Șah în stil rusesc
Teodor Palade
22 Ianuarie 2020
Marți, 14
ianuarie 2020, la aniversarea anului nou ortodox rus, în cuvântul său,
prim-ministrul Dimitri Medvedev și-a tulburat audiența cu un citat sumbru din
povestirea lui Cehov intitulată „O noapte în cimitir”: „Fiecare an care vine
este la fel de rău ca cel care pleacă, iar noul an are toate șansele să fie mai
rău decât vechiul”. Aceste cuvinte rostite de prim-ministrul guvernului
Federației Ruse, avertizau că, exact ca în povestirea cehoviană, cu fiecare an
nou venit ne apropiem de moarte, devenim mai săraci, chelia ni se mărește iar
nevasta este mai bătrână. Cu siguranță, Medvedev știa ce va urma a doua
zi. Și, a doua zi, miercuri, 15 ianuarie
2020, agențiile internaționale de presă anunțau pe prima pagină demisia
prim-ministrului Dimitri Medvedev și, drept urmare, căderea guvernului de la
Moscova.
Ce s-a întâmplat?
Deși în
conferința anuală de sfârșit de an președintele Putin sugerase posibile
modificări ale Constituției, spre surprinderea opozanților dar și a
susținătorilor săi, cu ocazia discursului anual privind starea națiunii de
miercuri 15 ianuarie 2020, el a făcut cunoscută intenția fermă de a efectua o
serie de schimbări drastice în plan legislativ și constituțional. Între altele,
Putin a susținut că sunt necesare modificări constituționale prin care puterile
președintelui Federației Ruse să fie drastic reduse. Mai concret, multe dintre
pârghiile de putere aflate azi în mâinile președintelui ar urma să fie preluate
de Parlament și de Consiliul de Stat. Inclusiv atribute esențiale, cum ar fi nominalizarea
prim-ministrului și a altor oficiali cu funcții cheie în administrația
centrală.
Tot pe
neașteptate, în aceeași zi, prim-ministrul Medvedev își anunță demisia. Prin
acest gest politic, guvernul Federației Ruse este dimisionar și el. Și, ca surpriza
să fie totală, Putin acceptă imediat căderea guvernului și nominalizează un nou
prim-ministru în persoana unui politician cvasinecunoscut, Mihail Mișustin,
fostul șef al Serviciului Taxelor Federale.
Să fi fost
doar hotărâri de moment? Să facă parte aceste mutări dintr-un plan cu bătaie
mai mare prin care Putin și Medvedev ar
avea de câștigat pe termen lung? Să fi fost impusă această drastică schimbare
la nivel guvernamental de situația economică fragilă a Rusiei, cu o economie
aflată în regres la nivelul ultimilor ani din cauza sancțiunilor occidentului
și a pierderii supremației pe piața petrolului și gazelor naturale? „E dificil
să vezi altceva decât un truc prin care să rămână în control și după 2024 (anul
în care expiră actualul mandat prezidențial). Pur și simplu nu cunoaștem
întreaga poveste - sau întregul plan”, spunea imediat după evenimente Valeri
Akimenco, cercetător la Conflict Studies Research Centre, unul dintre
institutele cu cea mai înaltă expertiză în ceea ce privește evoluția situației
politice, economice și militare din spațiul ex sovietic, cu predilecție din
Rusia.
De ce a demisionat Guvernul
Federației Ruse?
În
mass-media internațională au fost vehiculate o mulțime de motive. Între
acestea, o ruptură bruscă în relațiile atât de strânse dintre Putin și
Medvedev, manifestarea indignării prim-ministrului că nu a fost anunțat din
timp despre intențiile președintelui, asigurarea, pentru Medvedev, unei poziții
convenabile din perspectiva schimbărilor preconizate, înlăturarea unei eventuale
opoziții din partea unor miniștri la planul expus de Putin… Dar, mai bine să-l
ascutăm pe Dimitri Medvedev însuși: „În acest context este evident că noi, ca guvern al Federației Ruse,
trebuie să asigurăm președintelui țării noastre posibilitatea de a lua toate
deciziile necesare în acest scop. Și, în aceste circumstanțe, eu cred că este
corect ca, în concordanță cu articolul 117 din Constituție, guvernul Rusiei în
compoziția sa curentă să se retragă”
V-ați
lămurit? Nu? Atunci să citim articolul 117 din Constituția Federației Ruse.
Poate ne scoate din impas. La pct.1, art 177 stabilește: „Guvernul Federației
Ruse poate să-și depună demisia și Președintele Federației Ruse poate accepta
sau respinge demisia” Misterul persistă.
Intențiile președintelui Putin
Intențiile
declarate de președintele Federației Ruse par a nu avea nicio legătură cu
mutările strategice imaginate de analiștii politici. Mutări care ar avea ca
scop materializarea unui plan, neclar încă, de menținerea a influenței
personale și după încheierea mandatului prezidențial. Ultimul mandat posibil
conform normelor juridice ruse. Senin, Vladimir Putin a spus răspicat că aceste
mutații au o singură menire: să sprijine procesele democratice din Rusia. Și
nimic mai mult. Totuși, joi 16 ianuarie a.c., BBC aprecia că Vladimir Putin a
declanșat o adevărată revoluție. „Revoluția propusă de de președintele Putin
pare a nu fi una sângeroasă, dar prevestește cea mai mare mutare din politica
Rusiei de când Boris Ielțin a trimis tancurile să înconjoare Parlamentul, în
1993, în timp ce oponenții săi erau baricadați înăuntru”. Leonid Volkov, aliat
al principalului oponent și critic al administrației ruse, Alexei Navalnâi,
merge mai departe și numește gestul președintelui Putin „O lovitură de stat
constituțională”
Speculațiile
privitoare la adevăratele intenții ale președintelui Putin, abundă. Cele mai
credibile par a fi cele care văd în această surprinzătoare mutare politică
dorința ca, după încheierea din 2024 a prezentului mandat, Vladimir Putin să-și
asigure o poziție din care puterea sa să nu fie în mod definitoriu redusă. În
sprijinul acestei variante este dat exemplul fostului președinte al
Kazahstanului, Nursultan Nazarbaiev, care, după cei aproape treizeci de ani cât
s-a aflat la putere, ar fi continuat să rămână un lider național ca președinte
al Consiliului de Securitate.
Sunt, de
asemenea, voci care susțin că setul de măsuri ar avea ca scop și blocarea
accesului la funcția prezidențială pentru principalii săi contracandidați:
Alexei Navalnâi și Mihail Hodorkovski. Scenariu credibil, pentru că între
schimbările constituționale preconizate, cele privitoare la condițiile pe care
ar trebui să le îndeplinescă un candidat la funcția prezidențială vor impune ca
acesta să fi trăit în Rusia cel puțin 25 de ani, neîntrerupt, să nu fi avut
niciodată o reședință permanentă întro altă țară și să nu fi primit niciodată o
altă cetățenie înafara celei ruse. Condiții pe care niciunul dintre cei doi nu
le îndeplinesc.
La ce ne putem aștepta
Care vor fi
urmările, ne spune Dimitri Medvedev, proaspătul fost premier rus: „După ce
toate aceste amendamente sunt adoptate […] vor urma schimbări semnificative nu
numai într-o seamă de articole ale Constituției, dar și în echilibrul de
putere, anume în executiv, legislativ și în diverse domenii ale puterii
judiciare”.
Deocamdată,
în afara schimbării prim-ministrului (căruia Putin i-a mulțumit călduros pentru
întreaga activitate a guvernului), nu se întrevede nimic concret. „Mulți oameni
cred că Putin intenționează ca aceste schimbări să devină efective după
alegerile prezidențiale dar i-a dat lui Medvedev ceva mai mult timp în avans”
susține Timothy Ash de la Bluebay Asset Management. Același Timothy Ash crede
că „Putin a așteptat până când riscul
extern al sancțiunilor a devenit mai moderat. El va vinde această veste a unui
nou guvern ca parte a unui proaspăt start menit să ajungă din urmă Vestul […].
Va fi mai multă preocupare pentru reforme și pentru sporirea eficacității
guvenamentale în asigurarea creșterii și îmbunătățirea standardului de viață”.
Conform
agenției TASS, miniștrii au rămas deocamdată pe funcții, urmând ca schimbarea
lor să aibe loc progresiv. Măsurile anunțate de Vladimir Putin pe 15 ianuarie
nu au un calendar exact, iar unele schimbări de poziție odată cu trecerea
timpului nu sunt de înlăturat.
Prin
discursul privind starea națiunii de la acest început de an, Putin a făcut o
mutare pe imensa tablă de șah a Rusiei. Este o mutare strategică menită să-i
ofere, indiscutabil, o serie de avantaje. Atât pe plan intern cât și pe plan
extern. O parte dintre câștiguri sunt previzibile și, ca urmare, sunt
evidențiate de analiștii politici. O altă parte, ca de fiecare dată când
șahistul mută, rămâne necunoscută pentru privitori, chiar dacă aceștia sunt
eminenți jucători de șah.
Nu ne mai
rămâne decât, atenți, dar cu răbdare, să așteptăm urmările neîntrezărite încă
pentru Rusia, pentru climatul politic internațional, pentru România. Ele vor
veni, cu siguranță.
Aranjament grafic - I.M.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu