MIHAI EMINESCU: GLOSSA

MIHAI EMINESCU:  GLOSSA

~*~

Vreme trece, vreme vine,

Toate-s vechi si noua toate;

Ce e rau si ce e bine

Tu te-ntreaba si socoate;

Nu spera si nu ai teama,

Ce e val ca valul trece;

De te-ndeamna, de te cheama,

Tu ramai la toate rece.

Multe trec pe dinainte,

In auz ne suna multe,

Cine tine toate minte

Si ar sta sa le asculte?...

Tu aseaza-te  deoparte,

Regasindu-te pe tine,

Cand cu zgomote desarte,

Vreme trece, vreme vine.

Nici incline a ei limba

Recea cumpan-a gandirii

Inspre clipa  ce se schimba

Pentru masca fericirii,

Ce din moartea ei se naste

Si o clipa tine poate;

Pentru cine o cunoaste

Toate-s vechi si noua toate.

Privitor ca la teatru

Tu in lume sa te-nchipui:

Joace unul si pe patru,

Totusi tu ghici-vei chipu-i,

Si de plange, de se cearta,

Tu in colt petreci in tine

Si-ntelegi din a lor arta

Ce e rau si ce e bine.

Viitorul si trecutul

Sunt a filei doua fete,

Vede-n capat inceputul

Cine stie sa le-nvete;

Tot cea fost ori o sa fie,

In prezent le-avem pe toate,

Dar de-a lor zadarnicie

Te intreaba si socoate.

Caci acelorasi mijloace

Se supun cate exista,

Si de mii de ani incoace

Lumea-i vesela si trista;

Alte masti, aceeasi piesa,

Alte guri, aceeasi gama,

Amagit atat de-adese

Nu spera si nu ai teama.

Nu spera cand vezi miseii

La izbanda facand punte,

Te-or intrece nataraii,

De ai fi cu stea in frunte;

Teama n-ai, cata-vor iarasi

Intre dansii sa se plece,

Nu te prinde lor tovaras:

Ce e val, ca valul trece.

Ca un cantec de sirena,

Lumea-ntinde lucii mreje;

Ca sa schimbe-actorii-n scena,

Te momeste in varteje;

Tu pe-alaturi te strecoara,

Nu baga nici chiar de seama,

Din cararea ta afara

De te-ndeamna, de te cheama.

De te-ating te feri in laturi,

De hulesc, sa taci din gura;

Ce mai vrei cu-atale sfaturi,

Daca stii a lor masura?

Zica toti ce vor sa zica,

Treaca-n lume cine-o trece;

Ca sa nu-ndragesti nimica,

Tu ramai la toate rece.

Tu ramai la toate rece,

De te-ndeamna, de te cheama;

Ce e val, ca valul trece,

Nu spera si nu ai teama;

Te intreaba si socoate

Ce e rau si ce e bine;

Toate-s vechi si noua toate;

Vreme trece, vreme vine.

(1882)

***

Sursa: Ioan Miclau Gepianul