luni, 5 aprilie 2021

Ioan Miclău-Gepianu - Scrisoare către Erato

 



Scrisoare către Erato*

(Revăzută și adăugită)

 

 

~*~

 

Erato,

Nu vreau ca să mă cerți,

Nici eu n-am gând să te jignesc,

Căci tu mai prezentat și Euterpei,**

Celei ce-n suflet dă visul îngeresc -

M-ai prezentat și Caliopei,***

Să-mi amintească de pașii mei incerți!

 

Erato,

Eu vreau să-ți mulțumesc,

Deși era mai bine să nu mă nici trezești,

Căci tot acest tablou cu-a lumii frumuseți

Îl văd cu ochii, le iubesc și fără să vorbești,

Iubirea e-n tăcere, când în vorbiri tristeți,

Sunt artele plăcere, dar oamenii greșesc!

 

Erato,

De undea-i răsărit te știu:

Din cuib de heruvini și de lumini izvor,

M-am încrezut în tine, ș-oi crede până mor,

Mi-ai luminat ființa, tot gându-mi plin cu dor,

Dar eu te-ntreb Erato, dece mă lași să fiu

Un rătăcit, să umblu ca vântul prin pustiu?

 

Zicea-i: să îi iubești pe cei ce te alungă,

Dar eu nu sunt Hristos să pot a pedepsi,

Pe cei ce-mi fură casa, și-mi colțurează vatra,

Și-n umiliri mă-mpinge în fiecare zi;

Sunt artele-ndreptare spre nobile moravuri,

Iar a vorbi frumos nu-nseamnă că ești slugă!

 

Chiar muza-mi Euterpe începe să muțească,

În timp ce Caliope chiar vine de mă ceartă,

Deci ce folos Erato căci mai trezit din morți,

Cerându-mi cu iubire să fiu cu dar in Artă,

Când aurul și banii sunt ale lumii sorți,

N-am bani, iar cei cu bani au șansa să trăiască!

 

 

 

 

Tu ești o zână răsărită

Din dragostea cea sfântă, nu-n cele a urgiei,

De vrei să cânt iubirea din ceruri coborâtă,

Mă învață să-mi cânt neamul și blânda-i cuminție,

Acea floare luminoasă ce-i  de Domnul rânduită,

Lumea vrea a fi de-apururi cum a fost de EL gândită!

 

N-o vreau nici pe acea Circe captivândul pe Ulise,

Ci-n dumbrava românească acel fagure de miere

Adunat de Eminescu de prin ramuri, de prin vise,

Să-ndulcească Limba noastră precum inima o cere!

Eu îți scriu dragă Erato, căci simt cum trebe să fie,

Cum de viitor visează  dulcea noasatră Românie!

Fericit a fi românul în străvechea lui moșie!

Cu deapururi mângâiere în eterna-i poezie!

Dar, să stai cu noi Erato!

 

 

~*~

*Erato – Muza poeziei dragostei și iubirii.

**Euterpe –Muza poeziei lirice

***Calliope - Muza poeziei epice

****Circe – nimfă vrăjitoare

 *

Ioan Miclău-Gepianu

4/6/2021

CRINGILA, N.S.W

 

  


 

 



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu