duminică, 5 martie 2023

Marin Neacsu - Minciuna are picioare scurte, dar bine încălțate

 



Minciuna are picioare scurte, dar bine încălțate

Col. (r) Marin Neacsu

05 Martie 2023

 

După ce a explodat subiectul Bâstroe și toată lumea „s-a inflamat”, după ce presa- chiar și cea guvernamentală pe care suntem povățuiți să o ascultăm și să o consultăm ca ”sursă oficială”- a ”atacat subiectul” mai mult din interese de rating decât din interes social, uite că minciunile unora sau altora încep să iasă la iveală, dar nu din dragoste de adevar ci pentru a acoperi ilegalitățile și înțelegerile făcute la ceas de noapte.

 

Reamintesc ce declara domnul prim-ministru Ciucă despre lucrările din Deltă, în 20 februarie 2023 : „Nu am date, nu am primit nimic până acum”.  Mai înainte spusese că nu are date oficiale privind lucrările. Apoi că nu cunoaște amploarea lucrărilor, că va măsura personal adâncimea canalului, apoi că va trimite experți, apoi că ministrul Aurescu a clarificat situația cu partenerul ucrainean.

 

Ambasadorul Ucrainei în România, Ihor Prokopchuk, a anunțat că vineri ar urma să aibă loc consultări tehnice cu partea română pe tema lucrărilor efectuate pe Canalul Bâstroe.

 

Nicolae Ciucă spunea  despre scandalul Bâstroe: „Există informații că Ucraina a dragat mai mult decât s-a agreat. Am autorizat ca în perioada imediat următoare să aibă loc întâlniri bilaterale, ca să putem să avem deschis şi onest pe masă toate datele şi informaţiile şi de-o parte şi de cealaltă şi să identificăm soluţiile în plan bilateral. A fost semnalată şi Comisia Europeană, astfel încât împreună să putem să identificăm şi ceea ce s-a întâmplat şi măsurile care trebuie luate astfel încât să protejăm Delta Dunării, un patrimoniu natural nu doar al României, ci un patrimoniu mondial, european. Există date şi informaţii că s-a dragat mai mult decât era agreat, şi anume 3,5 metri adâncime. Anul trecut, ţinând cont de nevoia de export de grâne din Ucraina, s-a cerut un acord pentru a putea să se dragheze în zona localităţii, a portului Ismail, ceea ce s-a şi aprobat şi navele de dragare, în obişnuinţa prezenţei lor pe canalul Bâstroe şi pe braţul Chilia, de regulă execută lucrări de întreţinere. Acum, pentru a putea să clarificăm, este nevoie de datele oficiale de la fiecare instituţie. Am putut să vedem că există evidenţe clare că adâncimea este mai mare de 3,5 metri, ceea ce trebuie clarificat”.

 

Deci domnul prim ministru ne informează că au demarat demersurile pentru verificarea adâncimii canalului și a impactului de mediu, și că așteaptă răspunsul Ucrainei. Toate răspunsurile erau date în funcție de cum evoluau informațiile și dezvăluirile din presă sau diferite alte surse. Până la urmă ieri, 2 februarie 2023,  Ciucă a decis să arunce pisica în ograda U.E., recunoscând că deciziile nu se iau la București nici măcat când e vorba de o chestiune domestica, sau de vecinătate, care ar trebui să intre în competența strictă a celor în cauza, adică România și Ucraina.

 

După mai mult de două săptămâmi de dezbateri pe margine activităților Ucrainei pe canalul Bâstroe și brațul Chilia, Ucraina încă nu și-a dat acordul și nu a dat acceptul părții române pentru a verifica adâncimea canalului. Acest lucru este deosebit de important pentru că pe data de 18 noiembrie 2022, Guvernul României semna „Hotărârea nr. 164/2023 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei, semnat la Bucureşti la 18 noiembrie 2022, privind punerea în aplicare a Convenţiei privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontieră, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991”. Acest acord poartă semnătura „Prim ministru, Nicolae Ionel Ciucă”.

 

Contrasemnează: p. Viceprim-ministru, Mihaela-Ioana Kaitor, secretar de stat p. Ministrul mediului, apelor şi pădurilor, Robert-Eugen Szep, secretar de stat Ministrul afacerilor externe, Bogdan Lucian Aurescu. Dar probabil sfătuit de „Ion” ultimul consilier - inteligența supremă din Guvernul României -, consilierul de taină, premierul  a dat undă verde... publicării documentelor semnate de România și Ucraina în data de 18 noiembrie 2022.

 

Documentul a apărut „pe nepusă masă”  în Monitorul Oficial, Partea I nr. 175 din  1 martie 2023. De ce abia acuma, la 3 luni după semnare? Pentru că era de preferat să nu se știe, deși, conform legislației române, acordul intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial. Deci până pe data de 01.03. acordul nu era valabil, dar, pentru că există și un dar, autoritățile române și-au luat măsuri ca nimeni să nu știe când intră în vigoare acordul, pentru că în final în acord se precizează: „Prezentul acord este încheiat pentru o perioadă nedeterminată şi intră în vigoare în 30 de zile calendaristice de la data primirii pe canale diplomatice a ultimei notificări prin care părţile se informează reciproc despre finalizarea procedurilor interne necesare pentru intrarea în vigoare a prezentului acord”.

 

Cu alte cuvinte, cine poate ști când a intervenit  pe canale diplomatice ultima notificare de informare? Păi acestea pot interveni oricând, pentru că însuși acordul prevede  la art 3 (2), că „Notificarea activităţilor propuse şi documentaţia de evaluare a impactului asupra mediului se transmit prin e-mail de către punctul de contact/punctul focal al părţii de origine către punctul de contact şi către punctul focal al părţii afectate, precum şi către autoritatea competentă. La primirea notificării sau a documentaţiei de evaluare a impactului asupra mediului se transmite fără întârziere o confirmare de primire. În cazul în care punctul de contact/punctul focal al părţii de origine consideră că notificarea sau documentaţia de evaluare a impactului asupra mediului nu a ajuns la partea afectată, punctul de contact/punctul focal depune eforturi pentru a se asigura că notificarea sau documentaţia de evaluare a impactului asupra mediului este transmisă părţii afectate, inclusiv prin canale diplomatice”.

 

Eu nu mai înțeleg nimic. Acordul intră în vigoare la 30 de zile de la ultima notificare pe canale diplomatice, dar astfel de notoificări pot fi trimise oricând. Deci care e ultima?

 

Sper să ne lămurească domnul Aurescu.

 

Mergem mai departe și să vedem ce avem noi aici. Avem un document care vorbește despre impactul lucrărilor asupra mediului. Ciudat, nu se vorbește despre Deltă și Bâstroe, nu se vorbește despre rezervația Deltei Dunării, dar nici măcar un cuvințel. De ce? La ce alte lucrări transfrontaliere se mai poate aplica prezentul Acord? Păi în afară de Brațul Chlia și canalul Bâstroe, la niciunul. Concluzia este că acestui acord îi lipsește obiectul de aplicare, tocmai pentru că era singurul posibil, și se subînțelege că  este o... anexă a unui acord anterior, despre care incă nu știm sau o sta prin sertarele domnului Aurescu, și care cuprinde lucrarea propriuzisă, pentru ca acesta prevede doar detaliile privind protejarea mediului. Rezultă că celălalt acord privind lucările la canal, care au dat voie ucrainienilor să adâncească canalul, este mult mai important dar și mult mai secret. Oare când vom afla despre el, când va fi scos pe piață?

 

Ce mai aflăm din acest acord? La art 6(6) scrie negru pe alb: „(6) Atunci când o parte consideră că ar putea fi afectată de un impact transfrontalier negativ semnificativ datorat unei activităţi propuse menţionate la articolul 5 din prezentul acord şi când nu s-a făcut nicio notificare conform alineatului (1) al prezentului articol, părţile fac schimb de informaţii suficiente în scopul angajării discuţiilor pentru a afla dacă este posibil să se producă un impact transfrontalier negativ semnificativ şi, la cererea părţii afectate, se convoacă Comisia, astfel cum se prevede la articolul 16 din prezentul acord. În cazul în care Comisia convine că este posibil să se producă un impact transfrontalier negativ semnificativ, dispoziţiile prezentului Acord se aplică în consecinţă”.

 

Conform declarațiilor domnului prim-ministru, Ministerul de Externe a înștiințat partenerul ucrainian cu privire la posibila încâlcare a Convenției și impactul de mediu ce ar decurge, deci, partea ucraineană trebui să răspundă conform acordului, oficial și să participe la verificarea impactului. Când a avut loc informarea pe cale diplomatică privind impactul de mediu al acțiunii ucraineene ? Poate ne răspunde tot domnul Aurescu. 

 

Articolul 7(3) spune că „(3) Partea afectată ia măsuri pentru distribuirea documentaţiei de evaluare a impactului asupra mediului şi pentru colectarea comentariilor autorităţilor şi a publicului părţii afectate din zonele care ar putea fi afectate”.

 

Articolul 10(3) din acord întărește acest aspect: „Autoritatea competentă a părţii afectate colectează, sintetizează, traduce şi transmite părţii de origine toate comentariile şi obiecţiile menţionate mai sus în termenul indicat la articolul 7 din prezentul acord”. Deci autoritățile române  sunt  obligate prin acord să colecteze toate comentariile și plângerile autorităților și publicului român privind efectele lucrării la canal. Foarte interesant. A făcut domnul Aurescu acest lucru? Așteptăm răspuns.

 

Ba, mai mult, conform art 10(4), „(4) La cererea părţii afectate, partea de origine se asigură că dezbaterile publice sunt organizate la datele şi în locaţiile sugerate de partea afectată. Aceste sugestii vor fi rezonabile şi justificate. În anumite cazuri convenite, dezbaterile pot fi organizate într-un format online sau hibrid. Datele se stabilesc conform calendarului indicat la articolul 7 alineatul (2) din prezentul acord”.

 

Ca să nu copiez tot acordul (nu de alta, dar nu vreau să apelez la instanță pentru a bloca investigațiile privind posibila fraudă de furt intelectual), concluzionez că întregul Articol 10 se referă la obligativitatea părților de a informa și a ține cont de opinia publică. Aici autoritățile române au făcut exact invers, neinformând nici măcar cu privire la acest acord și pretinzând chiar că habar nu au de lucrările ce aveau loc fără a-l respecta.

 

Într-un fel, autoritățile ucrainiene nici nu pot fi învinuite, ele nu au fost notificate de partea română, deși lucrează la canal de luni de zile, având acordul semnat au considerat că lucrările lor nu afectează ecosistemul. Orice încercare de a arunca vina pe ucrainieni este sortită eșecului în orice instanță. România este cea care nu a aplicat acest acord, netrimițând nicio sesizare sau înștiițare până când nu ”s-a Inflamat” lumea. Nu e vorba doar de complicitate aici, ci, așa cum spuneam,  pur și simplu trădare a intereselor naționale și nerespectare a unor acorduri internaționale privind protecția mediului, în condițiile în care suntem obligați de aceleași autorități să mâncăm gândaci, pentru că vacile sunt nesimțite și dau gaze.

 

Să vedem, cum  vor răspunde autoritățile, mai ales tripleta Aurescu-Ciucă-Iohannis la întrebările de mai sus?

 

P.S.: Nu e nevoie de specialiști și scafandri sau acordul părții ucraineene pentru a măsura adâncimea canalului Bâstroe. Acest lucru îl poate face din biroul premierului și „inteligența sa artificială” Ion. Există un site, îți spune ” marinetraffic.com”, cu ajutorul căruia se poate vedea traficul pe toate apele lumii. Dacă intri pe acest site, și te „focusezi” pe Bâstroe, poți vedea atât dragoarele lucrând pe canal dar și orice altă navă,iaht sau mă rog un vas cu un pescaj mai măricel, cu toate datele despre el, pavilion, lungime, lățime, locul de stație, viteză, destinație și chiar „Draught” care are definiția următoare: „the draught of the vessel is the maximum depth of any part of the vessel, including appendages such as rudders, propellers and drop keels if deployed” (pescajul navei este adâncimea maximă a oricărei părți a navei, inclusiv anexele precum cârmele, elicele și chilele de cadere, dacă sunt desfășurate).

 

Cu alte cuvinte e vorba de .. pescaj, adică cât se scufundă în apă nava respectivă, sau adâncimea minimă la care poate circula. Ei, pentru că am împrumutat eu de la un amic niște furnici care circulă printre urechi, am căutat și am găsit azi dimineață, pe canalul Bâstroe, un vas ci numele de „propus” care are pescajul de 5,3 M deci cu aproximativ 2 m mai mult decât adâncimea „oficială” declarată de partae Ucraineană. Cum vasul este de tip cargo și nu a venit pentru agrement, deci încărcat e LMC că a intrat mai mult de 3,5 m în canal și totuși continuă să plutească. Deci, domnule prim ministru, aveți aici în fotografia postată, dovada faptului că adâncimea canalului este mai mare decât cea admisă, dacă postarea ministrului ucrainean al infrastructurii nu v-a convins. Ce măsuri luați? Consultați-vă cu „Ion”. Am auzit că va cere pensie specială în calitatea de consilier guvernamental. Pe când înaintarea în grad? Ce, Caligula nu și si-a făcut calul senator ?

 

PS2.Pentru că deja a făcut înconjurul lumii consilierul Ion, provocând rîsul și celor aflați în conflict armat, căci se pare că s-a declarat armistițiu în Ucraina pentru a putea și cei din tranșee și buncăre să râdă în hohote, spre informarea domnului consilier ION, un site care ne arată ce înseamnă inteligență artificială. Va atrag atenția că acest clip vă poate crea discomfort, prin comparație.

 

Surse web:

-

 

- https://romania.europalibera.org/a/nicolae-ciuca-canalul-bastroe-intrebari-jurnalisti/32279526.html

- https://www.antena3.ro/politica/nicolae-ciuca-despre-scandalul-bastroe-comisia-europeana-667405.html

- https://monitoruloficial.ro/Monitorul-Oficial--PI--175--2023.html








Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu