Nemernicii și segregări de rang înalt
comise de berbecii oficiali și jucătorul la păcănele bancare
Prof. univ. dr. Gheorghe Piperea
26 Mai 2021
Criza
sanitară desconspirată. O.M.S. Institutele Naționale de Sănătate (N.I.H.) și
Tedros Fauci „bilgheiț”, Neil Ferguson…
O.M.S. și
institutele naționale s-au făcut preș sau au pus jos genunchiul în fața Chinei,
negând pandemia, până când China și-a dat acordul ca restul lumii să fie pus în
stare de urgență pentru plandemie, rest al lumii care acum, după aproape un an
și jumătate de auto-distrugere pas cu pas, începe să realizeze că a fost tras
pe sfoară.
În cele 301
pagini de emailuri obținute în justiție de „Judicial Watch” apar Tedros, Fauci,
„bilgheiț”, Neil Ferguson și toți nemernicii birocrați de rang înalt care, în
conflicte de interese cu Big Pharma și în solda Chinei fiind, au impus
plandemia și, mai ales, fake news-ul prin omisiune la care se reduce sintagma
„informați-vă numai din surse oficiale”, adică, numai din sursele aprobate de
gloriosul partid unic conducător, în frunte cu eternul său președinte Xi
Jinping și minunatul său prieten și filantrop pe veresie „bilgheiț”.
Judecată prescurtată și gândire
stereotipică
Aceste
paragrafe ale poveștii ar trebui să fie lămuritoare pentru enoriașii cultului
covid (dar nu vor fi, din motive de judecată prescurtată și oligorațiune, adică
gândire stereotipică, înăuntrul cutiei de confort):
-
„Conținutul e-mailurilor ar părea să sugereze un accent de la sine înțeles pus
pe garantarea supunerii față de autoritățile chineze, având în vedere că
investigațiile și acordurile de confidențialitate au fost aranjate astfel încât
să fie pe placul chinezilor, mai degrabă decât pe placul oricărei alte țări sau
organizații, promovând, în acest fel, interesele naționale sau apărând mândria
națională a Chinei”.
- „Aceste
e-mailuri arată că OMS și NIH-ul lui Fauci au făcut o concesie specială față de
eforturile comuniștilor chinezi de a controla informațiile”.
- „Aceste
e-mailuri au dat tonul încă de la începutul epidemiei. Este clar că OMS a
permis Chinei să controleze fluxul de informații încă de la început”.
Pastile de
putut pentru președinți sau premieri ai țărilor mari, „civilizate”
O mulțime de
berbeci oficiali s-au aruncat cu capul înainte în capcana întinsă de China, cu
suportul O.M.S. Lumea supusă, lumea din cutia de confort, are și acum
convingerea că nu se puteau înșela chiar toți berbecii oficiali. Și că „Big Pharma”
ne vor binele și sănătatea. Iată că s-a putut.
Le-au dat Fauci și „bilgheiț” pastile de putut și, cu ajutorul
neprecupețit al stăpânilor internetului (care au stabilit și cine să fie
președinți sau premieri ai țărilor mari, „civilizate”), s-a prea putut. Iată că
„Big Pharma” și „Big Tech” nu sunt interesate decât de controlul nostru. Prin
frică. Exact ca în regimurile de teroare de sorginte iacobină.
Cîțu a îndatorat România cu peste 30
de miliarde de euro
Ca ministru
al finanțelor și ca premier, Cîțu a îndatorat România cu peste 30 de miliarde
de euro, în mai puțin de 2 ani. Tocmai ce s-a descoperit[1] că, pe șestache,
România a accesat deja împrumutul de 16 miliarde de euro care face parte din
„celebrul”, dar neterminatul P.N.R.R., care are și o componentă de finanțare
nerambursabilă, de 13 miliarde de euro[2], dar care nu a fost accesată, pentru
că-Cîțu și, mai ales, ministrul său delegat cu afacerile europene, Ghinea, sunt
prea proști ca să convingă U.E. că pot trece clasa cu încropelile lor de elevi
repetenți la aritmetică și economie.
Un morman de bani împrumutat pe cârca
noastră
Cîțu nu a
explicat niciodată ce a făcut și ce va face cu acest morman de bani scumpi, pe
care i-a împrumutat pe cârca noastră. Dimpotrivă, când Daniel Zamfir, singurul
parlamentar care a îndrăznit să îl cheme pe iresponsabil în parlament să dea
explicații, individul s-a fofilat ca un elev prins cu copiuța și a evitat ca un
laș să vină în parlament să dea piept cu „aleșii” noștri. Când am propus ca
astfle de împrumuturi masive, care grevează generații întregi de datorii
imense, să nu mai poată fi făcute fără aprobarea parlamentului, Cîțu a luat
foc, în stilul binecunoscut, pe feisbuc, cu fraze delirante, de afumat de la
iarbă sau amețit de la ayahuasca, și a asmuțit underdog - ii săi din presă
asupra ideii, făcând ca toată lumea să ia poziția mucles.
Ieri - texte-fluviu și luări de
poziție cu mânie neo-liberală a „ciumei roșii”, astăzi „mucles” despre „ciuma
galbenă”
Atrag atenția că, până și împrumutul de 20 de
miliarde de la F.M.I. și de la CE din 2009, perfectat de Isărescu (via
consigliere Croitoru), Băsescu și de mini me-ul său, Boc, a fost trecut prin
parlament. De formă, dar a fost trecut. Nu și aceste 45 de miliarde de
euro. Nu și această creștere a ponderii
împrumuturilor în P.I.B., de la 38% în 2019, la 52% în 2021. Știți care este culmea ironiei? Că avem un Consiliu Fiscal care, pe vrema
„ciumei roșii”, sărea de fund în sus de fiecare dată când apăreau măsuri de
politică economică bazate pe împrumuturi și pe ajustarea deficitului bugetar în
jurul sau dincolo de cifra de 3% (obligatorie conform pactului de stabilitate
fiscală din 2011, dar ignorată de toate economiile U.E., inclusiv Franța). De
fiecare dată când afacerile și profitul bancar erau „în pericol” (așa cum a
fost cazul „pericolului” legii dării în plată, care nu a depășit niciodată 10
mii de cazuri, în ciuda temerii cartelurilor bancare că vor fi sute de mii
...), ex-președintele acestui consiliu, Ionuț Dumitru, ocupant în paralel și în
conflict de interese al poziției de economist - șef al „Raifeissen Bank”, ieșea
prompt cu texte-fluviu și luări de poziție violente, de înfierare cu mânie
nelo-liberală a „ciumei roșii”.
În S.U.A. ar fi făcut pușcărie grea -
în România este prim-ministru
Absolut
nicio vorbuliță nu vedem acum de la Consiliul fiscal, în raport de nenorocirea
edificată zi de zi de jucătorul la păcănele bancare Cîțu, cel care, printre
altele, a atacat ilegal leul, în toamna lui 2008, în preajma falimentului
Lehman Brothers, pentru a face profit ilegitim din operațiuni valutare, în
favoarea „Ing Bank”. În S.U.A. ar fi făcut pușcărie grea pentru asta. În
România este premier.
A, și să nu
uităm de Comitetul Național de Supraveghere Macro-Prudențială, instituția -
cadou patronată de Manole, alias Mugur I., guvernator B.N.R., și populată cu
toată șefimea B.N.R., plus șeful A.S.F., plus Ministrul Finanțelor, instituție
utilizată de Manole ca supra-guvern, pe vremea aceleiași „ciume roșii”.
Instituția, plus alte câteva instrumente - jucărie auto-reglementate de Manole,
i-a permis să facă cea mai dură și mai eficientă opoziție la guvernarea
pesedistă (nici nu era greu, la cât de „tari” pe poziții erau ăia) și să câștige
respectul religios al tefeliștilor, haștagreziștilor și fanchisitizenilor care
au adus în fruntea bucatelor actuala putere ilegitimă, prostocrația care ne
„guvernează”. Ei bine, acest supra-guvern, utilizat de Manole inclusiv pentru a
torpila legile de protecție a consumatorilor scrise de mine și promovate de
Daniel Zamfir, tace mâlc. Tace asurzitor.
De altfel,
cele două instituții tac mâlc și în raport de feuda lui Arafat, care a cerut și
a obținut, anul trecut, un buget de cca 900 de milioane de euro, exceptare de
la procedurile licitațiilor publice (pentru a încheia contracte prin
încredințare directă, adică, „agenților economici” csre trebuie), precum și
imunitate în cheltuirea banilor publici. În schimb, B.N.R., șefimea sa,
consilierii, lăudătorii, apăratorii din oficiu, influencerii etc., se preocupă
și muncesc pe rupte la recondiționarea măreței statui a turnătorului la
securitate, Manole, alias persoana care semnează, de 31 de ani, totalitatea
bancnotelor care au circulat în România și vor mai circula până la sfârșitul
veacurilor, amin.
Țidula „verde”, digitală,
Comportamentul
bazal al omului este determinat de nevoile sale naturale – acesta este
numitorul comun, repetabil și previzibil, al oricărui om. Tocmai de aceea
foamea, frica, privarea senzorială sau tortura fizică au fost mereu metode
aproape infailibile de control și remodelare a omului. Comunitatea de valori,
apartenența la grup, cooperarea și altruismul, adică identitatea de grup,
înseamnă primul rezervor de surplus comportamental (ceea ce se adaugă
comportamentului de bază). Este ceea ce ne diferențiază ca membri ai unei
comunități – familie, națiune, echipă, grup, confrerie, companie etc.
Identitatea noasteră
Asperitățile,
diferențele și alegerile personale, individuale, adică identitatea individuală,
se constituie într-un al doilea rezervor de surplus comportamental, cu mult mai
vast și mai adânc decât primul. Datele cu caracter personal sunt indicatori de
surplus comportamental, semnale infinitezimale ale comportamentului nostru individual,
care ne diferențiază de ceilalți. Emoțiile, afecțiunile și opțiunile noastre,
starea de sănătate, autoaprecierea, culoarea pielii, nuanța ochilor, vârsta,
educația etc., sunt date cu caracter personal care sunt indisolubil legate de
persoana noastră (și nu ar trebuie să fie în proprietatea nimănui, tocmai
pentru că sunt identitatea noastră, adică noi înșine).
Poate părea
de neînțeles sau de neimaginat, dar surplusul comportamental poate fi recoltat.
Când ne manifestăm identitatea de grup, emitem semnale ale surplusului nostru
comportamental. Când ne punem datele noastre cu caracter personal la dispoziția
colectorilor, fie că o facem de bună voie sau forțat, fie că suntem conștienți
sau nu de auto-exproprierea noastră, cu titlu gratuit, de aceste fracțiuni ale
identității noastre, plămădim și dospim uriașul cozonac al surplusului
comportamental pe care îl recoltează colectorii. Pe baza acestui surplus
comportamental, analizat de algoritmii și inteligențele artificiale ale
colectorilor atât în succesiunea ipostazelor noastre din ultimii 20 de ani
(colectorii acestor date nu omit nici un detaliu al experiențelor noastre și nu
uită nicio întâmplare sau eveniment din viața noastră, în timp ce noi avem
memorie selectivă și afectivă, ierarhizată în privința valorilor și omisivă cu
detaliile), cât și în comparație cu indivizii similari nouă, colectorii
efectuează estimări și chiar predicții comportamentale. Având la dispoziție
imense baze de date și capacități gigantice de procesare, colectorii
surplusului comportamental pot estima, cu o precizie diabolică, ce alegeri și
achiziții vom face, ce decizii vom lua mâine, peste două săptămâni sau până la
Crăciun.
