SERBAREA ZILEI
LIMBII ROMÂNE
printre măști, mănuși, izolare în
pandemie
Sufletul mi-e în sărbătoare. Am
intrat în clepsidra timpului. Am auzit ecoul rostirii românești
din natura
de la poalele Munților Făgăraș, care măsoară anii în milenii de românism.Vântul și-a făcut prezența și
șuiera cântând a sărbătoare. În răsunetul cuvintelor neauzite dar rostite de
natură în limba ei specifică am descifrat o epistolă adusă de vânt și citită de
multisecularul oraș Brașov, mândru de ctitoriile sale. În liniște și emoții îl
ascultam prin vuietul pădurilor:
„Dragă Limba Română te cinstesc cu
tot ce am mai bun, cu armonia naturii mele, cu toate florile mele care-și
deschid corolele în toamna bogată, cu toți strămoșii mei care se odihnesc în
morminte. Azi românii se îmbracă în sărbătoare și-ți ascultă glasul limbii strămoșești
cu gust de miere. Toate florile din munți și din câmpiile mele te sărbătoresc.
Iubită limbă română ne-ai însoțit mereu în timp. Prima Școală Românească îți
stă mărturie, îți repetă silabele tale izvorâte
din veacuri străbune. Biserica Sfântul Nicolae din Șcheii Brașovului îți
oferă azi dangătul clopotelor sale vechi cât istoria, bat de secole o simfonie
a nemuririi. Aș înșira mai multe monumente, dar timpul mi-o ia înainte. Mi-aș
continua plimbarea primtre monumente și
cuvinte românești, printre biserici și îmbrățișări frățești. Dar, las pe cei
care iubesc această sărbătoare să deschidă porțile sufletelor și cugetelor spre
bucuria aniversării limbii române.”
Anul 2020 marcat de pandemie ne-a
făcut să privim prin fereastra prezentului numai la locații izolate pentru a ne serba limba noastră strămoșească.
Astfel, ne-am adunat 11 persoane într-o proprietate privată de la poalele
Făgărașilor pe Valea Viștei, numită Viștișoara, în apropiere, (la 3 km). de
Mănăstirea „Constantin Brâncoveanu” de la Sâmbăta de Sus, județul Brașov.
Primirea scriitorilor participanți s-a făcut într-o atmosferă sărbătorească cu
tricolorul la intrare fluturând printre brazii argintii. Încă odată s-a dovedit
că serbarea limbii române poate dezvolta prietenii trainice. Atât musafirii,
cât și gazdele aveau măști la întâlnire,
dar fețele lor radiau de bucuria reîntâlnirii. Această ocazie de suflet a
constituit un prilej de strângere în jurul valorilor culturale și morale ale poporului
român indiferent de numărul participanților. Inima românului zvâcnește a iubire
creștină și în situații grele. Vai! Ce bucurie am simțit la sosirea grupului de
participanți la omagierea limbii române
la casa noastră de vară!
Debutul
acțiunii a avut loc la o masă sub brazii argintii pentru prezidiu iar
participanții au luat loc la câteva mese
cu câte trei locuri sub umbrele colorate dispersate în grădina înflorită.
Prezidiul a fost onorat de umbra oferită de un arbust înflorit la
maxim-Hidrageea grandiflora-
Florile din
grădină, parcă nunteau pe trpte de lumină, brazii îmbrăcați în verde vuiesc cu
vântul de pe crestele munților.Erau însetați de soare după cerul încărcat cu
nori de ploaie, ei sunt adevărați titani ai locului. În atmosfera mirifică a
sărbătorii noastre , simțeam că Dumnezeu ne-a pus balsam pe suflete.
Dintre flori
și petale au izbucnit cuvinte de laudă pentru limba noastră strămoșească și de
adevărate imnuri religioase și laice interpretate cu talent și dăruire de doi
dintre invitați: Maria Brădean și George
Cărbunescu. Uneori au curs lacrimi de bucurie, dar și de emoții.
Desigur,
întreaga serbare a avut loc după un program bine stabilit și riguros de către
doamna Ligya Diaconescu, directoarea Revistei internaționale Starpress,
vicepreședintă a Ligii Scriitorilor din România:
Cuvântul de deschidere al serbării
Zilei Limbii Române. Prezintă Ligya
Diaconescu și Mariana Popa;
Cuvântul de salut al domnului Al.
Florin Țene, Președintele Ligii Naționale a Scriitorilor Români. Prezintă Preot
Constantin Mănescu, Președintele Ligii Scriitorilor Români, filiala Râmnicu
Vâlcea;
Cuvântul de salut al doamnei Mary
Smith, New York, USA, redactor șef al Revistei Starpress Internațional USA.
Prezintă Mariana Popa, redactor cultural al Revistei Starpress România;
Cuvântul de salut al doamnei
Melania Rusu Caragioiu, redactor șef al Revistei Starpress Inetrnațional
Canada. Prezintă Marinela Belu Capșa;
Lansarea antologiei „Limba Noastră
Cea Română ”– Starpress- „ în anul coronavirului-2020”.
Prezintă
Ligya Diaconescu și Mariana Popa. Din creațiile celor 44 de scriitori și poeți
prezenți în volumul lansat au fost prezentate câteva fragmente de operă, în mod
aleatoriu.
Program
artistic susținut de Maria Brădean și George Cărbunescu, invitați de onoare.
Recitări din
opera scriitorilor cuprinși în Antologia „Limba noastră cea română”. Prezintă
Marinela Belu Capșa, George Cărbunescu ș.a.
Pentru desfășurarea propriu zisă a
acțiunii iau loc la masa prezidiului: Ligya Diaconescu, „Doamna limbii române”,
preotul dr. Constantin Mănescu – presedintele
L.S.R. Vâlcea, Mariana Popa, gazda serbării.
Emoțiile se
citeau pe fețele tuturor. Ligya Diaconescu privea scrutătoare în zare, cred că ajungea
până la fruntariile țării chemând astfel pe români să-și serbeze limba vorbită.
În ochi are sclipirile anotimpului încă verde, transmite dorul mut din șoaptele
izvoarelor de munte, care se prăvălesc spre noi în cântec de ape purtătoare de
istorie românească.
Preotul
Constantin Mănescu are fața luminoasă împodobită cu o mare barbă albă. În ochi
i se citește sufletul încărcat cu rugă. Își deschide intervenția cu un mic Te
Deum. Vocea-i ne îndeamnă la iubire cristică și smerenie. Răspândește liniște și
protecție.
Scriitoarea
Mariana Popa e încărcată de emoția găzduirii acțiunii dedicate limbii române.
Privește drept înainte scrutând timpul pentru a se regăsi într-o undă călătoare
spre viitoarea serbare a limbii române. Urează tuturor un bun venit și
mângâierea sufletelor în locul desfășurării acțiunii, acesta aflându-se și în
apropierea Izvorului lui Arsene Boca.
Desfășurarea serbării a fost presărată cu
multe momente de muzică în interpretarea tinerei Maria Brădean, elevă în clasa
a XII-a la liceul din localitatea Sebiș județul Arad și a cunoscutului
interpret de romanțe, George Cărbunescu
din Râmnicu Vâlcea. Au fost clipe de adevătară poezie recitată, Ligya
Diaconescu, Mariana Popa, prof, Marinela Belu Capșa și de vecina locației noastre, prof. Adriana
Dumitrescu.
La finalul acțiunii, a revenit preotul
Constantin Mănescu pentru a pomeni pe scriitorii colaboratori ai revistei
STARPRESS care au dispărut în ultimii ani, din diasporă și din țară: Teresia
Bolchiș Tătaru-Schneider din Ausburg Germania, Francisc Pal din Toronto, Marin
Ifrim Buzău, Eugen Axinte Brașov, Ștefan Steiculescu din Râmnicu Vâlcea și
Corneliu Leu, unul din inițiatorii acțiunii de serbare oficială a limbii
române.
Un mic
parastas stropit cu vin și „îmbălsămat” cu rugăciuni ne-a umplut sufletele de
tristețe, dar am simțit și o eliberare prin rugă.
După servirea mesei de prânz în același loc al
desfășurării acțiunii, ne-am deplasat în județul vecin, Sibiu în localitatea
Porumbacu de Sus la „Castelul de lut” pe Valea Zânelor.
A fost o adevărată excursie de relaxare a
„familiei Starpress”. În scurt timp toți acei oameni sobri de la festivitatea
de dimineață au deveni copii. Întreaga atmosferă a locului începând cu natura
înconjurătoare, râul care se rostogolea zgomotos peste pietre, căsuțele construite
ca în povești, înghețata pe băț ne-au
transportat în copilărie, dar atunci nu purtam măști pe față. Cu puțină
imaginație am intrat în magia acelui loc și am găsit tihna și tradiția
poveștilor cu zmei și zâne.
Seara am
continuat cântecele și recitările „acasă” la locul serbării zilei limbii
române.
A doua
zi am dorit cu toții să vedem un loc
sacru și să ne mângăiem sufletele cu credință. Așa că, ne-am deplasat cu toții
la Mănăstirea Bucium din județul Brașov. Am ales acest loc pentru că pământul este plin de urmele martirilor. Povestea începe în
anul 1761 când Maria Tereza, împărăteasa
imperiului austro-ungar a dat ordin de distrugere a tuturor bisericilor
românești din Transilvania.
Istoria
locului spune că au tras soldații cu tunurile în biserica de la Bucium, nu au
reușit s-o lovească cu nici o ghiulea. Atunci generalul austriac a dat ordin ca
această biserică să fie arsă din temelii. Acolo au ars călugării care s-au
închis în biserica mică de lemn. Se spune că jerta acestor călugări n-a fost în
zadar pentrucă în timpul incendiului au apărut imagini cu ingeri auzindu-se
cântece solemne. La încetarea focului n-au fost găsite oseminte sau urme ale
călugărilor arși. Soldații s-au speriat și au părăsit în grabă locul focului
pus de ei. Acum la Mănăstirea Bucium nu se mănâncă carne deloc. Călugării care
poposesc acolo se roagă neîncetat iar programul lor de odihnă este de patru
ore. În rest, rugăciune. Bătrânii spun că există o taină a mănăstirii, că în
această poieniță este un drum direct către Dumnezeu. După acesta vizită, toți
eram marcați de istoria locului dar aveam în suflet o pace albă.
Serbarea
Zilei Limbii Române ne-a adus bucuria neașteptată în acest loc sacru numit
”PACEA LUMII”.
Mariana Popa, Brașov
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu