MICLĂU - BANII CRESC ȘI ÎN POM? DA, CRESC!

BANII  CRESC  ȘI  ÎN  POM?

                                    DA, CRESC!

         “…Deși  proverbul spune că “banii nu cresc in pom”, sunt cazuri foarte reale când “banii cresc in pom”. Cum? Foarte bine, ba mai mult, însași viața noastră este legată de pom, pentru că ne dă oxigenul necesar respirației!

Bine, totuși ce facem cu proverbele, cu vorbele de duh care spun că banii nu cresc în pom?  Oh, ele rămân deapururea adevărate, însă pentru cei ce nu vor să muncească; adică, dacă vrei să culegi ceva, trebuie să și muncești, ca să mânânci mere dulci!

Dar să muncești cinstit!

       Bunăoară am gusta noi strugurii cei dulci, cireșele, merele, perele, dacă n-ar fi grădinarul cel harnic? Acesta ne va povesti truda sa: “sădind, îngrijind, udând, nedormind de grija înghețului de peste noapte când florile dau în pârg, legând pentru susținere crengile pomilor fructiferi când vin vânturile  cele pustiitoare, curățind pomii de omizi și putregaiuri, grădinarul cel harnic zice: “Din acești pomi eu culeg bani frumoși! Deci, “banii cresc și in pom”, oamenii harnici știu asta, recoltând fructele pomilor ca pe niște adevărate monede de aur.

Dar dacă lenea ne face să dormim, ca apoi să ne mai și plângem de lipsă de bani, iată ne obligă în schimb nevoia de respirație  să plantăm pomi și păduri, grădini, spre a nu ne asfixia din lipsă de oxigen!

     Acoperirea cu vegetație a fiecărei palme de pământ erodat, a fost și va fi întotdeauna o necesitate de supraviețuire. Ce trist peisaj ne desfășoară o coastă de deal pustiu și uscat, dar, ce peisaj frumos și sfânt ne aduce ochilor și inimii văzând, pe acea coastă șiruri de meri, de cireși, înfloriți unde albinele să-și împlinească miraculoasa lor misiune, iar cântecul minunat al păsărilor să umple  împrejurimile cu acel ecou prelung și trăgănat! Oare nu ar fi vorba aici de o adevărată sursă de pură sănătate pentru om?  Oare nu este aceasta grădina cea dăruită de Dumnezeu?

Mai bine nu s-ar fi inventat nimic niciodată, ci să fim pus coroana de aur pe fruntea țăranului cel sfințit de Soare și de Ceruri! Știintele le-au dospit deseori și lenea omenească, dar ca în loc să servească natura și viața, știința asta taie pomul, să construiască un scaun, scaun înalt cu speteze aurite, pe care să stea lenea cea somnoroasă, disprețuindu-l tocmai pe harnicul țăran, pe vierul din via Domnului și Maicei Sfinte!

      Dar nu despre asta vreau să scriu acum, ci despre adevărul ca banii cresc in pomii fructiferi, in livezile și pământurile care azi se prăpădesc în paragină, in timp ce tinerii noștrii, urmașii noștrii, din necesitate de bani, merg prin străinătăți să muncească în grădinile altora.

   Uneori la distanțe destul de mari; că de-ar fi să fie măcar gradina proprie, cumparată, ar mai fi o idee, laudabilă chiar, deoarece în marea gradina a lui Dumnezeu trăim. Dar nu e chiar asa, iar aleșii de azi, adica cei de pe “scaunele cu spetezele aurite”, dorm liniștiți, doar numai când vine vremea reinoirii “mandatelor” de stat pe scaune, îi caută prin lume ca să le ceara “votul”. Plina-i lumea asta de minuni!

      Mai ieri-alaltăieri, ne mândream cu intrarea în mileniul al 3-lea, mileniul luminilor și al bunelor vremuri, când colo…, uite-te Române, unde ne-a dus știinta/viclenia asta economică! Să ne pierdem și sufletele de creștini. Dar să nu disperăm totuși, să ne încredem în Dumnezeu. Tot prin întelepciunea folclorului nostru adâncit în ființa și suferința neamului auzeam  bătrânii noștri zicând: “banul e ochiul dracului”, și numai un Cristos Isus a fost puternic aruncând de la Sine promisiunile de măriri lumești cu toate cele ale deșertăciunilor! A venit industrializarea și fumul! Amarnică gândire și școală! Ei, dar unde ne sunt acum industriile și agriculturile?

Am omorât caii și boii, carul si plugul! Ingenunchem în fața Ta, Țăranule Român, rugându-te să ne binecuvântezi pentru iertarea păcatelor noastre, ajunși azi “nimicuri” prin servirea “răului” promițător de măriri și aur, te-am răstignit! Si eu te-am răstignit, cu toții te-am răstignit Doamne! Iartă-ne Țăranule Român, știm că Dumnezeu este cu

Tine, acordă-ne iubirea Ta, învață-ne să îngrijim grădina cu pomi, din care să putem supraviețui, ca să nu cerșim banii nimănui! Dar ferește-ne Doamne de bogății care să fie furate din averile propriului popor!. Nu ne da Doamne conducatori laici si religiosi din randul acestora! Invață-ne Țaranule Român, cum trebuie să învățăm copiii noștri pentru viață, familie și iubire!

   Dumnezeu niciodată nu l-a urgisit pe cel umilit și suferind, ci i-a pus în piept flacăra speranței și-a nădejdi iubirei Sale, adica a Dreptății ce are să vină, așa cum a venit dealungul veacurilor! Negreșit! In Grădina noastră crește “Pomul vietii”- pe acesta nimeni nu ni-l poate smulge, căci la sădit Dumnezeu pentru noi!” Iar banii câștigați prin munca cinstită, aduc fericire fiindcă sunt sfințiți de Dumunezeu și truda omului harnic!

IOAN MICLĂU-GEPIANUL

2018

   Foto: PR-F