SĂ NE LĂUDĂM, CÂT DE MULT PUTEM
UN OBSERVATOR ASTRONOMIC DIN 1962
și despre un ASTRONOM BĂNĂȚEAN DIN SECOLUL TRECUT,
Mihai Stoicovici
de Melania Rusu Caragioiu
MOTTO:
,,Să ne bucurăm nespus
,,BUNI găsindu-se-ndeajuns,
,,Citind, lumilor ascuns,
,,Dintr-un ‘NALT Observator,
,,Galaxiilor... color...
,,Într-o Timișoară
,,Și în alte colțuri de țară
..Unde există Observator...
,,Alte patru orașe se laudă de
zor...!”
MRC
Aflăm cu
mare bucurie românească despre darea în folosință a Observatorului din Craiova,
prilej care a ocazionat amintirea construirii Observatorului Astronomic
dinTimișoara și importanța lui
FOTO: Observatorul Astronomic din
Timișoara
Aceste
aduceri aminte reînviate de știrea
primită, am căutat în grabă paginile
manuscrise ale astronomului inginer,
Mihai Stoicovici, caransebeșean, născut în
București în 1897 și trăitor în Caransebeș , în lunea largă și
în Timișoara , unde, până la vârsta de șaptezeci de ani a funcționat la
Observatorul Astronomic din Timișoara.
Dau mai jos
un facsimil cu primele date din această poveste plină de învățăminte și
peripeții, pe care dânsul mi-la înmânat-o în perioada când mi se cereau
matetiale pentru ziarele locale din
Timișoara, în ideea dânsului de a transmite semenilor din experiența sa bogată
de viață
Am prezentat
atunci publicului cititor partea literară a activității sale și mai târziu din paginile sale de
participant la Marea Unire din 1918.
Dar viața sa
descrisă, în bogatul manuscris, îl prezintă în câteva perioade ale existenței
sale, existență foarte zbuciumată, din care amintesc pe scurt:
Viața unui
copil de cofetar în Bucureștiul românesc, liber, perioadă întreruptă de boala
mamei, care revine cu familia în Caransebes.
Amintirile
din Familia din Caransebes îl preocupă făcând parte din Familia Generalului
Biju, unul din susținătorii Marii Uniri.
Elev fiind
la o școală primară din sistemul austro-ungar, refuză să poarte eșarfa
steagului maghiar, act considerat o adevărată rebeliune din partea unui copil,
în teritoriul bănățean ocupat de Austro- Ungaria. Un copil român din București,
care nu suportă opresiunea austro-ungară din Caranbsebeș. Cosecințele școlare
sunt grave.
Reușește
totuși să învețe carte și după ani, să intre la scoala de ofițeri. Dar un
conflict cu superiorii îl duc în fața plutonului de execuție.
Îl găsim pe
erou, ofițer răzvrătit, în Banat, împotriva umilinței la care îl supune
comandantul maghiar. Fiind condamnat la moarte, scapă de la executarea mortii
prin împușcare protestând veridicitatea traducerii în română a actului de
acuzare.
Pentru
executarea pedepsei este trimis pe front la Piave- Italia, apoi cu frontul în
Austria, Rusia, Polonia.
Este rănit
și trimis acasă de pe front
Când trupele ocupanților încep să se retragă
din Banat, acestea au început devasrarea teritoriului românesc. Mihai
Stoicovici devine un erou printre cei decorati privind operațiunea de dezarmare
a trupelor maghiare din Caransebes, participă la luptele de eliberare ale
zonei, unde el împreună cu un grup de 150 de
bănățeni, reușesc să imobilizeze, ca prizonieri, 15.ooo de soldati din
armata austro-ungară.
Participă la
pregătirile pentru Marea Unire și cu multe zile înainte de Sărbătoarea Unirii
se alătură celor 100.000 de bănățeni care pleacă pe jos până la Alba Iulia.
După Serbările Unirii se întoarce acasă cu
gândul de a-și completa studiile de optician tunuri, carieră începută în
armată.
Pleacă la
Viena, la Uiversitate, dar după câtva timp întrerupe studiile din criză de
bani. Dar cum este perseverent, într-o perioadă următoare își completează
studiile și devine inginer cu speciașitatea astronomie și reparații instalații
astronomice.
Îl vedem
deci, un român care se specializează cu multă pasiune și mult efort fizic spre
a deveni inginer astronom. Îl îndeamnă voința și dorința de a privi sistemul
cosmic din punct de vedere științific, dar și de a-și exersa îndemânarea de a
regla și repara aparatele optice, telescoapele, aparatele anexe.
Din acel moment este sdolicitat de
posturile observatoarelor astronomice din lume, în special pentru aparate
optice de mari dimensiuni. Cea mai mare peioadă petrecând-o în Singapore.
Lucrează
mult prin lume, dar revine în țară și se angajează la Observatorul de la
Politehnica Timișoara, și după aceea la noul Observator astronomic.
În paralel
este și activist obștesc
Este un mare
cititor și totodată și colectionar de cărți, adunând pentru biblioteca sa
proprie un număr de 1500 de cărți, în perioada în care toți erau îndemnați să
ardă cărțile-să spunem, intetbelice, după 1944.
Trebuie să
subliniem și rolul său de scriitor vizionar, prin scrierile sale, vorbind
despre poluare, îmbolnăvirea terrei, detetiorarea concepțiilor umane.
Scrie mult,
eseuri filozofice, poezii și un număr impresionant mare, de 7.000 de aforisme.
Toate aceste
puncte de plecare spre comunicări către public, a activității sale, pot fi
abordate fiecare separat, eu tratînd doar participarea sa la Marea Unire și pe
scurt din latura literară.
În momentul
actual noi îl prezentăm ca pe un om de seamă și un maror ocular al Marii Uniri,
pe care scriitoarea acestor rânduri l-a cunoscut și care era cititor la secția documentar,
carte veche românească și străină și periodice vechi.
Revenind la
amintirile sale și ale mele personale,
privind personalitatea sa, plus documentări despre Observatorul Atronomic din
Timișoara, aflăm despre Simpozionul Național de Astronomie de la Timișoara
din data de 6-7 decembrie 1962, prezidat
de ProfesoruL Universitar, Rector al noii Universități Timișoara, Dr. Ioan
Curea, fondatorul acestui Observator
Astronomic.
La Politehnica
din, Timișoara, în subsolul unui imens edificiu, astăzi devenit un privat
oficiu, trecând peste istoricul proprietății, ne amintim că se găsea în
subsolul clădirii un mini observator astronomic. Exista acolo ceasul
astronomic, nu ceasul astronomic de
Greenvich, ci ceasul astronomic de Timișoara
și un seismograf.
Noi,
generațiile de studenți de la diferite facultăți în perioada 1949 și mai
departe am vizitat în cadrul orelor de atronomie (cazul studenților de la
facultatea de agronomie care înaine de 1949 funcționa în cadrul Politehnicii) am fost discipolii
Profesorului Dr. Ioan Curea la științele matematici și astronomie aplicată,
meteorologie.
Bucuria,
curiozitatea și uimirea noastră a fost când în după 1966, am mers la
Observatorul astromic, cu turlă, cupolă și turelă, la telescopul noului Observator din Municipiul Timișoara, unde fostul nostru drag profesor Dr. Ioan Curea
era Directorul științific al acestui Observator astronomic situat în partea de
Sud a Timișoarei, acolo unde s-a găsit un spatiu adecuat pentru un asemenea
obiectiv. Observatorul a fost înzestrat
cu un ecuatorial de mărime mijlocie cu montură ecuatorială fixă.
Programul
urmărit era de studii și cercetare astrofizică, stele variabile, observații și
studierea de fenomene tranzitorii. Studiul atmosferic și acțiuni de
popularizare a științei,
Inițial a
fost decernat unui scop didactic, dar ulterior a devenit observator de
cercetare științifică, fiind introdus în subordinea Academiei Române Filiala Timișoara.
Când, mai
tărziu. în perioada 1974-1988 m-am reconvertit în bibliotecar, iar la secția mea
îl aveam cititor la Documentar- periodice - carte veche, pe astronomul
octogenar, ing. Mihai Stoicovici, începând de prin 1975.
Dânsul mi-a
lăsat pe lângă o puternică împresie de erudit și poliglot, precum demonstrează
și bogatul manuscris din care am prezentat mai sus doar primele paragrafe,
pentru observarea autenticității, dealtfel un manuscris autobiografic de mare
autenticitate și valoare.
Un astronom
și un activist obștesc, un lucrător ,,stelar și pământesc” s-a adresat prin acest manuscris bibliotecarei înmânându-i
acest manuscris în ideea ca toate fațetele acestui manuscris vor fi
tratate literar, pe larg și vor fi comunicate în actualitatea momentului de atunci, și care
și-au găsit parțial răsunet, dar nici azi nu au devenit perimate.
Ceeace s-a și întâmplat , dar parțial, eroul
Mihai Stoicovici fiind prezentat scriptic de mine, alegând acest subiect, la o
Sesiune științifică de bibliofilie, ținută în
prezența a 45 de bibliotecari,
câte un reprezentant de la fiecare bibliotecă județeană și delegații din
Consiliul Superior al Culturii- Bucuești-România, în prezența ministrului, Tamara Dobrin.
Următorul
articol a subliniat participarea la Marea Unire a acestui martor ocular, Mihai
Stoicovici, artcol publicat în reviste.
Manuscrisul
alcătuit de autorul Mihai Stoicovici este deosebit de concentrat, ca o
quintesență, cuprinzând referiri care pot constitui materiale unice, precum
viața unor oameni este unică printre
viețile celorlalți.
Dar toate
acestea nu își au locul în materialul de față.
Toate aceste
puncte de plecare spre comunicări către public pot fi abordate fiecare separat.
A sosit
momentul să citez din cuvintele, creația autorului Mihai Stoicovici, vorbind
despre realitate și viziunile sale privind poluarea, îmbolnăvirea terrei,
deteriorarea concepțiilor umane și încă multe aspecte, astăzi, peste ani,
dovedindu-se a deveni reale dacă nu se vor lua măsurile necesare.
,,În ultimi
zece ani am început să scriu aforisme- vreo 7.000, și poezii, deasemenea să particip
la ,,numeroase acțiuni în municipiu și în județ în cadrul cenaclurilor
literare. Printre pasiuni pot ,,enumera și pe cele 1500 de cărți ale mele, pe
care aș dori să le citesc pe toate. Dar vă rog să nu ,,credeți că eu toată ziua
o petrec făcând poezii. Mă îngrijesc singur și-mi văd de obligațiile ,,cerute
de munca obștească”.
*
Ascultând această istorie vie a
românismului, rostită chiar de eroul acestui reportaj, ne reamintim, zilele de
mari încercări prin care a trecut mereu neamul nostru și miracolele de vitejie
care au ajutat la înâlțarea acestui neam:
*
,,Eu trăiesc
cu omenirea mondială. Eu trăiesc în univers și omul e o scânteie de viață, o
întâmplare. Pentru Țara mea îmi fac și mi-am fpcut datoria. Am trăit asuprit,
dușmănit. Am învins. Poezia s-a născut acolo jos, în popor, în suferință. Eu am
scris astfel ca să poată învăța oamenii din mesajul meu plin de experiență, Și
iată, că am ajuns să trăiesc și să lupt într-o epocă în care unii oameni
întocmai petelor solare care întunecă și distrug, folosesc cultura lor ca
să distrugă civilizația, pământul,
poluează apele și atmosfera. Deși am o cultură într-o anumită direcție stiu că mesajul meu prin
poezie îi face buni pe oameni. Pot face aceasta transmițându-le mesajul meu
prin poezie și prin aforisme și aș dori să le transmit tot ce simt și toată
emoția mea”
ÎN
LUME
.
. . .
. . .
. , .
. . .
. . .
… Ne-nțelegeri și cazuri sângeroase;
Unde-i rațiunea minții sănătoase?
Oare omenirea e la sfârșitul ei?
Nu va opune o salvare, un temei?
De ce distrugeți civilizația și
pământul?
E chemarea naturii! Să-și spună
cuvântul!
.
. . .
. . .
. . .
. . .
. . .
. . . .
FĂRĂ
JUDECATĂ
.
. . .
. . .
. . .
, . .
., . .
. .
Au căzut împărați, s-au distrus
imperii,
Deși au fost păziți de brațele
puterii.
Armele nuclare cum să facă dreptate?
. E un delir
nebun de distrugere, moarte!
Minți sănătoase, ieșiți la suprafață
Și dați puterilor demente o ultimă povață!
SALVAȚI PLANETA
.
. . .
. . .
. . . . .
. . .
. .
Pământul e prea bun, el și pe răi
hrănește;
Salvați-l, e refugiu, în sânu-i vă primește!
HANIBAL ANTE
PORTAS
Atomul, neutronul, stau azi în fața
porții;
Decideți, fericire, pace, sau clipa
morții!
N-aveți gropari, vă uscă soarele și
vântul,
Terra refuză să vă fie mormântul!
VOI
CARE
Voi, care aveți mâinile murdare
De crime, războaie, teroare
Spălați-le în apa justiției curate,
Civilizația vă obligă la FAPTE!
LIBERTATEA
Libertatea nu poate fi cumpărată,
Ci prin jertfe de sînge câștigată.,
Ea e drept de la natură dăruită,
De nici o putere nu poate fi știrbită!
AFORISM Nr. 2533
Faptele noastre sunt ca o uitare,
Deși suntem ceva – o umbră ce
dispare.
În timp suntem ceva – un mers ce s-a
șters
Un fir de praf ce va dispare-n
univers.
AFORISM Nr. 2.183
Cu viteză te rotești în spațiu și nu simți nimic,
Știința ta cât e de mare, iar tu cât
ești de mic,
Ca un fir infim în cosmos plutești,
Dar pe pământ cât de puternic ești?
Ocupația sa
i-a oferit clipe de adâncă meditație care se reflectă în aforisme, panseuri în
poezii. Vorbirea sa curentă e de multe ori o poezie a dreptății, a triumfului
binelui asupra răului, E ca un basm ce se așterne ca un balsam peste rănile
violenței. El Spune:
,,Natura e
marea creatoare ce domină universul, Ea stpânește materia, timpul și infinitul.
Ea e pretutindeni ca forță, mișcare și fapte, dispune și cârmuiește nemărginita
eternitate”!
Inginerul astronom Mihai Stoivcovici ocupă un larg spațiu benefic în istoria românilor
bănățeni înainte și după Unire și face
parte dintre erudiții noștri înaintași.
Cu stimă în mândrie națională,
Melania
Rusu Caragioiu
DESPRE MELANIA RUSU CARAGIOIU
Membră în
Asociația Candiană a Scriitorilor Români, Montreal-Canada.
Membră
în Cenaclul Asociației Scriitorilor de
Limbă omână din Quebec
Membră în
Cenaclul ,,Mihai Eminescu”- Montreal
Membră în
Asociațìa Liga Scriitorilor Cluj-Napoca, Filiala Timișoara,
Membră in
Cenaclul și Asociația Culturală ,,Constantin Brîncuși”, Timișoara-Banat.
Membră în
Asociația ,, Fluviul Dunărea” Timișoara-Ulm- Germania,
Aspirantă
Asociația Pentru Drepturile femeilor, Vicenza-Italia, Președinte av. Paolo
Melle
Redactor
,,Heliopolis”-Timișoara,
Redactor Rvista
,,În bătaia peniței”- Caransebeș,
Redactor ,,
Cervantes”- Satu Mare, București,
Vicepreședintă Cenaclul Epigramiștilor,,Păstorel
Teodoreanu”- Montreal- Canada. Membru fondator Cenaclul francez „Anneau
poétique”-Montréal.
Membru în
comitetul director Clubul de aur - Montreal, , secțiunea Carte,
Membră
nominalizată pentru merite deosebite în Muzeul Emigrației
Halifax-Canada
Protagonistă
film francez documentar Universitatea Montreal: ,,Jeunnes ailleurs, vieilles
ici”,
Două roluri:
,,Statuia” și ,,Memajera” artistei Charlise Theron în filmul american ,,The
head in the clouds”,
Debut
literar, 1979 „Orizont”-Timișoara.
Multe
interviuri și materiale prezentate la Radio și TV Canada și Timișoara.
În perioada
1980 aveam rubrica pentru ora copiilor la Radio teritorial Timișoara, Redactor
Florina Gâldău.
Vicepreședintă
ASRAN, Asociația Scriitorilor Români din America de Nord,
Membră în
Cenaclul ,,Destine literare”-Montreal
Redactor șef
STARPRESS- Canada,
Ambasador
benevol, în Revirismentul ,,Limba
Română” în Diaspora și România
***
Numeroase
premii naționale, 6 premii internaționale, Revista ,,LaPologne”- Warshowia,
1980, STARPRES 2013, 2014, ,,Zariști”-Timișoara, (numeroase premii, acordate de
juriul Dr. Tiberiu Ciobanu)
50 Diplome,
certificate și distincții din România și Canada, din care amintesc: Diplomă din
partea Consulatului General al României - Montreal, Victor Socaciu. Diplomă din
partea Ambasadei Republicii Moldova-Ottawa; Diplomă Festivalul de
Arte-Montreal; Diplomă de Excelență și trofeu Stele de argint, STARPRESS;
Diplomă de Excelență, trofeu Stele de aur și Casetă comemorativă, Asociația
Culturală ,,C. Brâncuși” -Timișoara; Diplome, Festivalul Internațional al
Scriitorilor și Artiștilor-Val-David-Canada.
Colaboratoare
permanentă la revista franceză „Multivox”, Montreal,
Colaboratoare
la Revista ,,Possibles”, Université de Montréal.
CĂRȚI în versuri:
Pentru copii:
Basm în versuri și poeme pentru
copii,
Ed.,Cuget românesc”, Bărda, 2006; (
copii, 5-7 ani)
Doi pisoi cu ochi de stele,
Ed. ,,Cuget românesc”, Bârda, 2007;
(copii, 5-8 ani)
Le porcelet curieux, online,
„Edilivre 999\, decembre, 2013;
(enfants, 3-4 ans)
Aventuri cu Luc-Piticul, care face pe
voinicul,
Ed. ,,Singur”, Tărgoviște, 2015
(copii, 5-8 ani)
Mingea,
Ed. ,,Cuget românesc”, Bârda, 2015,
(copii, 2-4ani)
Trăia odată o carte care era prietenă
cu Nintendo și X Box,
Ed, ,,Singur”, Târgoviște, 2015,
(copii, 5-8 ani),
Odă Bucuriei,
Ed, ,,Singur” , Târgoviște , (copii,
un an jumătate,-3 ani)
Prin urzici și Bruscălani,
Ed. ,,Cuget românesc”-Bârda, 2018,
(copii, 6-8ani)
Cartea Oanei,
( Campioana mondială la arte marțiale
japoneze. Copila a început antreamente și competiții de la doi ani). Cartea
este în lucru, poate fi văzută partea finisată deja,,,
Pentru adulți, în versuri, în versuri
și proză.
Furtuni fecunde,
Ed. ,,Cuget românesc!, Bârda, 2011,
(vers alb),
Furtuni fecunde,
Ed. ,,Destine”, Montreal-Canada,
2012, (vers alb),
Spre ceruri sacre,
Ed. ,,Cuget românesc”-Bârda, 2012,
(poeme religioase și proză, confesiuni),
Pinteni cu năluci,
Ed. ,,Singur”, Târgoviște, 2012,
(vers clasic),
Pe igliță,
Ed. ,,Singur”, Târgoviște, 2013,
(sonete),
Epigrame. Pocăite,
Ed. Mirton, Timoșoara, 2013
(epigrame, carte de buzunar),
Poeme într-un stih,
Ed. ,,Napoca-Nova”, Cluj Napoca,
2014, (haik-uri).
Glia de aur,
Ed. ,,Singur”-Târgoviste, 2015, (
poezii și poeme pentru România),
Epigrame cu clame,
Ed. ,,Singur”, T\rgoviște, 2018, (
epigrame, amuzete și poezii satirice)
Cântați poeți, cântați,
Ed. ,,Singur”, Târgoviște, 2017,
(poeme închinate poeților sărbătoriți, în cadrul Cenaclului de la Consulatul
Român , Montreal, Moderator, Consul Victor Socaciu,
Oanea,
________________________________________
De : Jianu
Liviu <jianuliviu@yahoo.com>
Envoyé : 16
mars 2021 01:47
Objet :
Imperiul Orbilor : fisier atasat
Citez dim
manuscrisul proprtiu al D-lui MIhai Stoicovici:În anul 1915 prin luna Mai am
fost recrutat pentru Regimentul 8-HonvezArtileril
,,În
ultimi zece ani am început să scriu aforisme- vreo 7.000, și poezii, deasemenea
să particip la ,,numeroase acțiuni în municipiu și în județ în cadrul
cenaclurilor literare. Printre pasiuni pot ,,enumera și pe cele 1500 de cărți
ale mele, pe care aș dori să le citesc pe toate. Dar vă rog să nu ,,credeți că
eu toată ziua o petrec făcând poezii. Mă îngrijesc singur și-mi văd de
obligațiile ,,cerute de munca obștească”
Ascultând această istorie vie a românismului,
rostită chiar de eroul acestui reportaj, ne reamintim, zilele de mari încercări
prin care a trecut mereu neamul nostru și
La acele
mii de documente și atestări, de românism, prin materialul de față dorim să
adăugăm o pagină de entuziasm și dăruire, exprimată prin viața și activitatea
unui mare Om, cititor al dopcumentelor de patrimoniu de la Biblioteca
județeană- Timiș, secția Bastionul Cetății sau Bastionul Terezia, L-am cunoscut personalîn– 1978 pe Domnul
octogenar Mihai Stoicovici, (inginer, astronom), năcut în 1887 și care a
relatat următoarele:
,,Sunt născut în București, find de
naționalitate română, din Caransebeș, mama provenind din ,,familia generalului
Biju. Tatăl meu era cofetar. Când am împlinit trei ani, mama îmbolnăvindu-se
ne-am ,,mutat la Caransebeș.
,, Încă de mic am manifestat înclinații și a reuși să dau
efect celor spuse de mine și aceasta ,,făcea să am roluri la fiecare serbare.
Odată, prin clasele primare la serbările școlare , văzându-,,mă înfășurat de
sus și până jos în culorile Austro-Ungariei, am refuzat să port eșarfa
,,respectivă. ( doar venisem din București cu noile idei de libertate pe care
le auzeam mereu și care se sădiseră adânc în sufletul meu cde copil )După cum
era de așteptat gestul meu a produs o puternică reacție. Am fost eliminat ,,din
școală primind nota patru la purtare. Totuși mi-am continuat școala, am
terminat gimnaziul ,,și apoi am fost înscris la
școală de ofițeri. Absolvirea școlii de ofițeri a coincis cu începerea
,,primului război mondial. Am fost trimis pe front. Rănit fiind, am revenit
acasă la Caransebeș. ,,Aci am reușit să intru în conflict cu garnizana
austriacă trimisă la Caransebeș, pe aceleași ,,motive de nesupunere în fața
umilirii.
Citez dim
manuscrisul proprtiu alD-lui MIhai Stoicovici:..În anul 1915 prin luna Mai am
fost recrutat pentru Regimentul 8-HonvezArtilerie- Lugoj. Am făcut o lună
instrucție ct tunurile, cu aparatele de observașție și călărie la tragere lâ țintă
la Budapesta și la cursul de feleg... Cili-Austria de jos pentru observații și
trageri din avion. La i seprembrioe pe frontul ,,Isonzo în lupte grele până la
Livenza, La 1.I. 1916ne=a dus (în) URSS la Valhinia în iarna cea mai geroasa,
de acolo din nou în Italia de unde am primit primul concediu de 14 zile, venind
la Caransebeș, acasă
După
consfințirea Actului Unirii (UN capitol important pe care îl avem în manuscris
de la eroul acestei destăinuiri
document, dar care face parte din
perioada sa de luptător și
participant la marea Unire a transilvaniei cu Rumânias) și după terminarea
serbărilor m-am reîntors acasă. După puțin ,,timp am plecat la Viena, la
politehnică, specializîndu-mă ca inginer
optician și astronom. Nu ,,am reușit atuncă sămi termin studiile din cauza stării materiale, dar mi le-am
completat ,,ulterior. Devenind specialist pentru repararea intrumentelor
optice, folosite în ,,astronomie. Această profesie, pe lângă cea de astronom,
mi-a fost căutată îăn multe state ale lumii , fiind chemst și pentru
observatorul astronomic din Singapore am practicat-o în multe state ale lumii,
,,dar cea mai mare parte a activtății mele mi-am desfășurat-o în țară, la
Timișoara, la ,,Observatorul astronomic de la
Universitate- Politehnică,, unde am lucrat până la vârsta de șaptezeci
de ani, ,,fiind în acelați timp și activist obștesc. Observatorul Astronomic
din Timișoara s-a construit dupa 1956,
până atunci fiunctiond ca o statie de cercetare astronomica fiind compusă din
ceasul astronomic și un seismograf care înregistra continu, având ca falka Astronomie ca șef de catedră pe
Profesorul Matematician și electromecanic
Dr, Curea
Timișoara,
1980
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu