vineri, 19 martie 2021

ALEXANDRU STANCIULESCU - MINILECTURĂ cu GÂND DE SEARĂ, DOAR O VORBĂ.....!

 





ANOMALIA

Sfantul Ioan din Kronstadt

 

 

De ce oare natura în întregul ei si toate ale sale îsi urmeaza cursul într-o ordine atât de înteleapta si de minunata? Fiindca o conduce si o directioneaza Însusi Creatorul. De ce oare în firea omeneasca – omul fiind suprema încununare a naturii – exista atâta dezordine? De ce apar în viata omului atâtea dereglari si anomalii? Fiindca omului i-a venit în minte sa dispuna el însusi de sine si sa nu tina seama de vointa Creatorului. Omule pacatos, preda-te pe tine însuti si toata viata ta Domnului Dumnezeului tau si viata va începe sa urmeze un curs întelept, frumos, maret, si te vei simti, cât vei trai, minunat, precum sfintii lui Dumnezeu care s-au predat pe sine lui Hristos si pe care Biserica ni-i înfatiseaza zilnic drept modele de urmat.

 

Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 209

 

 

RAIUL DE AICI

Parintele Paisie Olaru

 

 

Într-o zi, admirând batrânul Parinte Paisie frumusetile muntilor si codrilor singuratici de la Sihla, a zis catre ucenicii sai, suspinând din inima: Tare ma tem sa nu ramânem numai cu raiul acesta de aici si sa-l pierdem pe celalalt, din pricina lenevirii noastre!

 

Parintele Paisie Olaru, Parintele Paisie duhovnicul, traducere de editie ingrijita de Arhimandrit Ioanichie Balan, Ed. Mitropoliei Moldovei si Bucovinei, Iasi, 1993, p. 35

 


ÎPS Bartolomeu Anania - Duminica a 2-a din Post - Vindecarea Slăbănogului din Capernaum - 27.03.2005



EMIGRANTUL

Sfantul Tihon din Zadonsk

 

 

Vedem în lume ca oamenii se stramuta dintr-un loc în altul, dintr-o localitate în alta, dintr-un sat în altul, dintr-un oras în altul si toata averea mobila o iau cu ei. Acesti oameni se numesc emigranti. Tot asa si crestinii adevarati, care au în inimile lor credinta vie, ca o faclie, emigreaza cu inimile si cugetele lor din lumea aceasta în celalalt veac; ei se nasc în lume, dar se stramuta în Patria cereasca. Despre aceasta, Sfântul Pavel, vasul ales al lui Hristos, spune dimpreuna cu toti credinciosii: „Cetatea noastra este în Ceruri, de unde si asteptam Mântuitor, pe Domnul Iisus Hristos” (Filipeni 3, 20).

 

Noi traim cu trupul pe pamânt, dar cu sufletul ne suim la Ceruri. Acolo a mers Domnul Hristos, Capul nostru; într-acolo ne grabim si nazuim cu suspine si noi, madularele Lui. Într-acolo a mers Începatorul nostru, Domnul Iisus Hristos, într-acolo privim si noi si Îi urmam. El ne atrage într-acolo, ca pe ai Lui. Acolo este Patria noastra, acolo este casa noastra, acolo este mostenirea noastra, acolo este avutia noastra, bogatia, cinstea, slava, mângâierea, bucuria si toata fericirea noastra. Noi nu cautam în lumea asta decât cele absolut necesare.

 

Sfantul Tihon din Zadonsk, Comoara duhovniceasca din lume adunata, traducere de rasofora Domnica Talea, Ed. Egumenita, Galati, 2008, p. 485

 

 

INDELETNICIREA OMENEASCA

Sfantul Nicolae Velimirovici

 

 

Lucratorul tarinii, semanatorul, cioplitorul, tâmplarul, olarul si toti ceilalti mestesugari, care prelucreaza un material greu si-l prefac într-un lucru frumos, Îl simbolizeaza pe Însusi Domnul Iisus Hristos. De aceea, când vezi ca mestesugarul preface ceva nefolositor, ceva salbatic în ceva cultivat, ceva murdar în ceva curat, ceva neroditor în roditor, ceva urât în ceva minunat, adu-ti aminte de Hristos si de ostenelile Lui asupra sufletului tau.

 

Sfantul Nicolae Velimirovici, Simboluri si semne, traducere de Gheorghita Ciocioi, Ed. Sophia, Bucuresti, 2009, p. 63-64

 

 

 

POMUL RODITOR

Sfantul Nicolae Velimirovici

  

 

Ca un pom sa poata creste, are nevoie sa aiba înfipte radacinile în pamânt. Tot astfel si sufletul: trebuie sa fie sadit în Împaratia cea duhovniceasca, cereasca, caci aceasta este temelia lui, care îl hraneste si din care el creste.

 

Ca un pom sa se poata dezvolta, are nevoie sa fie udat. Tot astfel si sufletul: trebuie sa fie stropit din belsug cu harul Duhului Sfânt, pentru a fi sanatos si puternic. Sfântul Antonie spune: „Precum un pom nu poate sa creasca daca nu este stropit cu apa curata, tot astfel si sufletul nu poate sa creasca daca nu se hraneste cu sevele cele ceresti”. Numai acele suflete cresc, care primesc pe Duhul Sfânt si sunt udate din belsug din cerestile izvoare.

 

Ca un pom sa poata sa dea roada, are nevoie de lumina si de caldura soarelui. Tot astfel si sufletul: are nevoie sa fie luminat si încalzit de Domnul, Soarele vesnicei dreptati, caci sufletul poate sa vieze, sa creasca si sa aduca roada numai în razele si în caldura lui Dumnezeu celui viu si celui de viata facator.

 

Sfantul Nicolae Velimirovici, Simboluri si semne, traducere de Gheorghita Ciocioi, Ed. Sophia, Bucuresti, 2009, p. 38-39



INDELETNICIREA OMENEASCA

Sfantul Nicolae Velimirovici

 

 

Lucratorul tarinii, semanatorul, cioplitorul, tâmplarul, olarul si toti ceilalti mestesugari, care prelucreaza un material greu si-l prefac într-un lucru frumos, Îl simbolizeaza pe Însusi Domnul Iisus Hristos. De aceea, când vezi ca mestesugarul preface ceva nefolositor, ceva salbatic în ceva cultivat, ceva murdar în ceva curat, ceva neroditor în roditor, ceva urât în ceva minunat, adu-ti aminte de Hristos si de ostenelile Lui asupra sufletului tau.

 

Sfantul Nicolae Velimirovici, Simboluri si semne, traducere de Gheorghita Ciocioi, Ed. Sophia, Bucuresti, 2009, p. 63-64

 


TEMNITA

Sfantul Tihon din Zadonsk

 

 

Vezi ca un om este zavorât în temnita, ferecat în lanturi, palid si uscat de tot. De la temnita aceasta stramuta-ti mintea la temnita vesnica a iadului, în care vor fi închisi cei osânditi pentru faradelege si în veci nu vor mai vedea lumina. De aceea, caieste-te pentru pacatele tale, ca sa nu ajungi si tu în acel loc al schingiuirii.

 

Sfantul Tihon din Zadonsk, Dumnezeu in imprejurarile vietii de zi cu zi, traducere de Olga Bersan, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011, p. 72

 

 

RAPOSATII

Arhiepiscopul Iustinian Chira

 

 

Rugati-va mereu pentru cei raposati. Nu poate nimeni sa-si închipuie cât de mult asteapta cei morti sa ne rugam pentru ei. Cei care au fost în puscarie stiu cum asteptau sa primeasca o veste, sa primeasca un ajutor de la cei liberi; tot astfel asteapta si cei plecati din lumea aceasta sa primeasca mângâiere de la noi.

 

Arhiepiscopul Iustinian Chira, Cuvintele Parintelui - un ghid al frumusetii launtrice, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2009, p. 77.




NUMELE SFINTILOR

Sfantul Ioan din Kronstadt

 

 

Numele Sfintilor, alcatuit din sunete articulate, are însemnatate oarecum ca si trupul Sfântului sau cu Sfântul însusi… În mic, oarecum se rasfrâng în gura noastra fiintele lumii de Sus si ale celei de jos – si asta prin credinta, prin Duhul Sfânt, Singurul Care este, Care pretutindeni este si toate le plineste.

 

Când îi chemam pe Sfinti în rugaciune, a le rosti numele din inima înseamna deja a-i apropia de însasi inima noastra. Sa ceri atunci, fara sa te îndoiesti, si rugaciuni si mijlociri pentru tine, si ei te vor auzi, si vor înfatisa rugaciunea ta Stapânului grabnic, într-o clipita, ca Aceluia ce pretutindeni este si toate le plineste.

 

Sfantul Ioan din Kronstadt, In lumea rugaciunii, traducere de Adrian si Xenia Tanasescu-Vlas, Ed. Sophia, Bucuresti, 2003, p. 72.

 

 

ROATA

Sfantul Ambrozie de la Optina

 

 

Noi ar trebui sa traim pe pamânt ca o roata care se învârte. Cu cât ea atinge mai usor pamântul, cu atât ea merge si înainteaza mai cu usurinta. Dar noi, noi ramânem culcati la pamânt, în asa fel ca nu mai putem sa ne sculam.

 

Sfantul Ambrozie de la Optina, Staretul Ambrozie de la Optina, traducere de John B. Dunlop, Ed. Sfintei Manastiri Polovragi, Polovragi, 1994, p. 122-123.



IMBRACAMINTEA

Sfantul Ioan din Kronstadt

 

 

Asa cum unui prunc nu-i pasa cum este îmbracat, întocmai si crestinul – prunc întru Hristos – trebuie sa nu ia în seama diversitatea, bogatia si eleganta îmbracamintii pamântesti, considerând drept cea mai aleasa si mai nepieritoare îmbracaminte îmbracarea sa întru Hristos, fiindca patima pentru haine frumoase si scumpe este proprie oamenilor veacului acestuia sau pagânilor, precum cuvânteaza Domnul: „Dupa toate acestea – adica dupa mâncare si haine alese – se straduiesc neamurile” (Matei 6, 32), fiindca îmbracamintea este unul dintre idolii veacului acestuia. O, cât de superficiali suntem cei chemati sa „comunicam” cu Dumnezeu, carora ne este fagaduita mostenirea bunatatilor nestricacioase si netrecatoare! Cât de confuze sunt notiunile noastre despre lucrurile stricacioase si despre cele nestricacioase! Cât de nechibzuiti suntem dând pret unor lucruri de nimic si nepretuind cum se cuvine lucrurile nestricacioase – sufletul nostru nemuritor, pacea, lumina, îndraznirea în fata lui Dumnezeu, lucrurile sfinte, ascultarea, rabdarea, în general toate însusirile unui crestin adevarat. „Câti în Hristos v-ati botezat, în Hristos v-ati îmbracat” (Galateni 3, 27). Trebuie sa pretuim bunurile spirituale obtinute prin lupta, iar pe cele materiale, pieritoare, fara folos sa le dispretuim.

 

Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 145

 

 

PAPUCII STRAMTI

Sfantul Simeon din Dajbabe

  

 

Pantofii strâmti la drum provoaca rani, iar gândurile necurate în mintea omului duc la pacat.

 

Sfantul Simeon din Dajbabe, The Orthodox Word, nr. 271-72, traducere de Laura Marcean, Ed. St. Herman, Platina, SUA, 2010, cap. Selected Verses from the Treasury of St. Symeon’s , p. 37-53

 

 

KILOMETRAJUL FERICIRII

Sfantul Ioan din Kronstadt

 

 

Toti iubim viata, ne zbatem pentru a ne-o face fericita, în realitate însa ne-o irosim în patimi. De ce? Deoarece cautam viata acolo unde nu e de gasit.

 

Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 210



ZAPADA

Sfantul Inochentie al Odessei

 

 

Faceti osteneala si iesiti în acest timp în orisice câmp veti voi si uitati-va cu bagare de seama la acest acoperamânt alb de zapada, care înveleste toata fata pamântului: toate firicelele de zapada cazute din cer, oricât s-au învârtit prin vazduh, oricât s-au ciocnit unele cu altele, cu toate acestea au cazut în ordine, s-au asezat în chip prietenesc unele lânga altele si au faurit o multime de alcatuiri felurite, dintre care fiecare în parte merita sa fie luata în seama. Câte linii drepte, câte linii frânte, câte linii oblice, câte perpendiculare, câte convexe, câte concave, câte circumferinte nu sunt aicea? Aici vedeti toata geometria! Si, cu tot frigul si amorteala iernii, nu numai ca toate sunt la locul lor, dar mai mult înca, nimic nu e lipsit de încântare si frumusete. Vedeti voi oare ce frumos e garnisita cu zapada aceasta prapastie urâta? Ce cornis regulat si delicat e pe marginea ei! Ce coloane zvelte înlauntrul ei! Câta curatie în lucrare! Ti se pare ca e o marmura iesita din mâna celui mai iscusit sculptor! Si câte marmuri din acestea, câta sculptura de felul acesta! Toata aceasta frumusete si aceasta întreaga iscusinta în faurirea astor munti de zapada ramâne nebagata în seama nu numai acolo unde nu sunt oameni, ci si acolo unde sunt. Au oare multi sunt aceia carora le place sa traga povete folositoare de la zapada? Însa Dreapta cea a-toate-facatoare nu cauta de sunt sau nu spectatori ai operei sale. Facându-le pe toate cu cumpanire, cu masura si cu numar, ea se multumeste pe sine însasi si nu poate face nimic altminteri, decât numai astfel cum cere vrednicia sa, adica bine întocmit si maret.

 

 Sfantul Inochentie al Odessei, Intelepciunea dumnezeiasca si rosturile naturii, traducere de patriarhul Nicodim Munteanu, Ed. Sophia, Bucuresti, 2012, p. 81-83



ATENTIE LA CAP!

Sfantul Teofan Zavoratul

 

 

Dintre toate madularele trupului tau, cel mai de seama este capul, si daca da cineva în tine cu piatra, sau cu toiagul, sau cu sabia, jertfesti, ca sa abati lovitura de la cap, alt madular al trupului, stiind ca fara cap nu poti trai în aceasta viata: si pentru tine lucrul cel mai de seama sa fie credinta în Preasfânta Treime, Cea de o fiinta, caci fara aceasta credinta nimeni nu poate sa vietuiasca viata adevarata.

 

Sfantul Teofan Zavoratul, Psaltire sau cugetari evlavioase si rugaciuni, traducere de Adrian Tanasescu-Vlas, Ed. Sophia, Bucuresti, 2011, p. 96

 

 

RUGACIUNEA LUI IISUS

Compozitorul Arvo Part

 

 

Rugaciunea lui Iisus are zeci, sute, mii, milioane de versiuni. Câti oameni pe lume, atâtea rugaciuni si suspinuri. Uite asa… e ca îmbratisarea. Cauti aici si acolo si peste tot ca sa simti perceptibilul. Îl vrei viu si proaspat. Asemenea sunt si relatiile cu un cuvânt. Îl privesti din toate unghiurile. Dar nu-l poti apuca. Nu-l poti cuprinde niciodata.

 

Compozitorul Arvo Part, Cantul inimii – puterea cuvantului si a muzicii (AP), traducere de Laura Marcean & Olga Bersan, Ed. Sophia, Bucuresti, 2012, p. 77

 

 

MURDARIA

Sfantul Ioan din Kronstadt

 

 

Mâncarurile alese, banii sunt mai prejos decât pulberea si decât murdaria, pentru ca îngaleaza sufletul, în timp ce murdaria obisnuita pateaza doar trupul, hainele, încaperile. Cât de mult trebuie sa dispretuim mâncarurile alese, banii, hainele faloase!

 

Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 202.

 







Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu