Ce
se ascunde în spatele recensământului populației și locuințelor
Av.
Elena Radu:
Av. Elena Radu:
Dacă nu îți convine Recensământul, e cazul să te opui. Ce poți să pățești
altfel
Mihai Tîrnoveanu:
Legea Recensământului din România deschide calea către autonomia ținutului
secuiesc Mihai Tîrnoveanu: Legea Recensământului din România deschide calea
către autonomia ținutului secuiesc
Sub pretextul recensământului populației
si locuințelor pe anul 2021 se creează baza de date unică cu informațiile
necesare (datele personale) pentru fiecare persoană fizică pentru implementarea
portofelului digital (identitatea digitală unică).
Sub pretextul pandemiei s-au creat diverse
sisteme pentru colectarea informatiilor despre fiecare persoana fizică din
România.
Totul a inceput in prima parte a anului
2020 cu crearea aplicatiei Corona forms.
Sub pretextul identificarii persoanelor
infectate și a contacților se colectau datele si se introduceau in această bază
de date Corona-forms.
Ulterior, s-a introdus certificatul care
se emitea in baza datelor colectate de Conona-Forms.
Pentru a fi determinați să oferim de bună
-voie datele noastre personale s-au impus restricții și ni s-a permis accesul
la orice bun (cu excepția alimentelor și medicamentelor) și serviciu numai dacă
prezentam un certificat de testare, vac sau trecere prin boală.
Pentru a obține un astfel de certificat
eram obligați să ne testăm sau să ne vac, ocazie cu care ofeream de bună-voie
(constrânși de situație) datele noastre personale.
Ulterior, bazele de date au început să se
”interconecteze”. Adică se cumulau bazele de date.
Mulți s-au gândit că nu contează pentru că
oricum suntem luați ”în evidența” pe baza datelor de la sistemul public de
sănătate. Însă, nu era așa. Probabil numai 70-80% din populație este asigurată
în sistemul public de sănătate. Așa că era necesar ca toți, într-o modalitate
sau alta să fim luați în evidență.
O primă interconectare a bazelor de date
pe care am sesizat-o, a fost prin intermediul implementării formularului
digital de intrare în România.
OUG nr. 129/2021 (neconstituțional pentru
că afecta dreptul la viața privată și nu se putea da OUG în sensul acesta de
către Guvern) a introdus acest formular, dar, totodată a unit și 3 baze de
date:
- Baza de date a Direcției pentru Evidența
Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor
Interne;
- Baza de date Corona-forms;
- Baza de date generată prin intermediul
colectării datelor personale odată cu completarea formularului digital la
intrarea în țară.
(a se vedea art. 2 alin. 3 din OUG nr.
129/2021: ”În vederea implementării formularului, SII-FDIR se interconectează
cu serviciul pus la dispoziție de Direcția pentru Evidența Persoanelor și
Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,
pentru validarea datelor introduse în SII-FDIR, și cu aplicația informatică
„Corona-forms", pentru corelarea informațiilor privind persoanele
infectate cu virusul SARS-CoV-2”).
În ultimii ani, multe norme s-au introdus
în legislația română fără să bată la ochi pentru necunoscători. Nici măcar
specialiștii nu au sesizat, pentru simplul fapt că s-a aruncat câte un alineat
în câte o lege, iar dacă nu știai imaginea de ansamblu și ce proiecte de lege
se pregătesc la nivel european, nu îți săreau în ochi și nu înțelegeai
implicațiile.
Când normele necesare pentru implementarea
a ceva au fost sparte în sute sau mii de bucățele și au fost ”aruncate„ câte
1-2 în câte o lege națională sau în câte un regulament european este greu să
explici lumii ca să înțeleagă semnificația lor.
Când încercai să explici semnificația și
implicațiile erai catalogat drept conspiraționist pentru că nu păreau mare
lucru 2 piese dintr-un puzzle, iar ca să arăți o imagine de ansamblu trebuia să
vorbești de mult prea multe legi, ceea ce presupunea o demonstrație laborioasă
și mult prea lungă pentru ca cineva să fie dispus să te urmărească.
Cu cât se apropie mai mult termenul de
implementare a identității digitale unice (portofelului digital) cu atât începe
să fie mai ușoară demonstrarea imaginii de ansamblu, pentru că nu mai au
încotro și trebuie să pună mai multe piese în același act normativ.
Pe înțelesul tuturor, identitatea digitală
unică (portofelul digital) înseamnă un singur instrument:
- de identificare (va conține toate datele
și va ține loc de toate documentele fizice de identificare a unei persoane
fizice în fața unei autorități: certificat de naștere, carte de identitate,
permis, pasaport etc);
- de autentificare (te vei conecta cu
acest instrument pentru a avea acces și la contul bancar și la achiziția
oricarui bun sau serviciu public sau privat, la încheierea oricărui contract
etc).
Când a propus proiectul de regulament în
acest sens, Comisia Europeană a prezentat acest instrument identitatea digitală
unică (portofelul digital) ca fiind pentru binele nostru, pentru că am putea să
controlăm cantitatea de date pe care o sharuim.
Însă, să ne gândim puțin: suntem noi cei
care deținem vreun control?
În condițiile în care noi vom fi
deținătorii unui simplu ”terminal” conectat la o bază de date pe care nu o
controlăm, există într-adevăr controlul la noi sau controlul este deținut de
cine va controla baza de date, accesul la ea și transmiterea semnalului către
terminal (portofelul digital)?
Există riscul ca sub diverse pretexte,
reale sau inventate, declarate sau nu, vizibile sau invizibile, semnalul între
baza de date (pe care nu o controlăm noi) și ”terminalul” cu care noi ne
identificăm și autentificăm să fie întrerupt?
Există.
Ce se va întâmpla atunci?
Ne vom afla în imposibilitatea de a ne
identifica, precum și imposibilitatea de a achiziționa orice bun (inclusiv
mâncarea), de a ne accesa banii din contul bancar și de a avea acces la orice
serviciu.
Propunerea de Regulament a Comisiei
Europene în acest sens are nr. COM(2021) 281 final.
Ea a fost înregistrată la Parlamentul
European sub nr. 2021/0136(COD)
O gasiti aici:
https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/?uri=CELEX:52021PC0281
Regulamentul
este direct aplicabil și obligatoriu în România.
Cu toate că în această propunere de
Regulament se invocă că portofelul digital ar fi aplicabil numai la nivel
transfrontalier și că nu ar fi obligatorie deținerea lui, în conținutul
Regulamentului se prevede (art. 12b):
„Articolul 12b
Utilizarea transfrontalieră a portofelelor
europene pentru identitatea digitală
(1) În cazul în care statele membre
solicită o identificare electronică utilizând un mijloc de identificare
electronică și o autentificare în temeiul dreptului intern sau al practicii
administrative pentru a accesa un serviciu online furnizat de un organism din
sectorul public, acestea acceptă, de asemenea, portofele europene pentru
identitatea digitală emise în conformitate cu prezentul regulament.
(2) În cazul în care BENEFICIARII PRIVAȚI
CARE FURNIZEAZĂ SERVICII sunt OBLIGAȚI DE DREPTUL NAȚIONAL sau de dreptul
Uniunii SĂ UTILIZEZE AUTENTIFICAREA STRICTĂ A UTILIZATORULUI PENTRU
IDENTIFICAREA ONLINE sau ÎN CAZUL ÎN CARE AUTENTIFICAREA STRICTĂ A
UTILIZATORULUI ESTE IMPUSĂ ÎN BAZA UNEI OBLIGAȚII CONTRACTUALE, INCLUSIV ÎN
DOMENIILE TRANSPORTURILOR, ENERGIEI, SERVICIILOR BANCARE ȘI FINANCIARE,
SECURITĂȚII SOCIALE, SĂNĂTĂȚII, APEI POTABILE, SERVICIILOR POȘTALE,
INFRASTRUCTURII DIGITALE, EDUCAȚIEI SAU TELECOMUNICAȚIILOR, BENEFICIARII
PRIVAȚI ACCEPTĂ, DE ASEMENEA, UTILIZAREA PORTOFELELOR EUROPENE PENTRU
IDENTITATEA DIGITALĂ emise în conformitate cu articolul 6a.”
Să ne aducem aminte de Regulamentul cu
privire la certificat în pandemie. Conținea exact același tip de norme.
Nu era obligatoriu la nivel național (doar
transfrontalier), dar dacă statul membru prevedea în legislația națională
existența unui astfel de certificat, putea fi solicitat și la nivel național.
Chiar dacă în legislația internă a
României nu s-a introdus un astfel de certificat C-19, Guvernul de la el putere
a condiționat drepturile tuturor cetățenilor pe teritoriul României de
prezentarea unui astfel de certificat.
Regulamentul UE cu privire la certificatul
C-19 a intrat în vigoare la 1 iulie 2021. Cu toate acestea, încă din aprilie 2020,
în România, s-a creat baza de date Corona-forms în care erau introduse exact
datele necesare pentru eliberarea certificatului C-19.
Exact aceasta este situația și cu
certificatul pentru identitatea digitală unică (portofelul digital):
Parlamentul European nu a aprobat până în prezent Regulamentul UE, neexpirând
până în prezent nici termenul pentru întocmirea raportului de către comisia
LIBE a parlamentului, însă cu toate acestea se implementează sistemele necesare
pentru utilizarea lui și se creează bazele de date la nivel național.
Mai mult, se și introduce în România
legislație națională care să ”legalizeze” sistemele și bazele de date necesare
implementării lui.
În OUG nr. 19/2020 privind recensământul
se menționează la art. 27 alin. (6) că datele cu caracter personal colectate vor
fi distruse prin proceduri ireversibile în termen de 3 luni de la publicarea
rezultatelor recensământului 2021.
Însă, la art. 23 din OUG nr. 19/2020 se
prevede că în perioada februarie 2022- martie 2024 se realizează controlul,
validarea, procesarea și diseminarea datelor colectate.
Deci, rezultatele recensământului pot fi
finalizate și în martie 2024, dată până la care se poate adopta Regulamentul UE
privind identitatea digitală, iar norma privind distrugerea datelor colectate
cu ocazia recensământului poate fi abrogată, deoarece bazele de date sunt
necesare pentru implementarea regulamentului UE privind identitatea digitală.
Ce
date prevede proiectul de regulament al UE că va conține portofelul electronic
(identitatea digitală unică)?
1.adresa;
2.vârsta;
3.genul;
4.starea civilă;
5.componența familiei;
6.cetățenia;
7.calificări educaționale, titluri și
licențe;
8.calificări profesionale, titluri și
licențe;
9.autorizații publice și licențe;
10.date financiare și date privind
societatea comercială.
Ce
se prevede în OUG nr. 19/2020 privind recensământul?
Articolul 28 prevede că autoritățile și
instituțiile publice și furnizorii de date sunt AUTORIZAȚI ȘI AU OBLIGAȚIA să
pună la dispoziția Institutului Național de Statistica, cu titlu gratuit, BAZE
DE DATE CU ÎNREGISTRĂRI INDIVIDUALE, cuprinzând date corecte, actuale și
complete, prin raportare la scopul colectării, unic identificate prin CNP sau
ISU, în cazul persoanelor, și a altor identificatori stabiliți de comun acord
cu deținătorul datelor, în cazul altor unități statistice.
INFORMATIILE CARE TREBUIE TRANSMISE DE
CATRE AUTORITĂȚILE ȘI INSTITUȚIILE PUBLICE ȘI PRIVATE DEPĂȘESC CU MULT
TRANSMITEREA UNOR DATE PUR STATISTICE, VIZÂND NUMEROASE INFORMAȚII PERSONALE
ALE FIECAREI PERSOANE, DIN DIVERSE DOMENII, INFORMAȚIILE TRANSMITÂNDU-SE PRIN
ASOCIEREA CU FIECARE CNP SAU ISU.
Potrivit art. 1 lit o) din OUG nr.
19/2020: ISU (identificator statistic unic) = cod numeric unic, generat în
scopuri exclusiv statistice pentru fiecare CNP, în urma aplicării asupra fiecărui
CNP a unui algoritm specific de anonimizare utilizat într-o bază de date sau în
orice listă de unități statistice și folosit pentru a verifica că baza de date
sau lista de unități statistice include o singură înregistrare pentru fiecare
unitate statistică și pentru a se realiza legătura între înregistrări.
Ceea ce mi-a atras atenția este că
majoritatea bazelor de date de la nivelul instituțiilor și autorităților
publice au deja ISU alocat fiecărei persoane, potrivit art 28 alin 2 din OUG
nr. 19/2020. Or, daca ISU inseamnă anonimizare, cum mai pot fi identificate
persoanele in baza de date a fiecarei autoritati sau institutii publice?
Faptul că aceste ISU deja există în bazele
de date, rezultă din modalitatea de redactare a art. 28 alin. (1), (2) și (3)
din OUG nr. 28/2020.
La alin. (1) se prevede că dacă identificarea
se face prin ISU, informațiile la nivel de inregistrare individuală trebuie să
conțină, obligatoriu sexul și data nașterii.
La alin. (2) se mentionează lista de
informații la nivel de înregistrare individuală pe care trebuie să le transmită
autoritatile si institutiile publice și furnizorii de date sunt identificate pe
CNP sau ISU si, cu alte cuvinte, trebuie comunicate toate datele unei persoane
fizice pe care persoanele juridice respective le au in baza lor de date.
Cine
trebuie să transmită datele:
a) M.A.I., Direcția pentru Evidența
Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date - D.E.P.A.B.D.:
– pentru datele privind cetățenii români
cu domiciliul în România la momentul de referință al recensământului: CNP sau
ISU, cod localitate administrativă, denumire localitate administrativă, cod
județ, starea civilă, țara în care s-a născut, județul în care s-a născut,
adresa de domiciliu - denumire stradă, număr imobil, bloc, scară, etaj,
apartament - data stabilirii la adresa curentă, REȘEDINȚA ANTERIOARĂ 1, DATA
STABILIRII LA REȘEDINȚA ANTERIOARĂ 1, DATA VALABILITĂȚII ACTULUI DE IDENTITATE;
dacă informația există în RNEP, CNP SAU ISU AL TATĂLUI, CNP SAU ISU AL MAMEI,
CNP SAU ISU AL SOȚULUI SAU SOȚIEI, CNP SAU ISU AL COPIILOR;
– pentru datele privind cetățenii români
care și-au stabilit sau restabilit domiciliul sau reședința obișnuită în
România în ultimele 12 luni anterioare momentului de referință al
recensământului: CNP sau ISU, țara de cetățenie, în măsura în care informația
se regăsește în RNEP, țara de naștere, țara de proveniență, data stabilirii
domiciliului sau reședinței în România, județul de domiciliu, localitatea de
domiciliu, județ de reședință, localitate de reședință, starea civilă;
b) M.A.I., Inspectoratul General pentru
Imigrări - I.G.I.:
– pentru datele privind cetățenii străini
și fără cetățenie care au un act care atestă dreptul de ședere în România la
momentul de referință al recensământului: CNP sau ISU, țara de cetățenie, țara
de naștere, județul în care are reședința, localitatea în care are reședința,
starea civilă, durata ultimului drept de ședere sau reședință;
– pentru cetățenii străini și fără
cetățenie care au solicitat azil sau au o durată efectivă de ședere de cel
puțin 12 luni: CNP sau ISU, țara de cetățenie, țara de naștere, județul în care
are reședința, localitatea în care are reședința, starea civilă;
– pentru cetățenii străini și fără
cetățenie care au obținut în cursul anului de referință un act care atestă
dreptul de ședere în România: CNP sau ISU, sex, data nașterii, țara de
cetățenie, țara de naștere, județul în care are reședința, localitatea în care
are reședința, starea civilă, stare persoană;
– pentru cetățenii străini și fără
cetățenie cărora, în cursul anului de referință, le-a expirat dreptul de ședere
în România, au decedat, au fost expulzați sau, din alte motive, nu mai
beneficiază de un drept de ședere pe teritoriul României: CNP sau ISU, sex,
data nașterii, țara de cetățenie, țara de naștere, data plecării din România,
județul în care avea reședința, localitatea în care avea reședința, starea
civilă, motivul excluderii, data și motivul încetării dreptului de ședere;
c) M.A.I., Direcția Generală de Pașapoarte
- D.G.P.:
– pentru datele privind cetățenii români
care la momentul de referință al recensământului aveau stabilit domiciliul în
străinătate: CNP sau ISU, data aprobării cererii de pașaport cu menționarea
statului de domiciliu;
– pentru datele privind cetățenii români
care, după anul 2011, și-au stabilit domiciliul în străinătate sau și-au
reînnoit pașaportul cu menționarea țării de domiciliu: CNP sau ISU, data
aprobării cererii de pașaport cu menționarea statului de domiciliu;
d) M.A.I. - Inspectoratul General al
Poliției Române: pentru datele privind persoanele condamnate sau arestate
preventiv, aflate în centrele de reținere și arestare preventivă ale M.A.I.,
custodiate în perioada decembrie 2021-iulie 2022: CNP sau ISU, perioada
privării de libertate;
e) M.F.P., Agenția Națională de
Administrare Fiscală - A.N.A.F. - pentru datele privind PLĂTITORII DE
CONTRIBUȚII SOCIALE, IMPOZITE PE VENIT:
– din declarația D112: CNP sau ISU,
secțiune declarație, tip asigurat, cod CAEN declarație, an raportare, lună
raportare, NUMĂR ASIGURAȚI ȘOMAJ, INCLUSIV ASIMILAȚI, NUMĂR ASIGURAȚI SĂNĂTATE,
INCLUSIV ASIMILAȚI, NUMĂR ASIGURAȚI PENSIE, INCLUSIV ASIMILAȚI, index
încărcare, cod obligație, tip declarație, ZILE LUCRATE CONDIȚII NORMALE, ZILE
LUCRATE CONDIȚII DEOSEBITE, ZILE LUCRATE CONDIȚII SPECIALE, NUMĂR CONTRACTE,
casa de sănătate, DACĂ PERSOANA ESTE PENSIONAR, tip contract, ore normă
zilnică, ore lucrate, ore suspendate, data început, data sfârșit, data
extragere, index asigurat, funcție asigurat, perioada de raportare, luna an
început, luna an sfârșit, ID adresă, cod țară, cod județ, cod localitate, nume
localitate, sector, stradă, număr stradă, bloc, scară, etaj, apartament;
– din baza de date a sistemului informatic
de administrare fiscală A IMPOZITULUI PE VENITUL PERSOANELOR FIZICE: CNP sau
ISU, categorie de venit, anul fiscal de realizare a venitului, cod județ, data
de început a contractului de închiriere sau asociere sau numărul autorizației,
data de sfârșit a contractului de închiriere sau asociere sau a autorizației
individuale, cod categorie venit, cod CAEN;
f) MINISTERUL MUNCII ȘI PROTECȚIEI SOCIALE
- M.M.P.S., CASA NAȚIONALĂ DE PENSII PUBLICE - C.N.P.P. - pentru datele conform
prevederilor din Convenția de colaborare încheiată cu M.M.P.S. și pentru datele
privind beneficiarii de asigurări sociale și indemnizații prevăzute de legi
speciale, după modalitatea de plată: CNP sau ISU, identificator CTP, COD FEL
PENSIE, TIP COD FEL PENSIE, DATA ÎNSCRIERII LA PENSIE, MODALITATEA DE PLATĂ - M
- MANDAT, C - CONT INTERN, E - EXPORT PRESTAȚIE;
g) M.M.P.S., AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU
OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ - A.N.O.F.M. - pentru DATELE PRIVIND ȘOMERII CARE
BENEFICIAZĂ DE INDEMNIZAȚIE DE ȘOMAJ, ȘOMERII NEINDEMNIZAȚI, PERSOANELE ÎN
CĂUTAREA UNUI LOC DE MUNCĂ ÎN ȚARĂ SAU, DUPĂ CAZ, ÎN STRĂINĂTATE, ÎNREGISTRATE
ÎN EVIDENȚĂ: CNP sau ISU, categorie persoană, adresă, localitate, sector;
h) M.M.P.S., AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU
PLĂȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ - A.N.P.I.S. - pentru DATELE PRIVIND PERSOANELE CARE
BENEFICIAZĂ DE ASISTENȚĂ SOCIALĂ: CNP sau ISU al PERSOANEI CARE ÎNCASEAZĂ
BENEFICIUL SOCIAL, CNP sau ISU al PERSOANEI PENTRU CARE SE PLĂTEȘTE BENEFICIUL
SOCIAL, luna plății beneficiului social, codul județului, codul beneficiului
social, NUMELE ȘI PRENUMELE PERSOANEI CARE ÎNCASEAZĂ BENEFICIUL SOCIAL; luna
pentru care se calculează beneficiul social, cod județ, codul beneficiului
social, tipul persoanei, adresa de domiciliu;
i) M.M.P.S., Autoritatea Națională pentru
Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții - A.N.D.P.D.C.A.
– din sistemul informatic CMTIS, dacă în
decembrie 2021 acesta este funcțional: CNP sau ISU, data ultimei consultații -
zi, lună și an, adresa - țara, județ, localitate, tipul adresei din interfața
«Adrese», NUMĂRUL VIZITELOR PĂRINȚILOR LA COPII, NUMĂRUL ÎNTÂLNIRILOR COPIILOR
CU PĂRINȚII ÎN LOC NEUTRU, DACĂ COPILUL ESTE ÎNSCRIS LA O ȘCOALĂ, TIPUL ADRESEI
DIN INTERFAȚA «SITUAȚIA ȘCOLARĂ»;
– din sistemul informatic RNA: CNP sau ISU
ADOPTATOR, țara de naștere, județ de naștere, localitate de naștere, data
eliberare permis ședere adoptator, țara din interfața «Adresa domiciliu», județ
din interfața «Adresa domiciliu», localitate din interfața «Adresa domiciliu»;
– date din sistemul informatic RENPH: CNP
sau ISU, adresa - județ, localitate, comună, tip persoană, cetățenie,
instituționalizare, TIP EVENIMENT, DATĂ EVENIMENT, COD CENTRU;
j) M.M.P.S., Inspecția Muncii - I.M.:
pentru datele din REGISTRUL GENERAL DE EVIDENȚĂ A SALARIAȚILOR, în forma
transmisă de angajator: CUI angajator, denumire angajator, categorie angajator,
forma juridică a angajatorului, tipul de proprietate angajator, domeniul de
activitate economică angajator, județ angajator, localitate sau sector angajator,
CNP sau ISU SALARIAT, CETĂȚENIA, COD OCUPAȚIE CONFORM COR, NUMĂR CONTRACT, DATĂ
CONTRACT, TIP CONTRACT, DURATĂ CONTRACT, TIP NORMĂ, STARE CONTRACT, DATĂ
ÎNCEPERE CONTRACT, DATA ÎNCETARE CONTRACT, DATA SFÂRȘIT CONTRACT, DATA
REACTIVARE CONTRACT, TEMEI REACTIVARE CONTRACT, DATĂ ÎNCEPERE SUSPENDARE
CONTRACT, DATĂ SFÂRȘIT SUSPENDARE CONTRACT, DATĂ ÎNCEPERE DETAȘARE CONTRACT,
DATĂ SFÂRȘIT DETAȘARE CONTRACT, DATA ULTIMEI MODIFICĂRI A CONTRACTULUI, RADIAT
SALARIAT, RADIAT CONTRACT;
k) Ministerul Justiției - M.J., A.N.C.:
pentru datele privind persoanele care dobândesc cetățenia română în țară:
identificator stabilit de comun acord, țara de cetățenie, țara de naștere, data
la care a dobândit cetățenia română și, după caz, adresa de domiciliu în
România;
l) Ministerul Educației și Cercetării -
M.E.C.: pentru datele privind PERSOANELE ÎNMATRICULATE ÎN INSTITUȚIILE SAU
UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN SISTEMUL NAȚIONAL DE EDUCAȚIE, PRECUM ȘI
MOBILITATEA ACESTORA: CNP-ul sau ISU, LIMBA MATERNĂ, NAȚIONALITATE, JUDEȚUL DE
DOMICILIU, LOCALITATEA DE DOMICILIU, JUDEȚUL ÎN CARE SE AFLĂ UNITATEA DE
ÎNVĂȚĂMÂNT URMATĂ, NUMĂRUL UNITĂȚII DE ÎNVĂȚĂMÂNT URMATE, LOCALITATE UNITATE,
CLASA ÎN CARE SE AFLĂ ELEVUL, FORMAȚIUNE ASOCIATĂ, LIMBA DE PREDARE, CATEGORIE
UNITATE;
m) Ministerul Sănătății - M.S., Institutul
Național de Sănătate Publică - I.N.S.P.: pentru datele PRIVIND PERSOANELE
CUPRINSE ÎN EVIDENȚĂ PRIVIND BOLILE PROFESIONALE: CNP-ul sau ISU, cod CAEN, cod
ocupație, DACĂ BOLNAVUL A DECEDAT, DATA COMPLETĂRII FIȘEI DE DECLARARE BP2;
n) M.S., CASA NAȚIONALĂ DE ASIGURĂRI DE
SĂNĂTATE - C.N.A.S.: pentru datele din PIAS - platforma informatică din
asigurările de sănătate: CNP sau ISU, A - ASIGURAT, CO - COASIGURAT, N -
NEASIGURAT, NUMĂRUL EVENIMENTELOR MEDICALE PENTRU FIECARE LUNĂ DIN ULTIMELE 12
LUNI ANTERIOARE MOMENTULUI DE REFERINȚĂ A RECENSĂMÂNTULUI;
o) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării
Rurale - M.A.D.R., Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură -
A.P.I.A.: pentru cetățenii români, străini și fără cetățenie, care sunt în
evidența agenției: CNP-ul sau ISU, cetățenia, adresa de domiciliu, adresa
reședinței obișnuite în România;
p) M.J., Administrația Națională a
Penitenciarelor - A.N.P.: pentru DATELE PRIVIND PERSOANELE CONDAMNATE, ARESTATE
PREVENTIV SAU INTERNATE, AFLATE ÎN UNITĂȚILE DIN SISTEMUL ADMINISTRAȚIEI
PENITENCIARE;
q) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor
Publice și Administrației - M.D.L.P.A. - Agenția Națională de Cadastru și
Publicitate Imobiliară - A.N.C.P.I.: furnizarea limitelor administrativ-teritoriale
stabilite conform Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996,
republicată, cu modificările și completările ulterioare, existente la 1 iulie
2021, și datele disponibile din următoarele registre gestionate:
– Registrul Agricol Național - RAN, cu
date din:
(i) Anexa nr. 1 Partea I: Tabele
INDIVIDUALE la NIVEL DE GOSPODĂRIE SAU EXPLOATAȚIE AGRICOLĂ INDIVIDUALĂ sau
PERSOANĂ FIZICĂ AUTORIZATĂ sau ÎNTREPRINDERE FAMILIALĂ și entități cu
personalitate juridică - date de identificare: județul, localitatea,
localitatea componentă - satul -, cod SIRUTA, strada, numărul, bloc, scară -
tipul exploatației, domiciliul fiscal: județul, localitatea, cod SIRUTA, date
din capitolul I privind COMPONENȚA GOSPODĂRIEI SAU A EXPLOATAȚIEI AGRICOLE FĂRĂ
PERSONALITATE AGRICOLĂ: CNP, COD LEGĂTURĂ DE RUDENIE și date din capitolul XI:
Clădiri existente la începutul anului pe raza localității: adresa clădirii,
suprafața construită desfășurată, tipul clădirii, anul terminării;
(ii) Anexa nr. 2 Partea II: Tabele
CENTRALIZATOARE - județul, comuna sau orașul sau municipiul, cod SIRUTA,
capitolul XI: Clădiri existente la începutul anului pe raza localității în anul
2020 - adresa clădirii, suprafața construită desfășurată, tipul și destinația
clădirii, anul terminării.
– Registrul electronic al nomenclaturii
stradale - RENNS - cu date pentru:
(i) denumirile de drumuri, cu următoarele
câmpuri: Tip drum, Denumire drum, Județ, UAT, SIRUTA, Nume localitate, Data,
Istoric, CUA;
(ii) denumirile de adrese administrative,
cu următoarele câmpuri: Denumire adresă administrativă, Număr adresă
administrativă, Județ, UAT, SIRUTA, Nume localitate, Data, Istoric, Coordonate
x, Coordonate y;
(iii) IMOBILE, cu următoarele câmpuri:
DENUMIRE ADRESĂ ADMINISTRATIVĂ, Număr adresă administrativă, Bloc adresă
administrativă, Scara, Etaj, Apartament, Cod poștal, Județ, UAT, SIRUTA, Nume
localitate, Data, Istoric, COORDONATE X, COORDONATE Y;
r) abrogată;
s) FURNIZORII DE SERVICII DE COMUNICAȚII
ELECTRONICE: ISU sau, după caz, NUMĂR CURENT AL TITULARULUI DE CONTRACT, sexul,
DATA NAȘTERII, ADRESA DE CORESPONDENȚĂ, ADRESA LOCUINȚĂ, CONSUMUL LUNAR LA
ADRESA DE LOCUINȚĂ PENTRU SERVICIILE PE BAZĂ DE ABONAMENT DE TELEFONIE FIXĂ,
INTERNET FIX, TELEFONIE MOBILĂ, INTERNET MOBIL.
Odată comunicate toate aceste date de
către instituțiile și autoritățile publice și furnizorii de internet,
indiferent că fiecare cetățean va completa sau nu chestionarul privind
recensamantul, se va crea o baza de date unică care va conține următoarele
informații despre fiecare cetățean român și nu numai: nume, prenume, CNP;
adresa de domiciliu anterioara, unde ai avut reședința anterior, cine îți sunt
părinții, soțul/soția și copii după CNP, dacă ai domiciliul în străinătate sau
nu, când si solicitat eliberarea pasaportului cu domiciliul în străinătate,
dacă realizezi venituri, ce tipuri de venituri realizezi, in baza carui
document, dacă esti pensionar, ce tip de pensie pimesti, cand ai inceput sa iei
pensia, cum incasezi pensia, daca beneficiezi de asistenta sociala, ce tip de
ajutor social, cine incaseaza ajutorul social, dacă esti sau nu somer, daca
incasezi sau nu indemnizatie de somaj, dacă ești în cautarea unui loc de munca,
daca esti persoana cu dizabilitati, daca ai copil cu dizabilitati de cate ori
l-ai vizitat , de cate ori te-ai intalnit cu el intr-un loc neutru, daca esti
angajat, de cand, pe ce functie, pe ce perioada, cu cate ore pe zi, daca ti-a
fost suspendat contractul, daca ai fost detasat, daca ai boli profesionale,
daca esti asigurat, coasigurat sau neasigurat in sistemul public de sanatate,
cate evenimente medicale ai avut in ultimele 12 luni, daca esti in evidenta
Agentiei de plati si interventie pentru agricultura, care sunt COORDONATELE GPS
(X SI Y) ALE ADRESEI DE DOMICILIU SI ALE ADRESEI UNDE LOCUIESTI, dacă ai
abonament pentru servicii de telefonie fixă, internet fix, telefonie mobila,
internet mobil etc.
Faceti comparatie cu propunerea de
Regulament privind identitatea digitala unica (portofelul digital). Observati
acum ca sub pretextul recensamantului se colecteaza si se formeaza baza de date
unica cu informatiile necesare (datele personale) pentru implementarea
identitatii digitale unice (portofelului digital)?
CONCLUZIA: NU VRETI IDENTITATE DIGITALA
(PORTOFEL UNIC) ÎN ROMÂNIA TREBUIE SĂ ÎNTREPRINDEM TOATE DEMERSURILE LEGALE
NECESARE PENTRU STOPAREA CREAĂRII BAZEI DE DATE UNICE ȘI COLECTARII TUTUROR
INFORMATIILOR NECESARE DESPRE FIECARE PERSOANA FIZICĂ PENTRU A IL IMPLEMENTA.
TREBUIE SA IDENTIFICAM TOATE LEGILE SI OUG
URILE ÎN CARE AU INTRODUS DIVERSE PIESE ALE PUZZLE-LUI SI SA ÎNTREPRINDEM
DEMERSURILE LEGALE SĂ LE ”ANULĂM”, ABROGĂM.
Bineînțeles, asta prin intermediul
parlamentarilor, avocatului poporului si Curții Constituționale.
Și nu, nu așteptați soluții numai de la
mine și nici acțiuni promovate numai de mine.
Nu am cum să fac asta singură.
Dacă vă pasă, puneți mâna și gândiți,
citiți, acționați!
PS: prin completarea chestionarului nu
faceți decât sa le oferiți date suplimentare pe care nu le au în bazele de
date.
Dovada creării bazei de date unice o
găsiți în Metodologie unde se specifica cum se combina/imperecheaza/potrivesc
datele obținute de la diverse instituții, autorități, furnizori, sub pretextul
identificării persoanelor "care îndeplinesc criteriul de eligibilitate
pentru populația rezidentă a României (acela ca persoana să fi avut reședința
obișnuită pe teritoriul României cu cel puțin 12 luni înainte de momentul de
referință al recensământului). Cu alte cuvinte, se determină eligibilitatea
fiecărei înregistrări individuale prezentă în acestea, de a aparține sau nu
populației rezidente a României la momentul de referință al recensământului
populației și locuințelor runda 2021."
- METODOLOGIA
Înainte de a trage o concluzie cu privire
la ce am scris, raspundeti-va la următoarea întrebare: dacă scopul
recensământului este efectuarea unei statistici cu privire la populația și
locuințele din România, iar fiecare institutie/autoritate publica deține câte
un set de date referitor la anumite aspecte, de ce este necesar sa se comaseze
toate aceste date la un loc și nu poate fiecare institutie/autoritate publica
sa comunice centralizat INS ului statistica cu privire la setul de date pe care
îl deține?
Citiți și Av. Elena Radu: Dacă nu îți
convine Recensământul, e cazul să te opui. Ce poți să pățești altfel?
Pentru că suntem cenzurați pe Facebook ne
puteți găsi și pe Telegram și GoogleNews
Sursa:
Prof. VALENTINA LUPU
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu