Vasilica Grigoraş –
Respir adânc şi zbor
~*~
Ce s-a întâmplat cu noi
până mai ieri mă doare,
în afară de firava speranţă.
Am umblat încolo şi-ncoace
împlinită doar în tăcerea mea.
Îmi place aici, mă descopăr
până peste malurile mele.
Mă iau de mână ca pe un copil,
mă rog şi sunt învăluită
de avalanşe de lumină.
Vibraţia albastră mă-mpresoară,
navighez în fluviul din ochii tăi,
cu blândeţe inspir molecule
din dragostea ta.
Începe procesul de revigorare
respir adânc şi zbor, visez din nou.
~*~
(Din volumul „O corabie
la timp potrivit”, Iaşi, PIM, 2018)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu