D-apoi io măria mea, tată-tu măria sa, tu măria ta, dar cine dracu ține sacu ? Frânturi de limbă.

No, da stai omeneşte, că ț-oi spune, zâce nişte frânturi de limbă, care trebe zâsă iute, dă alceva afară (poate fi o şcoală pentru formarea dicției):

1). Prepelița prepeliții

Cu 12 pui prepeliți,pestriți,

Dar mai pestriță-i prepelița pestriță

Cu 12 pui prepeliți pestriți.

2). S-a suit capra pe piatră

Şi s-a spart pitra în patru,

Crepe capul caprei

Ca şi piatra-n patru.

3). Capra neagră calcă-n crânci,

Crânciul s-o crăpat în cinci,

Crepe capu' capri'n cinci,

Cum o crepat crânciu-n cinci.

4). Io pup poala popii,

Popa pupă poala me.

5). Napti-s  doi pă su' lădoi.

6). Fata popii napi săpa,

Pe sub  poartă napti-s da.

7). Napti-s doi noaptea prin gard,

Napti's doi de doi grițari.

8). Flutur pe punte,

Flutur sub punte.

9). La curbe şinele pocnesc.

10). Tata ia curbe cu maşina.

11). Jar nou,

Par nou,

Soc arde,

Jar n-ave.

12). M-o trimis tata măria sa pe mine măria mea la dumneata măria ta să ne împrumuți un sac de grâu.

Frânturi de limbă.

~*~

13). Căuacean cu pila lungă

Şi-o pilit pila pe pungă.

Pila-n pungă,

Căuăuăcean cu pilă lungă.

14). Pilălău cu pilă lungă

Şi-o pila pă dungă:

Pila-n pungă,

Pilălău cu pilă lungă.

15). Solomon cu pila lungă

Pila-n pungă,

A pilit pila pe pungă,

Solomon, cu pila lungă

16). Pită albă în cisma doamnei.

17). ceapă roşie în cisma doamnei.

18). Ştim, că ştiu ca-i ştiucă,

Dar bu ştiu, că ştiuca-i peşte.

19). Capra be apă la Piatra de  pe piatra

Ce crapă în patru,

Capra neagră o calcă-n apă

La Piatra pe piatră,

Deşi piatra pe piatră sede,

Piatra la Piatra pe piatră crapă.

20). Cita citează pe Cita,

Prinde peşti cu dinamita.

21). Caricaturistul care caricaturează

Caricarituri carcteristice.

22). Domnule Dudezcu, dați-mi două dude

Dulci din duda dumneavoastră de dincolo de drum.

Duda duduită duduieşte dudele.

23). Felicia, fata fierarului Florica Fery face fasole frecactă fără fum fiindcă focul face fum.

23). Şase saşi din şase sate în şase saci.

24). Stanca, Sarca, sta-n castan, ca Stan ce cântă cu Bran la pian.

25). Ploaia umple plopu, plopu-i plin de ploaie.

26). Stiu, că ştii, că ştiuca-i ştiucă,

Dar nu ştiu ,că ştica-i peşte şi, că de gura lui frje-peşte se lipeşte.

27). Vulpoiu' vulpeşte vulpuieşte vulpea vulpuită

28). Am cinci lăvnicele

Plăcnicele,

Chiscovărnicele.

De n-aş putea

Lavnici,

Plăcnici,

Chiscovernici (cele cinci  degete a mâinii:

pe care pe unu-l mâi la dițăi,

pe altul la purcei,

pe unul după aschioare,

pe altul să facă plăcintoare

şi cel mai mic:"

țiuic, țiuic, că io-s mai mic !")

~*~

-D-apoi io măria mea, tată-tu măria sa, tu măria ta, dar cine dracu ține sacu ? (din antologia de folclorul copiilor: Înțelepciunile şi minunățiile copiilor, de Pavel Rătundeanu-Ferghete)

Iară, iară, ca ş-asară,

Cum asară ş-amu iară ?

Ş-asară ca ş-amu,

Cum asară ş-amu' nu ?