Alexandru Vlad Ciurea - Trăim din stres în stres

 

de Alexandru Vlad Ciurea

Trăim din stres în stres. Cum să facem față?

 

Nici nu s-au stins ecourile pandemiei de COVID-19, ba, chiar asistăm în unele țări, ca Austria sau China, la creșteri alarmante ale infectărilor cu acest coronavirus periculos, și suntem, iată, în situația unui îngrozitor război care se poartă în imediata noastră apropiere.

 

Este firesc să fim îngrijorați. În fața bolii și a războiului, în fața milioanelor de refugiați din calea tancurilor, în fața creșterii prețurilor și a dezechilibrelor economice urmare a succesiunii de situații dezastruoase, suntem pe cale să cedăm psihic și emoțional. Încărcătura de informații negative cuplate pe creșterea nesiguranței proprii din toate punctele de vedere ne fac rău.

 

Da, realizăm că suntem mici, nu avem putere, nu putem gestiona catastrofe. În egală măsură, realizăm că suntem oameni, suntem solidari cu cei aflați în situații mult mai grele decât a noastră, îi ajutăm, suntem prezenți și utili. Ceea ce am făcut noi, românii, pentru ucrainenii disperați care și-au abandonat casele, și-au luat copiii și doar atâtea bagaje câte puteau căra, arată că suntem un popor care nu doar că nu și-a pierdut omenia, dar are omenie din belșug. Iar acest lucru este foarte important!

 

Cum facem față asaltului de informații și lucruri negative care ne apasă viața? Dați-mi voie să vă propun din nou, așa cum am făcut-o de nenumărate ori, un „decalog” de măsuri pe care le poate lua fiecare la el acasă, în viața personală, pentru a-și proteja creierul, organul cel mai afectat de stres. Dacă creierul nu este protejat, orice disfuncționalitate a acestuia ne afectează calitatea vieții. Chiar dacă nu vedem și chiar dacă nu suntem, în mod clasic, bolnavi.

 

Un „decalog” util, nu obligatoriu.

Prima „poruncă” pe care v-o propun este legată de somn și de capacitatea de recuperare prin somn. Pentru un somn bun, este important să ne trezim cât mai de dimineață! Să ne aducem aminte de viața țăranului: el se culcă o dată cu găinile și se trezește la cântatul cocoșului. Trezirea trebuie să fie dimineața devreme, nu la ora 10. Dacă ne-am trezit la 9 sau la 10, ne trezim obosiți.

Aerul contează enorm, iar aerul curat este sănătate pură pentru creier! Dimineața, înainte de orice altceva, este sănătos să ieșim afară sau să deschidem ferestrele și  să respirăm aer curat. Aerul acesta nu numai pentru plămâni este important, ci mai ales pentru creier. Dacă îmi dați voie să fiu mai plastic, voi spune că se deschid toate ferestrele ca să iasă duhurile rele.

Se spune: te miști, deci exiști! După ce s-au deschis ferestrele și creierul începe să funcționeze, este indicat să facem puțină mișcare. O plimbare scurtă, un pic de gimnastică vor pune „sângele în mișcare”, cum se spune în popor. Practic, o dată cu circulația un pic accelerată, dăm impulsuri inimii.

Ziua bună se cunoaște după …dușul de dimineață! Igiena organismului înseamnă îndepărtarea toxinelor. Știați că mișcările pe care le facem sub duș seamănă cu cele din yoga?

Micul dejun este foarte important! Este, practic, o alimentare cu energie. Dar pentru ca efectul mesei de dimineață să fie maxim pozitiv, micul dejun cere …liniște. Fără știri, fără televizor, fără telefoane în apropiere, fără agitație.

Există sănătate și în ceașca de cafea sau de ceai! Mulți dintre noi bem o cafea dimineață ca să „ne trezim”. Dacă o bem încet, pe îndelete, și nu facem exces de cafea sau de ceai de-a lungul zilei, este perfect!

Cel mai bun prieten al creierului este zâmbetul! Nu computerul, nu telefonul, nu autoturismul. Putem spune așa: un zâmbet pentru o sănătate mai bună! Zâmbetul modifică starea psihică și întărește capacitatea de funcționare atât a creierului, cât și a organismului. Și mai este ceva: zâmbetul contează și pentru cei din jur! Zâmbetul are darul de a reduce încordarea celor care vă sunt în preajmă. Iar acest lucru înseamnă, de fapt, relaxare.

Un prânz ușor este mult mai sănătos decât un festin! Un prânz prea încărcat forțează organismul să se concentreze pe digestie. Creierul iubește mâncărurile ușoare, carnea de pește mai mult decât carnea de porc și legumele înăbușite sau pe grătar, mai mult decât cartofii prăjiți.

Masa de seară trebuie să fie mai ușoară decât prânzul! Carnea grasă nu are ce căuta la cină! O masă grea înseamnă suprasolicitare pentru pancreas, sistem digestiv, inimă, dar și creier. Iar dacă i se adaugă alcool – pentru mulți, seara se închide cu alcool – efectele sunt foarte grave pentru sănătate. Nu spun că un pahar de vin face rău, spun că mai multe pahare de vin fac foarte rău organismului!

Și ne întoarcem la somn. Somnul dulce mult aduce! Mulți dintre noi își bat joc de cel mai complex și complet instrument de regenerare, somnul. Când trebuie să ne culcăm? O spun bătrânii: o dată cu găinile. Este un lucru dovedit științific că cel mai bun somn este între orele 10 și 12 seara. Deci, atunci trebuie să înceapă odihna. Fără televizor, fără telefon, fără surse de emoții negative. În somn, creierul se curăță de toxine iar organele noastre interne își reduc activitatea. Iar după un somn bun, începem cu forțe proaspete o nouă azi. Așa cum am arătat deja, ziua bună se cunoaște de dimineață!

Faptele bune ne fac și pe noi mai buni, iar psihic, ne ajută enorm!

Dincolo de recomandările din acest „decalog”, îmi permit să vă mai îndemn la ceva: faceți fapte bune! Nu contează dimensiunea acestora, poate fi vorba despre cumpărături pentru un vecin care nu se poate deplasa sau de o donație pentru refugiați. Așa cum gândul bun lucrează, faptele bune funcționează ca un medicament. Ne echilibrează interior. Nu trebuie să ne lăudăm cu acestea, așa cum fac mulți politicieni. Le facem și mergem mai departe cu această conștiință a faptului că făcând un bine, am făcut lumea un pic mai bună.

 

Iar dacă suntem deschiși spre zâmbet și fapte bune, vom descoperi că nu ne mai enervează traficul sau claxoanele sau zgomotele făcute de vecini. Cu răbdare, politețe și înțelepciune putem gestiona cu succes avatarurile oricărei zile.

 

Știu că trecem prin momente grele. Societatea românească nu este la nivelul economic sau de organizare al societăților din vest. Pandemia ne-a încercat și ne-a marcat puternic. Războiul din Ucraina ne sperie. Viața a devenit tot mai complicată și nu este ușor să mergi mai departe, este foarte greu să fii optimist.

 

Dar încercați să respectați cât se poate cele cuprinse în „decalogul” pe care vi l-am prezentat. Nu sunt lucruri greu de făcut. Sunt lucruri la îndemână. Dacă veți urma acești pași, veți vedea că în cenușiul zilei se va strecura tot mai multă lumină. Și să nu interpretați cele scrise de mine ca fiind o rețetă medicală. Sunt doar sfaturi din experiența unui medic neurochirurg.

 

Vă doresc tuturor multă sănătate!

 

Sursa: RADU GABRIELA