Vasilica Grigoraș – ALEXANDRU CIUREA: reputat profesor, istoric erudit şi misionar vrednic

 

Vasilica Grigoraș – ALEXANDRU CIUREA: reputat profesor, istoric erudit şi misionar vrednic

(17 noiembrie 1912 – 16 noiembrie 1996)

Patru decenii de la înființarea primei parohii ortodoxe române din Suedia,

(1 noiembrie 1971)

 

În existența și continuitatea unui popor, câteva lucruri sunt esențiale: dragostea pentru neam, cinstirea și promovarea valorilor acestuia, credința strămoșească… Așa a dăinuit neamul nostru de-a lungul istoriei sale deosebit de încercate.

În ultimii ani, mai mult ca oricând, românii au luat drumul exilului. Au plecat din diverse motive și au luat cu ei făclia care le luminează calea oriunde se află – CREDINȚA în Dumnezeu. În întâmpinarea acestora a venit Biserica Ortodoxă din România, chiar și în perioada neagră a comunismului când slujitorii bisericii era prigoniți, bisericile dărâmate…

În acest sens, voi aduce în atenția cititorilor activitatea unei personalități de prestigiu, reputat profesor, istoric erudit şi misionar vrednic, Alexandru Ciurea, originar din zona Podișului Central Moldovenesc.

S-a născut la 17 noiembrie 1912, comuna Tătărăni, judeţul Vaslui. După absolvirea şcolii primare din Răducăneni (același județ), urmează cursurile Seminarului Teologic din Huşi (1924-1931), iar ultima clasă la Seminarul „Veniamin Costachi” din Iaşi, absolvindu-l în iunie 1932. Între 1932 şi 1936 urmează Facultatea de Teologie din cadrul Universităţii din Iaşi, cu sediul la Chişinău, obținând în 1936 licenţa în teologie. În acelaşi an, la recomandarea Facultăţii de Teologie, obţine o bursă la studii de specializare la Facultăţile de Teologie catolică şi protestantă din Strasbourg (1936-1939).

Revenit în ţară, în 1941 devine diacon și continuă studiile şi lucrările de specialitate, obţinând în 1943 titlul de doctor în teologie istorică. Anterior obţinerii titlului de doctor, funcţionase, din lipsuri financiare, ca prefect de studii la internatul Facultăţii de Teologie din Chişinău (1939-1940) şi asistent la Catedra de Istoria Bisericii Române din cadrul Facultăţii de Teologie din Iaşi și Cernăuţi (1940-1947), suplineşte aceea Catedră la Facultatea de Teologie din Suceava, între anii 1947 şi 1948. În anul 1951 este hirotonit preot, apoi iconom stavrofor (1955).

La Institutul Teologic de Grad Universitar din Bucureşti a funcţionat din 1948 până în noiembrie 1971, predând istoria Bisericii Ortodoxe Române şi istoria artei creştine. A fost şi prorector al Institutului din Bucureşti (1971), membru al Comisiei pentru pictura bisericească de pe lângă Patriarhia Română (1959-1971).

Între anii 1971 şi 1978 a fost detaşat ca superior al parohiei ortodoxe române din Stockholm (Suedia). În această calitate a înfiinţat şi organizat trei parohii la Stockholm, Göteborg şi Malmo, cu 10 filiale în Suedia, Finlanda, Norvegia şi Danemarca.

Biserica Ortodoxă Română din Suedia şi Scandinavia (BORSS) a luat fiinţă la data de 1 noiembrie 1971, sub jurisdicţia canonică a Patriarhiei Române şi este recunoscută de autorităţile de stat ale Regatului Suediei ca unitate de cult – trossamfund. Statutul de confesiune a fost acordat de către Autoritatea de Stat competentă – Kammarkollegiet – la data de 20 decembrie 2002 cu nr. 400-9110-02. Titulatura oficială a acestei unităţi bisericeşti la data înfiinţării a fost Parohia Ortodoxă Română din Suedia şi a avut ca prim conducător pe fondatorul ei, preotul profesor Alexandru Ciurea, numit de către patriarhul Justinian al Bisericii Ortodoxe Române.

Centrul administrativ al primei nou înfiinţatei parohii a fost la Stockholm, iar activitatea bisericească urma să se desfăşoare cu regularitate şi în localităţile Göteborg, Jönköping, Växjö si Helsingborg în care vieţuiau români ortodocşi.

Pentru a putea răspunde nevoilor religioase ale românilor ortodocşi din toată Scandinavia, de la înfiinţare şi până în decembrie 1977, Biserica Ortodoxă Română din Suedia şi Scandinavia s-a organizat în parohii distincte. Parohia Ortodoxă Română „Sfântul Gheorghe” din nord-estul Suediei, cu sediul la Stockholm, împlineşte trebuinţele spirituale ale românilor ortodocşi vieţuitori în partea de nord-est a Suediei. La început, din componenţa acestei parohii făceau parte şi românii ortodocşi din Finlanda, în special din Helsinki, unde s-a slujit prima dată Sfânta Liturghie în limba română la 21 decembrie 1974. Alte localităţi unde s-au oficiat diferite slujbe – botezuri, cununii, sfinţiri de case – sunt Perttula, Jyväskylä, Lapppeenranta, Immatra. Astăzi, Regatul Suediei este binecuvântat de existența a 30 de parohii ortodoxe românești.

În Suedia, Norvegia, Danemarca și Finlanda, deși preotul Ciurea a ajuns târziu, a impresionat prin ținută și râvnă duhovnicească. A întemeiat comunități și le-a dat viață, a desfășurat o bogată activitate misionară și culturală care a făcut cunoscută Biserica românească în acele ținuturi. A întâlnit regi, înalți prelați, oameni de stat, ambasadori, academicieni…, a creat punți și a legat prietenii între oameni și popoare.

La Stockholm, preotul profesor Alexandru Ciurea înfiinţează un Institut de studii româneşti, o bibliotecă românească şi Revista „Candela”, de apariţia căreia s-a îngrijit timp de cinci ani (1973-1978).

Pentru activitatea desfăşurată la Stockholm a fost decorat de regele Suediei cu ordinul „Steaua Polară” clasa I, în grad de cavaler, iar de Biserica Ortodoxă Finlandeză cu ordinul „Mielul Sfânt”, în grad de comandor.

A scris despre istoria bisericii româneşti și este autorul a numeroase lucrări, dintre care amintim: „Noţiunea de Biserică, rolul doctrinar şi sfinţitor al Bisericii după Sf. Irineu”, Iaşi, 1940; „Beranger de Tours şi controversa euharistică din secolul al XI-lea”, Iaşi, 1941; „Figuri de ierarhi moldoveni: Leon Gheucă (1769-1788)”, Chişinău, 1948; „Figuri de ierarhi moldoveni: Iacob Stamati (1749-1803)”, Iaşi, 1946 (teză de doctorat). De asemenea, a publicat studii, articole, recenzii, note în revistele centrale şi mitropolitane, în revista „Candela” de la Stockholm, ca şi în diferite periodice suedeze.

La 1 aprilie 1978 preotul profesor Alexandru Ciurea s-a retras la pensie şi în locul său a fost numit, cu începere de la aceeaşi dată preotul drd. Ştefan Sandu de la Parohia ortodoxă română din Göteborg.

La 10 aprilie, același an revine definitiv în ţară. A participat la mai multe reuniuni în cadrul Conferinţei Creştine pentru Pace şi Consiliului Mondial al Păcii (Praga, Berlin, Budapesta, Moscova, Helsinki, ş.a.), la conferinţe şi simpozioane teologice sau istorice.

Pentru întreaga activitate misionară desfășurată, pentru atitudinea de slujbaș credincios al Domnului în păstorirea românilor ortodocși din Suedia, Norvegia, Danemarca și Finlanda, pentru cercetarea din domeniul istoriei și religiei a fost iubit și respectat de Patriahul Justinian Marina, cel care i-a încredințat misiunea, de Preafericitul Patriarh Teoctist care îl numea uneori „părinte academician”.

Despre profesorul, misionarul şi publicistul Alexandru Ciurea, arhimanditul Timotei Aioanei mărturisește: „În decursul mai multor zile am putut remarca, cu uşurinţă, delicateţea şi ţinuta părintelui Alexandru Ciurea. Era îngrijit, elegant şi binevoitor, vesel şi inspirat, respectuos, dar demn”. Un portret care impune mult respect, cu certitudine iubit de credincioși și apreciat la justa lui valoare din toate punctele de vedere.

A trecut la cele veşnice la 16 noiembrie 1996. La înmormântarea părintelui profesor, patriarhul Teoctist și mitropolitul Daniel al Moldovei și Bucovinei au slujit alături de alți confrați întru credință. Din interiorul breslei ecleziaste, s-au emis opinii, conform cărora „Părintele profesor Alexandru Ciurea n-a murit când şi-a încheiat călătoria pământească, ci trăieşte încă prin ucenicii şi cunoscuţii săi”, chiar și după un sfert de veac de la trecerea în eternitate.

x

De patru decenii, rugăciuni în limba română la Stockholm