Colectorii de surplus comportamental
Ceea ce fac
colectorii de surplus comportamental nu este meteorologie - estimările lor sunt
exacte pentru că au ajuns să ne cunoască mai bine decât ne cunoaștem noi
înșine. Hazardul și incertitudinea, inerente lumii materiale, sunt țintele
predicțiilor comportamentale, ținte care trebuie anihilate, pentru a se instala
certitudinea în descrierea comportamentului așteptat de la noi. Ceea ce fac
colectorii de surplus comportamental nu este profeție care se împlinește prin
simplul fapt că este rostită – predicțiile lor sunt matematic exacte și descriu
un viitor determinat, în care liberul arbitru este anihilat.
Prin aceste
predicții comportamentale, voința noastră este canalizată, consimțământul ne
este fabricat, iar personalitatea noastră este remodelată. Produsul lor
predictiv suntem noi, și nu serviciile pe care le vând. Noi suntem marfa.
Construind și perfecționând permanent un avatar informatic, pe modelul
surplusului nostru comportamental, colectorii transformă omul din persoană în
cifră și îl reduc la cel mai mic numitor comun. Suntem cum ni se sugerează să
fim, cum suntem înghiontiți să fim (nudge), cum ni se dictează să fim –
corectitudinea politică, valorile comunității, politicile de sănătate publică,
suspiciunea omniprezentă că am fi teroriști, spălători de bani, corupți,
conspiraționiști, infectați deciși să îi infecteze și pe ceilalți, ratingul de
cetățean etc. sunt andrelele cu care păpușa vodoo care ni se construiește
informatic, golemul nostru tehnologic, sunt condiționate și canalizate
comportamental.
Evident, din
această recoltă rezultă continente de bani – mai important este, însă,
controlul pe care îl poate asigura. Colectorii surplusului comportamental sunt
capitaliști de supraveghere, campionii „revoluției” digitale, care și-au impus
modelul de „biznis” prin intermediul alianței fructuoase cu serviciile secrete,
împreună cu care au generat un Big Brother planetar, atotprezent și
atotputernic.
Deși nu au
trecut nici 20 de ani de atunci, mulți nu își mai amintesc de vremurile
legendare ale unicului corsar al oceanului virtual, cel plin de infinite
resurse de surplus comportamental - mă refer la acel „Google” originar, din
anii 2001-2008, primul capitalist de supraveghere, contractant al statului sau
al armatei, aliat cu serviciile secrete și cu deep state-ul american, creatorul
primului mandat de președinte ale lui Barack Obama. După evenimentul din 11
septembrie 2001, când deep state-ul american era disperat să ofere o soluție la
apariția acelei lebede negre (America era „atacată la ea acasă”, pentru prima
dată de la intrarea sa în cel de-Al Doilea Război Mondial), iar Google era în
pragul falimentului (împreună cu tot sectorul dotcom, cum se numea atunci), a
apărut ideea extracției și a procesării surplusului comportamental, ceea ce,
așa cum am arăatat mai sus, oferă precizie diabolică în predicțiile comportamentale,
cu condiția colectării unei baze de date gigantice.
Instanțele hieratice anonime ale
Google-Facebook-Amazon- Linkedin-Twitter-Tik tok-Verizon-Yahoo…
Statul
profund american, inclusiv armata și serviciile secrete, au descoperit că nu
mai este nevoie de bugete enorme pentru monitorizarea anti-tero, pentru că
există google search și personal identity profile, după care au apărut „Google
maps”, „Google street”, „Google play” etc. După ce google a pus pietrele de
hotar, a aparut facebook - și oceanul s-a împățit în două, iar deep state-ul
american a adoptat și „Facebook” ca un asset (chiar mai bun în monotorizare și
control decât Google).
Apare
„Amazon” și oceanul se împarte în trei. Apple înțelege că nu poate sta departe
de acest tip de economie de scală bazată pe predicțiile rezultate din
colectarea permanentă a surplusului comportamental al clienților, și oceanul se
împarte din nou, de data asta în patru. Cele patru mari întreprinderi
tehnologice formează clubul gafa (google, apple, facebook, amazon) și fac
trecerea la statutul a-național, care nu mai ține cont de legislația și
fiscalitatea naționale, creându-și propriile legi si precepte morale (terms and
conditions, comunity values), care nu mai sunt aplicate de instanțe sau de
arbitri telurici, ci de instanțe hieratice, anonime, compuse de indivizi
selectați de proprietari și din verificatori voluntari ai „adevărului” (fact
checkers).
„Microsoft”
cumpără, în 2016, „Linkedin”, adică cca 500 de milioane de utilizatori, și își
creează cortana, care integrează toți utilizatorii softurilor și ai
platformelor de e-mail din proprietatea Microsoft (peste 1,2 mld), astfel
asigurându-și intrarea în clubul capitaliștilor de supraveghere. „Verizon”
cumpără „Yahoo”, adică 1,2 mld utilizatori, și intră în club. Urmează, desigur, „Twitter”, „Tik tok”,
rețelele chineze de socializare, emulii gafam din S.U.A. și Europa, inclusiv
Rusia, iar oceanul virtual al surplusului comportamental devine cam aglomerat
la nivelul lui 2019.
Rezerva de
date cu caracter personal, odinioară infinită, nu numai că era împărțită în
zeci de fracțiuni, arhipelaguri și insulițe izolate, dar amenința cu limitarea.
În plus, intervine redundanța și, deci, plafonarea economiei de scală. Pentru
că bissnisul capitaliștilor de supraveghere nu poate supraviețui decât în
condiții de abundență a resurselor de surplus comportamental, a fost nevoie să
se inventeze ceva care să spargă acest plafon și să readucă pe „piață” resurse
nelimitate de date cu caracter personal.
Țidula verde digitală - surplus
comportamental al segregării pe criterii de (ne)vaccinare
Măsurarea
pașilor, a bătăilor inimii, a nivelului apei în organism, a caloriilor
consumate/arse, a ritmului și volumului respirație etc., tratamentele,
procedurile medicale, invazive sau non-invazive, interacțiunea cu ceilalți,
inclusiv cea din familie și din intimitate, totul a fost pus la treabă pentru a
reîmprospăta stocul de surplus comportamental.
Nici asta nu
a fost suficient. A fost nevoie de o pandemie pentru a impune telemedicina,
tele-munca, educația și justiția digitalizate, testele obligatorii, carantina
sau izolarea, supunerea față de reguli, oricât de stupide, respectul față de
autorități, oricât de populate cu proști, infractori și impostori, adeziunea la
ideologiile sau „știința” oficială, vaccinarea și segregarea pe criterii de
(ne)vaccinare.
Iar
certificatul de vaccinare, pașaportul de libertate, adeverința verde - cum
vreți să le spuneți - vor pune la dispoziția colectorilor surplusului
comportamental date cu caracter personal care nu mai provin din surse exclusiv
externe și/sau vizibile, ci direct din corpul și din măruntaiele noastre.
Cândva,
colectorii surplusului comportamental vor ști ce vrem să facem, înainte ca
măcar să ne gândim să trecem la fapte. Aveți grijă, că va veni vremea
pedepsirii crimăgânditului. Țidula „verde”, digitală, adoptată de U.E., este
drumul inexorabil către această distopie.
--------------------------------------------
[1] a se
vedea editorialul din ZF, al lui Sorin Pâslaru, text pitit în stânga paginii
doi, ca să facă loc interminabilelor cearceafuri de ode la adresa turnătrorului
Manole, alias M. Isărescu, guvernator B.N.R.
[2]
aceste 13+16=29 de miliarde de euro sunt cele 89 de miliarde de euro „obținuți”
de la U.E. anul trecut, de Werner Iohannis, marele priceput care a „negociat la
sânge”, timp de 4 zile, acest sferto-nimic, pentru care vom plăti dobânzi vreo
zece ani de acum încolo
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu