găeşti nici Arsuri vedeţi cine
are şi avem parte de o întâlnire cu Eliade – nu mai ridic Târgoviştea cât ea mă
dolară fluierară unde eşti maică Smară cu Iliescu la Scroviştea – ce se mai
înţeleg dânşii de a schimba vorba uite limbile străine omorând ţigăneşte româna
– ce să te mai pui ce-ţi tradusei cifre sat de sat decât vocaţia de a fi
invadaţi şi a mulţumi – fă cazul de trădare mai vedea tot pe capul mamelor
curate nu frânghii cu ochi – femei nebune nu naşteţi nu îngurgitaţi şefii
cadavrele se surpă şi de unele singure – unde ne e răcoarea după geamuri
înnourate unde ne suntem sunete şi nu mă trezişi strună – ceaţa se-nteţeşte
londonezule ai tăi din Illinois suedezi se târâie a scris mai mult coborâţi nu
vă zvârle – cheile uitate-n pantalonii negri mă întorc la ele norilor regrete
pe studii nu voi da la ce bun – sub
manipulare ca alienare cum ne poartă morţii veneticii de noi duşi în braţe drum
arătându-le din bătrâni – retezată descendentă trecuse altul înainte ce
transpiraţie transcende Bărăţia tanti Gabi via Sfânta Tereza – ne-om recita
cadenţa poate nu din operă s-ar şi strânge am şi vedea găeştenenţa v-ar mişca –
de pe undeva o voi mai avea cred că aşa ar fi bine pe a voastră lieduri tăiate
din foaia de cort – să vă plouă fragmente dodia orele tot nu se duc şi numai
dus-întors hurduc azi-mâine la o adică – nencotrova învârtecuşul nefeminizabil
cu forţa nici o mişcare cu băieţii nici atât fără asigurare de sănătate –
clinici particulare şi pentru călători în căutare de masaj pe daiboj ori
gim-uri gărgăuni – bravo taximetrist român luaşi americanului de zece ori mai
puţin ca moşului de-l descurajaşi de la început – asta casa de pe deal cheile
nici pe un cal – ne-am pre orice luat umblat în basmul fără împărat domniţă de
te-ai fi urat săream coroană pe sub hat – nu-i timp ni-i hotar nu-i anima
nenufar nu iar universitar în mărfar pe zid var – vedem de vă mai văd lumea se
pretinde se presupune cambia altfel amenzii canadiene de zăpadă – unde (nu)
ţi-ar plăcea a trăi mi-ai pus proza trimisă mă vărs Târgoviştei părăsind-o
neâncotro – acum se ajunge imposibil cu norocul la refuz în partea cealaltă
halt mă spălai ieri pe păr – iau cola devreme lectură sprâncenată ceva frumos
mai rar cu omul sub capac – nu mi s-a jucat nu mi s-a cântat nu mi s-a uitat
tot o puşcărie ieşi la iveală go forth n-ajunse e-mail-ul – cine poate fi mai
închipuit somnolentule din Illinois până te mai izbi şi Dacia – repede ai
învăţat-o pe veci până şi cât pe aci ore pe drum de serviciu viu băse te-am
ales te-am mai alege – gâtul dinspre roman hispanic de Traian într-o parte pe
role tot anticilor prole – ce beţie macho pe Marx zarurile din lojă pe ojă mai
tot ce ne diriguie nici de aruncat nu merită – dinainte din timp după India
ghepard keral m-aţi râde tot v-aş distra nescenă alegem pentru Dalles să nu le
amestecăm – şoferii îşi fac somnul cu oamenii la domnul ales-am Ruda scriu
sămânţa întoarcerii la gară – mi-aţi văzut singurătatea mă reazem de carbid
poate plouă fierbinţeală peştelui spuzeală – ai ieşit caloiene la ziar în
cincinci caviar în două nu unu hiară chiar iar pe cadavru de zar – te-ai naşte
lumea te-ar înghiţi deschizi ochii frumos la loc ori drepţi porcule şi măgarule
– cum aş fi trecut suită de ceaţă prin casa goală de pe deal exact biblioteca
pedagogică – prosperi ori rarei oişti
rupere neam invitabil postum vicii ecumenice maici destrămate poliglot –
venisem pentru o cauză aproape religioasă anume literatura pentru auzul
maicilor – o retragere nemortuară vom repartiza brazda hoarelor facem şi noi
ce-or face ceilalţi zise whitmanescul – ne-o plăti c-un respect sau irespect
tot nu ne învăţăm minte nici nu ne fericim – oi merge toată ziua în autobuz să
scriu roţi de neîntoarcere – mă aşez în neant în casa de pe deal a nimănui
zidită până la ruină în vis – candid arminden cândva pe descoperire estetică de-o
vieţuire libertară facem mâine haltă – ne-am întoarce cu trenul vedem ce ne
arătaţi vei avea ţigani pe săturate să-mi dai şase sute de mii – dacă tot vrea
în familie şi tu nu-l respingi în locul fetei de e ea geloasă şi-i aduce şi
sosia – patru fraţi foşti vikingi a nu lua foc foca în America loca manelele
moca – cât să nu-mi mai doresc versiuni în engleză Mano creator of momentism is
the expression of moment – this huge build up Mano real performer from New York
-
1.10.07 viză cu plecare băiete ori
întoarcere acasă pe care nemaiavând-o la noi ţi-o făcuşi – la Pasărea maicilor
şi mai moluscă somn mâncat mai urcarăţi nu vă prinsei planul nedesenat asasin
-cum ai tu smog caugh da' noi ţăran american computerizat brazda de laptop şi
nervii noştri – n-ai ce face n-ai ce căuta aici alai aliaţi românzi nimic să ne
aduceţi nici de neluat caracter – jumătatea ajutorului o micşoraşi din fire
lenea paranoică fudulă să fii sănătos cu ăilalţi – costum pijama carte de
vizită mâncare internet programe publice Kirk Douglas să-l faci gelos şi pe
fiu-său – fiecare la fel fără un publicitant de whiskey din Illinois şi cine
mai fu vezi Coandă p'acolo – îţi schimbi biletul pe ce-ai plăti aici zi-le
fraţilor te-or fi aliniind părinţilor el dus ea pe ducă – povestea începuse pe
net întâlnirea în Chicago în casa lui Niculescu van ca de criminal în serie –
cum ai fi fost şi altfel n-ai văzut cum m-am prăvălit dinspre mata – tu vreai
să te ridice tot Bucureştiul când te nimerise Dacia poate înscenată la cerere
ori Teo Peter – Whitman Dracula lui Stocker în locul lui Ţepeş nehomosexual
poate cu ţepele – în acelaşi 1930 Pavese licenţă Ionesco un articol despre
Whitman Pitiş Furdui recitând – pericol în toate părţile boala gata sinucidere
precedată de genocid familial whitmanian – că nu e fascist cine nu de dragul
comuniştilor pe de democraţie la oase uite ce ne patrulă petrol – pe atât în
cronică runică într-o întrerupere pedeapsă neînţelegând nici evenimenţială pe
clin – dacă eraţi numai trei gentilici între 50 evrei la brutărie şi 50% profi
homo 30% studenţi pe-aşa ce-mi spui mie citind Whitman electric – că nedovedit
că Brando o dată nu ne stă normal băiete dacă vrei să-ţi dai seama – om mai
vedea şi cu coreenii ne-am mai abţine prin vreo retezare de orice fel n-avem ce
te sfătui pierdut – n-ai decât Lawrence în Lanka de-ai fi măcar molie la
canguri care mai trişează – nu te-am invitat să dai buzna bombă pe teatru golul
lui Arsenal bocanci pe sofa slin – de la ţară american de-mi îmbraci hainele şi
identitatea whitmanian parasomn electronic demenţă diabetică – nu te ştii cobe
celorlalţi pe-ale mamei nurori zero că dioptriile că puncte ochi dubla
sinistrată plângând de nu te mai trezeşti – a-ţi trimite rupturile la fraţi
să-le liciteze la oraş cu doi metri pe unu rafturi ca-n pământ o fi fugit din
mormânt până la noi lăsământ – calotă antiromânească pe creier din ce învăţaşi
forţat cât să ne luminezi cu o schizofrenie fără haz – ce ne-ai fi şi tu
depictat pe minte îndărătnică noi de ne-om salva de râia ghinionului – indian e
sau ţigan nu e român am intrat ieri pe bară era la voi în spate tu eşti lovit
în cap sau te-am pus pe un tuf – de-a domnul să reuşeşti fără a recunoaşte
româneşte dă-i cu Zorelli şi Sadhuman mi se termină şi foile – abia-mi
dislocaşi schizofreniile curente în Lăptărie Cris Simion caut-o pe Ada Milea în
Israel – nu te-am invitat să ne mănânci să ne îmbraci încalţi să ne dormi să ne
îngrijorezi să dai drumul la gaze abia terminăm gen Teo Peter nu se judecă
psycho – ţi-am inventat programul primelor săptămâni cum te semănasei în patul
copiilor americani cu dormitor România – bine că-l făcurăţi pr Whitman Dracula
apud Stocker şi-l duceţi prin lume ca prin ţara altcuiva -
ACELEAŞI ZILE
6.9.07 matricea ta e profund
degenerată genetic – strâmb pentru că nu-i drept şi înclinat pentru că nu-i
perpendicular – cer iertare limbii române – aruncă în popor cu isteţimi
gramaticale de mahala -
8.9.07 căci toate cele adevărate
nu trebuie spuse tuturor – plângând de plânsetele lor disimulare oximoronică -
9.9.07 trăiască toţi românii
din lume – cetăţean european al României şi Transilvaniei – invitaţie la
americani poate şi cu Mob – Visiot prezice pe puncte paranoia şi spune ce nu se
spune moartea întâi cariera nedorită sau necrezută nefezabilă -
13.9.07 două luni cu Mob pe noi e
nebun nu ştiu face Nana ea a stat 2 zile în Chillicothe ăsta ce-o fi vrând de
la România în total oi fi stat şi eu
atât în America pe rând cu chin – Mob Tinnar Chillicothe Il there were other
options this cop opted to kill he should be charged wit murder plain and simple
– nu poţi din asta să-ţi dai seama că e nebun ce facem două luni şi cu un
sănătos picat din aventurism chillicothean -
14.9.07 nu e el de Angela – femei
contra americani – o fi şi el vreun retardat cunoscător al
libertăţii după America peste lume
– şi dacă am secretar american ca Brâncuşi pe Ezra Pound – victoria sionismului
asupra românilor în 1989 este evidentă chestia cu patriotismul este apă chioară
aşa merităm dacă suntem un neam de proşti asasinarea cultului eminescian refuz
să cred în naţiunea română este de o prostie iremediabilă drumul spre lumina
românească cea profund creştină şi diavolul are ce învăţa de la acest preot
mason şi turnător dacă un om nu se naşte din nou nu poate vedea împărăţia lui
Dumnezeu – Mob se înfiinţă 3-4 ore şi cu Plata îl aduseră copiii mâncă sarmale
pentru prima oară îi plăcură îi urmează
lui Phillip Zarrilli va merge în Kerala pentru kallari kathakali aşteptat de
Sudhaekhan brutar în vremea colegiului 50 evrei şi 3 gentilies unul el evreu de
onoare altfel botezat congregaţionist la United Church of Christ au şi rabin -
15.9.07 Hello out There de William
Saroyan & Hartful of Rain de Michael Gozzo letter to Kathy mulţumiri pentru
invitaţie că stă două luni ar putea lectura pe la a.m. din r. de unde şi amr a
mai rămas dicţie pentru actori şi alţi vorbitori American poetry reading
American theatre hello – vorbesc de bine numai pe morţii din cetatatea noastră
artă teatrală dialog şi dezbatere scriere creativă de ce e bine să faci bine şi
de ce e rău să faci rău casa Petre Diaconu sat Seciuri comuna Setirle -
16.9.07 cum nu ne ţinem minte
ginerii in spe şi ei ne bântuie la o adică păi ani era poza lui Mob la vedere
gen fiu american de ţară actor în scris şi umblet dat pe articole şi cameră de
filmat acum kallari kathakali că nu se mai poate mă băiete mă încă 3-4 ore de
psihanaliză după 432 de v-a plăcut cu duritate urmează concert Beethoven fără
cuvinte nici Ravi sunteţi 4 fraţi unul milionar tu mezin căzut 2 luni pe capul
nostru fie-mea vrea să te duc la Castel Film mi-am adus aminte de Radu Gabrea
de Alternative televiziuni edituri singurătăţi amr a mai rămas încă nepornit
oricine ştie cum ne-or fi predestinate şi întâlniri de-alde-astea reception in
honor of the Beaux Art (sic) Trio timpul cu un străin ce piesă ce soldaţi
sănătate pe fumate îmi şi plimb hipnoza indusă hindusă dormind neadormitul vest
cu aţipirea mierlei câmp voi face şi eu eschibiţie la paper Vivaldi după Bach
Veneţia pe viaţă cu moarte la Viena nu-l cunosc nu ştiu să comunic cu el jazz
fusion I thought of being a doctor prosthetics cabaret show thrice a weak
actorii n-au vândut bilete -
17.9.07 ce-o mai fi prin copii
începe America şcoala -
19.9.07 asta era înainte de
recepţie nu-ţi place când plec nici să tot rămân te-ai bucurat că renunţ la
Târgovişte şi ea mi-ai pus creion şi broşură cu integrame nu şi pieptăn România
înainte de India tema ţi-am dat-o la Arcul de Triumf rămăsesei să-ţi scrii
numele pe cartea mea de vizită îmbrăcat în costumul meu maro eram doi pe
rol-haină vorbeai des de măşti eu o luasem pe sub arcul stejarilor la apă te-am
găsit cu pepsi stătusei acum lăsasei locul la 2 fete că te lăsau picioarele şi
eu am avut după ani noaptea febră musculară mai ales Jannette tocmai operată de
cancer şi încă mai afabilă ca înainte afla de adoptarea ta în familia noastră
nu a lui Das unde cândva îţi fusese expusă poza la vedere mi-a şi zis că fiind
entuziast de multe lucruri ar fi cazul să mergem la mâncare food tu te
încinsesei într-o conversaţie fără febră cu o ochelaristă am aflat că-i zice
Mia s-a întors de la bursă Fulbright a prins de veste că vei lăsa 100 p A4
şi-ţi vom face carte dacă eu fiind prea plin de România şi India iar tu nu ştii
nimic unde eşti pe când de India ai învăţat de la zece ani ai o vârstă parcă
noi vine Piaţa Romană anticipez sau scurtez intriga pui suspans de la tine fata
de la Iaşi seamănă cu Nana dacă am mână bună depinde îl vrea pur şi simplu
poate nu mai ajungi în India înainte de a mă apuca de versuri în proză să-mi
personalizez povestirea ta de-a lungul timpului i-ai scris fetei am mai citit
şi noi mi s-a părut literar le-am spus şi Jannettei şi Estherei cum că-mi dau
seama cine le are cu scrisul nu-i aşa Stanley să-mi dai voie să preiau că te
gândeşti la vreo 10-15 ani piratizam se publica a Jannette ori Esther ori Mia
îi vrem roman românesc eu nu pot publica în America nimic doar sunt român sau
sunt doar român pe când un american în România poate orice niciodată nu ştim ce
şi de ce ni se întâmplă ţi-ai trecut yoga în cv pe la Medison treaba ta nici a
lui Eliade vezi tu în India da mr. sun eu sunt sătul am zis ăle două ţări a
mică înaintea ăleia mari că şi voi pe feţe – nu ştim ce ne aşteaptă înaintăm
spre ploaie ne ducem din pozele familiei mama 71 taică-tău dus la 72 mama la 53
tata la 79 a ta şi-a revenit cum ai fi
visat-o cum n-ai dormi cum c-aseară ai vorbit numai cu femei v paranteza că şi
pe mine m-o fi chemând Anca bine că nu Joyce i-ai mai spus Platei că aş face
milioane în America pe public relations a le-am făcut la telefon cu Giulietta
Massina căutându-l pe Fellini în nopţi de Amarcord dl Lungardi avea 14
anagajaţi la biroul de adetto stampa al lui Fellini ce furtună ne-ar separa că
după nici un plan n-aveai a te prăvăli peste familia mea fie-mea geloasă că
te-am adoptat măcar în placheul ăsta să ne lămurim ce-ai avut în cap venind aşa
peste noi nimic răspunzi şi atunci cum să nu spun că eşti cel mai bun să te
liciteze toţi Mia de Iaşi te ia cu lene cu tot câte nu ţi-or face programe
pentru mai târziu ok subiectul unu dragoste la prima vedere pe asemănare cu
fata noastră pe corespondenţă România al doilea fie înainte de fie chiar India
asemănări confirmări yoga de cv fata-semenişte dacă nu te indianizezi opreşti
în România râdea Plata iar să daţi peste noi 2 zile fata la voi 2 luni tu la
noi că ea s-a măritat astă-seară trec pe la noi voi că pe mine ce aţă mă trage
la Tg. Mureş nici că le duc cărţi ca la Iaşi mi-oi scoate programul în trenul
următor ne făceam capul mare unul la altul mă şi urc spre nord pe e-mail Laxmi
eseu de Kumar la concurenţă ăla şi face masterat via Anca-Yeats comparaţia
Laxmi-Brâncuşi-Eminescu scuze ea female ei male când şi răspundeam lui Margaret
de ce a lăsat-o Mircea pe Maytreyi păi el e male mai mult decât ea female
probabil asta oi fi gândit şi Ashok a sărit la Plata că nu numai Eminescu dar
şi Blaga în filosofie s-a inspirat de la indieni cum nu Pelerini şi-n traducere
hindi ăsta are copii mari simpatici ca o cerneală pe ălălalt l-a dezvirginat o
ucraineancă în ce te priveşte văzutul lumii pe ce femei shakti te-o ochi când
prociteam cu Pasi ness-ul mai târziu am luat Cişmigiul până la cartea lui
Taubman de-ai citit-o singur numele bombardatorilor Bucureştilor şi Ploieştilor
comensurând comparaţia ta New York-Bucureşti şi restul colo şi aici Pasi că
Bucureştiul e business dar are 14 teatre Iaşul unul şi opera fapt e că ne
pomenisem cu tine zicând Iaşi de unde vezi lecturi că nu indiene I de la India
aşi San Francisco istoricul ăla seara s-a şi materializat anglista
fulbrightistă de la Iaşi ca şi cum tu m-ai fi dus la recepţia dată de Jannette
pentru trioul Beaux Arts scris greşit fără s şi nu i-aş fi scris eu de tine –
n-am şi eu pahar ca tine te faci de ploaie parcă v-aţi cunoaşte ori vă duceţi
se-ntunecă şi tu tuşişi ori norii înnegrind nu mai citesc scrisei fără crimă
peisajul sub nor n-am auzit exact sfârşitul Plata nu vrea să iasă din stress pe
Mob îl mai însurai de distracţie s-or ţine femeile lui de cuvânt care mai
indian mai american pe româneşte întinseşi adevărul să nu-mi proptesc caietul
cu mesele astea vreo nedreptate nu mă mai duc în Norvegia nici în grădinile
ambasadorilor un epic de m-ar vizita a tras plimbându-ne pe sine somnambuli
grafomanie mântuind ani de mai vin te faci 11 te faci toate orele umbrela mea
prin Târgu Mureş cu iubirea care n-a apus îmbătrânirăm ai trecut cu aromânii şi
alta se strigă macedoneancă rămânem mai puţini nici unul cine ne face viaţa
până unde coborâţi domnu' dă-mi doamne un subiect pe gustul tău ocolind staţia
amorului pe roţi ne mai şi lăudăm am mai avut şi noroc şi d-alea şi d-alea
fiecare nu mă ineteresează dacă îţi plac femeile profanările mişună pe vreme
goală involuntariatul păcătoşeniei treacă de la noi de mântuială spre mântuire
(ne)norocitorului diferenţa făcută de clişee americane că ştiu româneşte mi-am
închipuit mai stăm de vorbă plus cititorului încet să nu vă scriu să nu mă
vorbiţi litere-cuvinte se opri întunecarea rana vorbitului din gât
neînecăcioasă când ai fi telefonist(ă) problemă tăcuţii încotro să se vorbăluie
nu-mi dedeşi doamne subiect ăsta se înregistrează la ambasadă vreun caz de
accident da'n Kerala e şcoală până la urmă accente femeieşti rece genunchiul
stâng nici la Iaşi nici la Tg. Mureş bucureşteni eu pe indianistică uite că
luni cine să mai spună munţilor legendele cum v-aţi scufundat şi voi cu ele
nepovestind tot trăiesc în august trecut cald căldărar subţirică Prahova citesc
în frunză caravelă inutilă brazi în locul pescăruşilor n-am mai îndrăznit
dependenţa de altă metamorfoză nici Orfeu abia pridideam forma personalitatea
stilizează bârfa subconştientului literal hai cu tata hai ku şi eu din lecţii
karma arcane pe măiastră când n-ai din case frunza a scutura leuke te-apuci de
metri vraişte poetul mameluc e pe cine mai zidim noiţă împădurită sinait ce
cronici muzicii de viţă ne călăreşti nu-n Zalomit la ce la revedere din lume
neplăcere pe avion ajută cu ţapul capra ciută să scrie şi Mob ca mine în
America de-o Românie cu India din capul lui de ce ne-ar mai citi şi altcineva
nici ieşiţi din şcoli de creative writing mă norilor pe vârfuri şi cerului
călări regina dor cu speze plouate în căldări bine atunci şi alte ciurligăi
montane cu mine singur înscăunat în iatagane era al dumitale pe împrumut vitale
citea-le noroc de Râmnic iar copii cu poze faceri de ţară picnic linişte
călugără nici Frăsinei cum vă veţi călători rudenia ameră câte femei văzând
prima dată Furdui Pitiş cu versurile lui Walt Whitman la toartă cu Omar Khayam
păcătuirii iar n-avem femeie de serviciu zici n-a mai venit daţi-i un trup
sămânţă himalaică mălai hamal tocmai voi de vă lunecă lemn şi piatră cade pe
capul omului să-l invite arte marţiale unul pe selfawarness altul pe kalari
payut mai rar recele mării pe creste biserica sub întreite triunghiuri tren de
vers întuneric la prânzul mare fără moarte luminată călătorie de la noi pleacă
tineri voi veniţi bătrâni mi-ai fi tradus cerul de cetină înghit păduri
nescrise inspiraţii cosiţi voi şi vaca paşte răcoare corală iar piere umorul pe
rugul stins fuga în oglindă strivindu-ne dublu penele de pescăruşi mă scriu
iubirea de frunză copacilor rânză s-o tai în bucăţi numărate cenuşă vagoane
puţine Ioane în ungurime şi în transilvanime statuia lui Csomo iar tibetană
n-aş mai intra în liniştea încuiată ce-o face americanul în situaţii de tren
manevrezi ambra în oglinjoară katha niet subconştientul nemâncaţilor de-o vreme
numai noi doi dai perdelele la o parte vitele pe geometrie ai putea să mă
întrebi dacă mi-e rău sau mă simt bine unde merg cât e ceasul cât inspiraţia
dacă mi-e somn de unde sunt de-o viaţă bilingvă sunt maghiară călcam pe şerpi
aveam 12 ani în 68 în Rubla Deda 9 noiembrie am visat furtună în câmp deschis o
biserică în noi Maria şi Iisus cât era cerul de mare vast lapsus poetul pe
lotus cu temple albe de-o persoană prin Trinidad Farid îmi vine-n minte Surdas
mai orb femeia Mira Bai voi sacrifica propriii nasturi de pe pieptul lui
Sandor 1781-1812 Novalis al
tibetanologiei narativitate personală şi apersonală la Eliade la narrazione
come principio di liberta ficţiunea ficţiunii la MHS se tu non raconti non sei
veramente libero la tomba e vuota Dio e presente
21.9.07necroză femurală
aseptică Bachelard Csomo descriindu-te statuie lăsându-ţi vederea spre India în
spate cu Universitatea Petru Maior e prea tânăr să-i spun că sunt român
dus-întors din Himalaia el acolo în eternitate la Darjeeling sau să i-l scriu
tinereţe Tibet cu struguri daci maghiari toate lucrurile sunt mamele noastre
caietul de sanscrită cu notiţe tibetane sună Plata bându-şi cafeaua cu Mob
uitasem de american în Mureş romanticii de-a valma întorcându-se-n noi
transilvăneni cu spatele la regat statuia ta cu faţa spre răsărit ne deosebim
prea ponegriţi dinăuntru nu mi-e a pleca a rămâne pe soare şi-n parcul copiilor
şi tibetanii cât să ne liniştim patriotismul pe exprimările carismei zero doi
cu cravată nu ne mai putem desaluta căluţii tot văd bradul ştiind după cetini
statuia misionară a lui Csomo peregrin un fum albastru pe verde scrie aum
accente conotate curajului bătrân a ne băga în seamă încă fără de moarte
statuia te aşteaptă tot în Pietrari Builă nu noi ne-am strâns poeţii picaţi a
se constrânge în paralel decarul aici antologie vorbii şi cu nevasta pe bancă lângă
Csomo în drumul spre înaltul bisericii reformei urâtul fără mine să mai trăim
Peorii cum i-ai lăsat ori dânsul Cristinei pe robot să-l sune sau teroarea cu
lene-americană ex orient din vestă ţesută auzite îmi iau tainul csomic prin
Bucureşti trecând cum statuat iar norul a-mi duce doritura cuvintele hispane
din firul cornelin Rodrigo viitorul botez pe la coride am tot sperat să mi
te-aduc aminte nume ce mi te interzici nu litere mai multe de numele Ram ca să
nu te ştim din versete mă întrebasem cum îmi spusese că nu te putea ţine copil
greu lotusul şi nu te mai găsiră nici hinduşii nici musulmanii să-ţi dai seama
câte versete ai în Adi Granth Sahib şi numele numele nu mi-l nu mi-le milelor
de memoria asta cum moartea mi-ar fi uitarea şi a celelalte şi tu făcuşi
începutul cum ar începe uitarea cu Dumnezeu n-o să am ce-ţi povesti din
Târgu-Mureş un transport ca al Mănăstirii dint-un Lemn ce primise invitaţie în
Washington rămâne să se mai şi publice om fi sancţionat aici cotruţa de m-o
căra acasă noaptea bun de culcare în albie limpezi Drăgăşani cu Gib mormânt mă
toropiţi şi pe mine în curte cruce cu basorelief testament lui Vlădescu ori
urmaşului şi primarului de la cetăţean de onoare în spatele blocului la
Topârceanu cu americanul azil de actori cromagnon ne şi revedem
vulnerabilităţile respectabilitatea pe compromis ăia or fi zis că trăsesem ceva
înainte explică-mi morbiditatea diplomaţilor americani prin Mureş ar trebi să
te cunosc rege călăreţ Liviu de nu te-ai face swami adio Eliade şi vei
îmbătrâni silvan diploman cum viza de India bate America se defulează şi ei pe
cine pot îşi tutuie studenţii profesorii în Bucureşti eu cu fetele teologiei
târgoviştene nevastă-mea nu-mi dădu nici o veste am ajuns noaptea am umblat
singuratic pe corso până la Conti rezervarea anulată nu se ştie de cine că
rezervare la cămin că mâine două nopţi dormite strident nici aşa nu se prea
deschide cu cheia unde ţi-or fi pensiunile mai mult francezi şi japonezi
breakfast pe neanunţate dădea bine americanul i-am spus Luminiţei ceva în
familie cu excepţii ca mine covor preotului catolic de la Roma Cistelecan l-a
adus pe Staparo pe post de mumie fiecare din lemnul lui eu cu bhakti
încarnarea-avatar a lui Rama din Vishnu om la Valmiki dumnezeu la Tulsi chiar
Tulsi dumnezeu pentru unii maRAMAra Shivo hum Gayatri Rudra în Eliade
soka-sloka-melancolie-vers-Valmiki-Eminescu subiect în temă necreştină muream
ca şi acum neamintindu-mi poetul ca Tulsi meciuri pierdute n-am răbdarea aia
nici mijloacele să-i explic temporal-conceptual împreună v-am spus lucruri noi
şi faceţi pe niznai strigoaica recitând Eminescu călare Avram Iancu între
biserici calul se uită la noi în jos tichia lui Tudor Vladimirescu plete comune
după decapitare tu pe prispă supărat pe împărat hrănindu-te din primitul cult flămânzi
morţi până la înviere cea mai mormântală statuie dinspre catedrala ortodoxă
românească vă iubesc Avrame şi Şandore pentru moţi şi tibetani statui spate-n
spate cetate eclipsă vitejia până-n Tibet am mai văzut americani albi cameleoni daltonişti poemul lui Iancu în Târgu-Mureş
după cenuşa lui Eliade în celălalt neant ce te faci dacă nu eşti poet am sărit
peste Lucifer în Ovidiu că vă povestisem ce nu mă inspiraţi până la urmă nu de
primire era vorba lume circumspectă înspre sud umbra peste trandafirii albi
m-ajunge Rosenberg Westfalia benvenuti tu te uiţi la perechea dimpotrivă singur
bănuindu-mă că n-am fost tânăr extirparea epicului n-am ştiut de ce m-am dus în
Washington cum aş afla ce m-a adus în Târgu-Mureş porumbelule de nu
mă-nbătrâneşti literatura voastră pe salutate printre oraşe medievale zarafi mă
opresc oriunde-n lume scriind ce-mi vine tot aşteptând chiar să vină făină
americănaşul nici de la miori nu mai ştii a cui e limba de-o şi
gramaticalizaseră pe-a duşmanului v-am spus că îmi fac de scris florarul îşi
izbeşte cu muşcătură căţeaua eliberarea patriei kulturpalota aş amurgi cu
Dandea pe strada gării brusc Kabir după statuia lui Nicolae Bălcescu când şi
doha lui statuată rară fericire uitat amintit în Târgu-Mureş cravata udată de
jet merem unde vrei coloane şi triunghiuri dom secretele readucerii aminte de
m-ai ierta Kabir des zisesem Kamban s-avem Kabir ai auzit vestea kilometrică în
tunelul capului tăiat amurg luminos transilvan închipuindu-i statuie în
Târgu-Mureş lui Kabir simetric lui Csomo de ne sfătuisem ascetic hai să merem
câţi citiseţi Lawrence de Kabir n-aţi auzit nici de la mine întrucât
traducându-l pastişându-l uitatu-l-am pedeapsă de la el templu cărunt în
amenajata bhakti nelăsată acum nu mai am cui tot mie şi lui împărăteşte cântat
căutat amurgul paralelipiped coloana alb-roşie a gării Agar ce să mai iubeşti
amintire ce să te mai agăţi de căciulă cravata până urci că şi-n avion hawaiene
te observau ştiam că-mi voi aminti nu şi când mă bucuram dinainte Kabir acum
autoidentificare pierdută argonie argo şi agonie Iason cioara voce de pescăruş
ăsta-mi va fi poemul memoriei cu faţa la perete bhakti repetrec târgul
necunoscut amintindu-si marele necunoscut muream să-mi aduc aminte numele
poetului Kabir în aula magna a universităţii Petru Maior chiar acum o ţigancă
de noroc voi povesti bhakti nume de mantre geaba voiam să-l scriu pe Kabir te
ucid ţarule ţânţarule auzi să vii pân' la Târgu-Mureş pentru a-l uita pe Kabir
tocmai când vrei să-i spui numele la cinşpe metri de statuia lui Csomo unde
tibetano-hinduse-buddhiste interferând şi am recitat-cântat ce nu uitasem lumea
s-a cam tulburat ca de Kabir pomenisem la început de Montale că fiecare cu
misticismul lui nici eu nici Kabir azi la masă aţi numi strada aia Kabir la
propunerea unui kabirist de vorbea la telefon cu Cabiria de-mi zicea Giulietta
Massina dottore băiete mi-ar spune Kabir o stradă o cale nelactee Iancule cu
noi să fii refrenul gării mureşene atenţie la linia 5 vine Braşovul o
locomotivă pe 2 da-mpărate d-aia nu-şi aduce aminte nimeni de noi că murim
neamintindu-ne de Kabir şi el de unde să ne ia să ne vină în minte dom'ne mai
ţii minte mai şi uiţi în Târgu-Mureş dom' primar uitarea-amintirea Kabir o
stradă ceva vin cu ambasadorul nou mă sună şi Bordaş de martor nu i-am mai zis
i-oi spune să râdă şi el de cine nu râsese rămâne poematic după cenuşă femeia
întrebase azi la decan ce trişuri ce gogonată antitutelă şi invers ce nevoie de
clienţi Clinton cărţi de vizită n-am mai dat secretelor tema uitării atunci şi
de crime am scris poezii pe unde vă omorârăţi de ură poetul Kabir îşi uită-n
mine numele ladă pe roţi cărând copilul tras într-un triumf cu şal şi dal am
rămas dator numai cu setea nu cu numele lui Kabir e şcoală cu trenul de 2-3 ori
mai încet am scris chiar cam multă uitarea cocoaşa pe altă linie ascute roţile
or adormi liniile sub mine altă cocoaşă pe ochiul poetului cocoaşele se
succedează tot mai global ia du-te la Deda plecare iniţiatică atică n-am
caravana oprită în vad o tinereţe nu mi-ar mai trebui că destul le pierdeţi voi
dulceaţă viaţa Transilvaniei pe încercate unde să mai dai lovitura vatra
discuţia nu se congruase pe graţia întâlnirii prieteneşti nu era un spontan era
un aşteptător fără ceas deşteptător cam ca tine critic dealurile alea cu munţi
ai şi ştiut că-mi duceam viaţa la adăpost cocoaşa dublă pe trăgaci de linie
păienjenii cu ţânţarul Siberii de unde să nu întârzie totalitatea oranj
întunecându-se voci de copii cum vă par statuie scriind într-o metanoia
înghesuită spicuindu-se a noastră sectă fără dare de seamă de mână abia noaptea
cardiocăprie nici n-ai fost vreodată vesel de-ai fi ştiut în viaţă să râzi
gloată de seriozitate glutie de bună-voie ce eşti bolnavă la cap o să-l sunaţi
pe bulamer ne-om primi căraciul cruci prin mine precreştine mai şi trăind în
urma fraţilor bântuie cocoaşe adică locomotive geometrii la pătrat paşi repezi
o cortezie de coviltir melos câte ofense nu ocolesc nescriindu-le criticule ai
boala stilului de pe la Făgăraş pe Mureş cu amintirea lui Rebus aştept să nu
mai vină cineva altfel poate vorbi şi ungureşte de ce ne-am fi fost cloacă
domuri reverberate în barbă pe unde noaptea mai urcând şi noi la Ilinca
luaţi-vă la revedere şi de la mine oricum eu vă salut nevenind din Kabir
memorie din Tulsi busuioc Mob se suie-n pat cu pantofii ca pe el măcar pe drum
măcar pe şină v-am spus ce nu vă putea spune nimeni româneşte puseu de uitare
îmi fac din transpiraţie pieptăn ne îndoapă cu seceta a doua aţi aflat toţi
ceva în sanscrită Kabir dă titlu puseului de uitare cine să râdă primul
ţânţarule ăla anunţă întârzierea de răcoreală ori că ne mai rumeneşte ce
subconştient de nimic statui românce nebilingve pe după grofi de secole brune
dansându-l pe Atila în Edda oriunde te-ai duce îţi răsai corcoduşă fata o fi şi
ascultat spiciuri şi-n excursie mă alesese de ne-am văzut şi în poză oi lua
două ziare şi o apă mergi unde te cheamă Luminiţa după Ofelia har ramayanic
de-acum Eliade ce Bachelard la Călinescu încă Baudelaire nu ştiţi ce vă spun şi
vă vreţi metoda nimic decât literatură nimic vise pare Bacovia per tineri şi
muzica lui pe versuri de Eminescu nu ţi-am lăsat nici cartea de vizită nu ţi-am
mulţumit că m-ai publicat şi mi-ai trimis revista la menuetto dansează Plata
scroafe pe om hai sănătate du-te-n pm habar n-ai ce bestie vrea şi el îi place
că e dulce să-ţi dea tata pişu bă du-te-n pm în casa asta numai nebuni cucu la
voi ţi-au venit musafirii mâine grande punto m-aţi făcut scriitor văd eu cu
grămăjoiu dobitocule idiotule numai femeile astea mi-au mâncat zilele pe rug
mi-au făcut bine un pic de bun simţ nesătule câte 5000 şi noi zero nu te uita
degeaba că nu pot să termin
24.9.07 hoaţa l-a stropit pe
agentul de pază cu lapte din sân Gârlescu din Galicea cu troaca după aur mai
vinde un pic din România m-am gândit mult şi m-am răzgândit puţin şi-a spus
repede textul fără nici o intonaţie cearta pe net e ca şi olimpiadele pentru
handicapaţi chiar de câştigi tot retardat rămâi
25.9.07 zero cu majuscule capete
sărutându-se prin claustrofobie o reuniune indianistică de nu whitmaniană cum
am fost înainte sunt şi acum în viaţă decât suferinţa străini mărăcini ţara de
peste veac holocaustul asupra conştiinţelor şi vieţilor Churchill afuma-l-ar
iadul biserica şi-a îngropat groparii Calinic praful de ei că şi pe inima mea e
jale multă în adâncul pământului cele mai trăitoare rugăciuni romanizarea o
absurditate matematică traco-trago Tragia Ţapia zalmoxismul a fost de totală
îngăduinţă de totală ospitalitate cu sabia în mână şi-au forţat coexistenţa
genocid când puşcă ăştia în lac se ridică apa cât bisserica şi-a luat la bătaie
calul ferească dumnezeu să fii cal la rom ai băut apa mânzului de dimineaţă în
mecla sa de cal sălbatic naţie de animale cuvântătoare fără conştiinţă spui şi
tu ce ştii numai că nu ştii ce spui orbecăie dar în acelaşi timp tropăie pe
sfoară singurul popor din lume care ne-am împuşcat propriii oameni şi am votat
87% cu cei care ne-au împuşcat we hired to protect America but Americans Dacia
pe Mob gramata omul cu terorile
29.9.07 country boy a mai
îndatorată America i-am agresat monoton după ce căzusem cu faţa pe parchet
zgomot fără rană nouă şi strigoilor din guşă cu ochii pe nimeni frică vă mai e
de voi crima de a-l ascunde pe campionul Tănăsie să-mi trag sufletul dacă revin
la viaţă lege lene somn momn n-am mai citit de zeci de ani din mine mă
închipuiaţi numai voi Coandă că studenţii mă laudă cum făceam noi ziare
împreună
30.9.07 lene americană al nostru
country boy round and round mergi bre că-i femeie cumsecade şi nu ia bani turma
cuvântătoare în ţară şi departe nimic pantera gata Tibrus se bucură bisericile
lui Dumnezeu din toată lumea cptain my captain Lincoln Aron Cotruş Bram Stocker
based Dracula mainly on Long Island's Walt Whitman father and mother and wife Trickle Drops nu Vlad Ţepeş tot pământul de
minuni e acoperit Isus a zis să vă renaşteţi au plecat prea mulţi oameni din
ţară ca să mai plec şi eu
2.10.07 du-te şi te atmosferă
spovedeşte toamnă cu american de pâslă cum de merg ăştia la război că vorbesc
mult şi singur se uită pe unde trece nu aşa ar fi în România mai rău că scrie
cum e în România te invită şi nu te ţine mai mult de o lună pe potol pijamale
costum abuz de ţară casă identitate ofensă gesturilor de salvare a unui
retardat american Bad că Vas nu se poate lega la şireturi mă simt aproape dat
afară de un american în propria casă cum să mai mergem la prânz la Aurelica
spre Dervent exact ce-am strigat la el din Târgu-Mureş că n-o găsise pe
Pristina acum iar în căutarea a ce-o fi scriind lui frate-său alt tâmpit pe
invitaţie original fact vs real fact Mabus Edgar Cayce fata că să nu dea drumul
la gaze nu ştie s-o facă nici să spele o farfurie ori mai ştii ce prefăcătorie
că la internet e zmeu din retardare de american pe film pare bun a dedicat
recitarea lui taică-său audienţa i-am asigurat-o mai mult ca altora alţii de pe
lângă fotbal crede că de minunat ce e cine-i va da costum în provincie ci viză
indiană şi-o mai lua bine că se băgă CIA pe fir cum să nu ne asculte SIE
telefoanele că nu-i zic să nu-i dau idei de gaz o ia şi fie-mea pe arătură Gene
Six pe aer cum şi-a schimbat el dolarii în euro cum te-ai înţeles cu Bece lauda
în dispreţ minori despre minoritari pe ţară nu-şi dă seama decât de demenţa
mumă-sii pe care care-o mai ţine de fustă ne-a arătat poze genealogice casa
l-am dus de mână să se dea Whitman şi
Bece murdar o vedea diferenţa versiuni editing nu le-a deschis cartea de la
Pasi n-a deschis-o atunci o fi având misiune televiziune danieliune ce ţi-e şi
cu americanii lui Taubman ăsta înţelege prin invitaţie să-ţi ia hainele ideile
identitatea şi să nu-l dai afară atunci care mai e hazul lăsării batjocorit cum
să te duc în zdrenţe la Dalles poate la ţigani în Sibiu te mănâncă
doamne-fereşte Darwin veriga lipsă monştri Whitman Dracula nu Ţepeş la Stocker
poate scăpăm şi se împodobesc înşişi introvertire să sperăm neucigaşă tu te mai
închipui te temi pentru noi fato de te credea muma geloasă pe musafir şobolanul
Apolo la împăiat murder call vânător împuşcat cap tăiat van piesă cum îţi
povesteam după paparudă personaje pentru batjocorire liberă nu te spun fie-tii
că vorbeşti cu el trebuie să vin repede acasă să te apăr întins ca Dracula
taxidemia I could have done it nebunia asociată crimei stress pe schizo puncher
Fantasio ferestrăul decapitării sunteţi loviţi cu spaima nu facere e prieten cu
mine la cataramă v-aţi inflamat nu ştie nu e mult v-aţi escaladat acest stress
foarte tare să nu te-ntorci târziu să-mi aduci film ţineţi-vă firea că nu
sunteţi copii mici a fost în pat cu el şi nimic şi părţi bune s-a şters
tradusesem dar şi ăsta e un semn să mi se fi şters traducerea ştii ceva ne
sperii de lălâu şi infant şi ăla m-a scos pe mine din text nu ţi-oi fi omorât
părinţii de acasă nici pe noi chiulul fumatul şi pupatul în şcoală plăcerea ca
funcţie a finalităţii finalitatea obiectului depinde de plăcere nu cred că
citesc Kant pentru că mă gândesc la idei ca să nu fie inechităţi viaţa pentru
Whitman Weber la Viena acasă ce renată nevoie de şansă neplăcut contemplativ ai
înfiinţat 13-14 organizaţii vaca era foarte tristă medicamente f. puternice
atmosfera superdecăcat cartele din nou se va ponta reproş că fac lucrurile prea
bine perfecţionistă şi ăilalţi nu m-am dat cu capul de pereţi tu şi restul
oamenilor
3.10.07 cârciuma e parlamentul poporului
parlamentul e cârciuma mea nu mă supăr nici cât un epsilon pe doi tăiat postul
de profesor pentru contra mea neacreditată socio-psiho id fata a plătit degeaba
un an nici nu mai priveghem şi tu te făcuşi ambasadă e vorba de nanotehnologii
nu de hibrizi de sfeclă să cadă dreaq de pe un perete când e cutremur să vină
peste degetele de la picioare şi să-mi înnegrească unghia muriţi încet
imposibil peste imposibil ca şi cum ai cumpăra un trabant defect ca să zici că
ai maşină eşti şi proastă şi ai terminat la stat încearcă doar să bage puţin
teama în amărâţi îi învaţă pe alţii cum să fie incompetenţi nu l-a ţinut
ostatic decât propria neputinţă are comportament de şef de haită câte-o gură de
apă o foaie de ceapă cu mămăligă poporul român naiv ca de obicei Gabi că-l ia
în memoria lui frate-său cum creştinismul tâmpeşte proinzi cum că ea nu mai are
ce pierde nici hepatita dirty American beggar on us itinerabil hoit
interpopular liberali ocupaţi forumurile cu americanu' că dacă moare e mort din
naştere acest individ sleios abia aştept să crape betzivul să vă văd atunci
scursorilor păros ca Marx ascet ca Gandhi dar ce folos agăţarea ziaristelor
înfometate cel puţin Tur ne provoacă şi mai multă silă clonaţii vor vota încă
vreo zece ani aşa şanasa mare ar fi revenirea lui Mu bandiţii au acaparat deja
totul frate mort clonă şi mai moartă nu te-am invitat să mă scoţi din
virtualitate pe burtă dacă omenirea va mai exista se ia imbecilitatea americană
n-aş vrea să fac infarct de mă perpeliţi cu perversitate măreaţă ucigăşenia
impotenţei mila femeilor de malac spulberaţi-l din viaţa voastră acum revelaţia
a fost de la -ism la -xie hoiturile aceştia de politicieni hămesiţi înfometează
asupriţii soartei să scuturăm jugul colonial al celor ce ne-au furat drag
tomberon tu mi-ai rămas de-a pururi cel mai bun prieten îţi jigneşti fratele
mort fiica moartă cu musafirul l-aş putea face criminalul lor postum
4.10.07 noi ţi-am ajuns de vii treci la morţii lui Gabi apoi ţări mai
pişi câine deochind în ocol sau să mă duc frate lui Gabi pe jos când erau pline
când se-nvârteau de tot asasinat de la bun început robot din toate ficţiunile
România salvându-şi veneticii punându-i domni coroane ajutându-l îi induci
antiromânism nu-i las în pace distrugerea din prima nu e câine e hoit pentru o
haită represii statice ecstatice statistice conducerea neantului schizofrenic
destui nebuni destui destui capete pe capete de biliard o fi intrat şi-n ăsta
papruda că ai cu cine semăna merci dormeau pe ei şi bombardau pe noi zicea
aviatorul din satul Licurici să nu ia o treanţă că jaf aduce nenorocirea pe cât
îşi face noroc câinesc n-are voinţă pe făcute desfăcute dansează parkinson pe
dosarul SUA contra invitatorilor răpus he is out of any reality and you knew
brother e dracul din Dracula Stocker Whitman îi
spun lui Gabi bine o zi bună îţi ia morţii proasto pe noi ne-a luat de vii o
să-i ia morţii te uitai băiatul parcă ieşise Cornelia făcea cafea infarct sub
invazie down şi la mănăstire te ţine 2-3 zile droguri iar controlate bătut de
poliţişti ăştia doi sunt să mă aresteze pe mine aduci nenorociri fata că e o
experienţă id neacreditat salvarea lui a fost Răzvan s-a mai muiat situaţia
viza şi Noana control drog noi mai buni la inimă ca fraţii lui vorbise în
retardare copil de 3 ani ai lui l-au trimis să moară în lume ucigaşii dintr-ai
tăi şi tu cobe ne întoarcem ca să nu te mai terorizez psihologic azi aşa mâine
invers numai un nebun îţi vine 2 luni pe cap eu o lună în New York Boston de-mi
ispăşesc neştiinţa încă pe normalitate
5.10.07 piedestal Ararat pe el un
retardat morţii lu' Gabi luaţi acum la fraţi la boieri Rudeni capul lui Mihai
trotuare luate pentru road show bus numai case de lemn şi Nonici în capul
Platei rafinament dumnezeesc cu nebunii ăştia rămân la suprafaţă pe înrăite
dedesubturi să nu facă vreo depresie să-l găseşti rânj pe câţi americani
terminatori de români Răzvan înţelept cu tatăl rus mort cred că nu l-a călcat
nici o maşină doar a doua zi am căzut eu from now your relation with my family
is ever ended mai văzuşi atunci te pun pe recitări şi la ţigani mă jigneşti pe
la spate şi nici n-am mitraliera n-aţi fost homosexual mai bine eram la vache
folle nu e adevărat zice troll cum vă zboară genele penele altor vieţi
exhaustivitatea cenzurii judecată la puşcărie poliţistul de-a-mpuşcat ostaticul
american între găinile Noanei repede cu eroul zilele muzicii suedeze la o băută
ahoe dă-l afară ce ţi s-a opus ai zis brutal nu păţit năduşit aolit până-n
argou de garou garoi roi ne denaturăm pe căutate be again a mixt nu scop de
gărgăuni zero turist zero tot vampir pe al nostru pir pe cine mai moderând act
mut sectă şapte zile portativ de note gamă trafic abia nu ne-om mai retort(ur)a
tunelul ne lipseşte de sine transpiraţi atunci nici fluidul energiei nici măcar
karma arhitectului cum ne-ar proiecta el biblioteca să ne aducem aminte de
liberali de mi s-ar părea maleficitatea scenariul se va ficţiona după
trimiţător cu doctorii în décor de omor pe nehorror cu pozele părinţilor prune
nu pepene lui i-ai dat nu îngrijesc bolnavi americani Codex Gigas Biblia
Diavolului Podlazice Mărcuţa în incendiu cum o fi după secetos Canalele din
Saint Maritn ţări repatriatoare de minorităţi supravieţuirea repetată de
germene gripal hipoferena prezideaua cine a votat cu paracetamolul pocăinţă politică
dar preţul pâinii bolnav de puteri tv tru popor provincie ochelarii pe dos se
descurcă singur să înjure către guvernul american cărai azi pepenele pentru
homeless-ul vost România e pilotată din străinătate CIA moluscă ăsta să mă
sufoce familion va emana până la antipod Bădică în mintea ta roasă de efectul
cretinismului preş Băse eşti calvarul unui asfalt ca ăsta ostatecul meu mă ia
ostatec să-l car ţară de pustiit şi furat de hrănit monument bombard nostalgici
criminali gândeau normal aveau păreri du-te la izvorul de lapte şi rămâi acolo
într-o vacanţă eternă rromă eşti o cauză pierdută bolnav în agitaţie
psihomotorie logoreic şi cu fugă de idei ai vrut nimirlicule să dai partidul pe
mâna libidinosului mai lasă-ne în pace că ne faci o silă imensă capii
asasinatului o duc bine merci şi în bogăţii tatăl fiu de emigrant rus mama
ţigancă bulgăroaică acest criminal şi autor al tuturor relelor nu mai au nici
un venin să ne otrăvească zilele păcat că nu m-am născut în altă parte onorată
Americă ia-ţi hoitul nu merită mai mult decât un zâmbet pe fugă te urmăresc
securitatea sri sie die kgb cia mossad ceea ce urmăreşte el este să te
scârbească cine vii de la serv nu speli vase doc vorbeşte cu Parisul n-aveţi
nici unul loc de mine sărisem cine e am spus liber acum tu oferta financiară e
mai tare ca oferta tehnică sărut-mâna cum a fost la licitaţie în cont o sumă
mai mare mărire de salariu pe Victor l-am lăsat să-l dea p-ăla afară reguli de
supravieţuire bestie involuntară eu cum rabd fără Victor o săptămână rabdă şi
tu cu ăsta
6.10.07 recepţie la rege te cheamă
majestatea la telefon şi Eliade te aşteaptă la nervi americani sub Saul cât
trece săptămâna emozioni fosilizându-se tinerii părinţii şi cântăreţii lor de
construire inoculată noilor veniţi argou m-ai fi făcut al cincilea frate pe
toţi patru ţinându-vă terorişti tu cel mai terorizat terorizator te ţin şi te
hrănesc teroare parcă m-aş chema Iraq să bage cireada de bandiţi la zdup
românii în majoritate sunt nişte impostori aurolacul nostru american teroristul
nostru parafrază adjectivată pe stăpân după exarh şi dă-i cu Brâncoveanu primul
mason român fraţi încorporaţi în eternitate masoneria delle moderne rivoluzioni
della Valacchia prea mulţi sclavi în ţara asta să muncească nu mai sunt homo
galacticus nu soare îmbătrânit bombe Max Goldstein americanii şi ruşii s-au
înţeles în decembrie parcă ar gândi în altă limbă a explodat nu a explorat
metroul pe acel palpit americănit nechit
îi tot scriu în gând lui frate-său o frază a misunderstanding about
invitation we could not normally host an American for more than two months we
can be philanthrops my sister received him out of Christian Orthodox merci with
no any think to do than a vaguelly writing and sleeping hope he is not carrying
with him any illness even we have no obligations he obliged us with his
helplessness no money no will for anything to do get him down yet it is at
least emparassing if not issueless such situation having air of aggression
molie fluture triunghi er4 sus he
actually ofended our good-will stating that he is not interested in Romania and
came out of invitation which wasn't an invitation just if here we will let
tourist not being in family nu mai vrea la Vâlcea c-aşteaptă telefoane din
neantul diplomatic spirist ieşean n-are 25 d pe noapte la Fulbright Plata că să
nu-i scriu lui freate-său încă în două zile afară cu India zici că a minţit nu
gândeşte oricum nici să mintă că iar fi spus şi Jnt să plece de aici că aş fi
un om dificil crezi că n-ar fi putut spune oricum nediplomatic nu i-aş mai
trimite om la training tot ea pierde de nu m-ar represa tot în prelungirea
moluştei bine că o salvarăm pe Noana-Gabi nu-mi vine nici mie nu e casă de
aşteptare un singur lucru mâine găseşte-ţi alt loc ai netul să vorbeşti cu
familia comunică I had mai văzuşi în somn
8.10.07 cu stresul aurolacului
actor american canasta câştigată de gazde fără supărare că tot la noi Plata că
simte că se va întâmpla ceva rău s-o fi gândit că nu pleacă musafirul ori
sparge da' plecând Popeştii Lenuş cade şi mâna i-o sparge caloriferul prăvălit
peste ea sânge salvare ghips venit cu fata consiliu minute va sosi şi Jan de la
conopidă nor în cap de carceră gardianul că s-a lovit de scară la o adică ne
înţelegem cu judecătorii am deşertat multe nopţi împreună mai bei tot nu beau
n-am cum mă schimba că promise că pleacă după-masă c-ar fi găsit două hosteluri
să fie sănătos cu bagaj şi la revedere migrenă că frate-său şi nu-i dă
bani scăpai de schizo şi de Jan cu nouă
pătrăţică după prima Lenuş internată îi operează mâna a ei şi a caloriferului
cu poltergeist paraamerican fata nu credea c-o să vii eu încă nu cred c-o să
pleci păţiră şi alţii cu americani pe somn şi mâncare s-a auzit şi la
Chillicothe chestia numeai tragedie călcătura pe noi nu dramă ăsta n-o să mulţumească
nici eu că pleacă totuşi ce pacoste America şi prin dormicioşi de corp ce
agenţie-i instruieşte ai început să ai alergie la engleză ca la spaniolă hostel
cu 18 d pe zi sacrificată Lenuş era rândul să mergem la ei şi nu ne-am dus din
cauza ta take shower and back out ok ok aseară nu băteam nici mort azi opponent
mates Te8 Pa6 De6 Rg5 vs Re7 ăştia sunt cei mai periculoşi americani şi după
indieni Ashok ce dor tu auzisei cum au fost alţii ca tine măcar unul sedusese
fata şi ce scandal le-a făcut ea părinţilor când l-au dat afară că vindem casa
tot microbul tău ne dărâmăm de-o lume nouă deja tu parles d'un autre to the end
the only good think was to live us free never thanking for having us under
occupation and terror dacă este mişcarea asta a lor de călcare a caselor
romîneşti cu fete ori Whitman I have bad throught Lenuş cheag mare nefractură
dorul lui Ashok conferinţele lui Vertsman şi Charlot Ionică adjectivul lui
iubitor de societatea românească puneţi mâna pe dânsul şi-l prindeţi şi-l
legaţi one wish alone I have bohemian rapsody e în situaţia australianului care
şi-a cumpărat bumerang nou dar nu poate scăpa de ăla vechi oase de plastic s-a
tăiat într-o damigeană nu plecaşi bine şi-mi căzu un dinte bun că altul mâncai
când erai poezia lui Ivănescu se distinge printr-un ton aflat la conjunctiv ce
să mă plâng de-o schizofrenică ori un american puturos şi nesimţit când aţi
făcut puşcărie şi v-a fost ucis fiul nu-şi spăla yankeul farfuria nici mort
Dumnezeu şi la Cluj şi la Bucureşti şi în India metoda copiilor miezului de
noapte americani risipiţi pe net materializându-se virilus potentus faceţi
patul pentru fată acum câteva ore molusca se demigrena şi-o fi uitat ori lăsat
iconiţa de la Dintrunlemn Socola e nebun ca noi Piersic am făcut camera asta
locuibilă sectanţii somnului american în România declarabili la ambasade de
drog de cip de congregare reţea de sine stătătoare prin frână de mediocritate
magneţi schizofreniei locale ruperi de mâini ploi de dinţi centre
interschimbabile acum pe noi Lunia se va sfii nu numai să-l ţină nu s-ar mai cu
India pământul se micşorează n-am zis în detrimentul vostru că nu ştiţi omul
era văzduh Adrian era în chinul Hamletului Piccolomini virgine ucigaşe
asociaţia de apărare împotriva somnului american în românia represată prin
intensificarea trimiterilor paramilitare mămăligari instruiţi de ţiganii din
Texas românul nu vede decât viermele din măr ameninţare din Iran ordin
americanizabil via Canada îmi timisese şi o româncă s-o aducem pe aia ca pe Mob
că n-am mai ajunge-o covor îşi vând casele ne calcă ni le vindem şi noi de
urâtul din somnul drogului nume greşit România în loc de Tracia sau Tragia mai
dionisian ospitalitatea sinucigaşă a zalmosienilor speculată de reţea
https://georgeanca.blogspot.com.au/2018/04/nesti-american.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu