ARTUR
GABRIEL SILVESTRI – PRIMĂVARA SURÂSULUI DIVIN
Arta lui
era pretutindeni o selecţie ca-n firea omului să covârşească lumina. Razele ei să picure peste corola omului
de creaţie într-un surâs de azur. Taina
să i se pogoare peste desfătările statorniciei, desfăşurându-şi tulpina Universului jertfirii, ce şi-o poartă
cu demnitatea înălţării, zborului ce-l duce, Rugului aprins din suflet pe care pogoară slăvita Înviere din sacra
lui Cruce.
Geniul lui s-a-ntrupat cu iubirea de
cer a pământului dac, îndulcindu-i amarul, Adevărul
nu i-a fost nici hotar şi nici culme peste care să nu se poată înălţa.
Bucuria i-a ţâşnit peste pravilele
creaţiei, prin harul unde surâde mărgăritarul, Revelaţiei vieţii, din spinii ce dă cununii fiorul Tainei sublime.
Surâs de Învieri!
Iubirea lui s-a prelins din mirul
unui sălaş serafic de înmiresmatele primăveri Eliberându-şi patima peste care cântă zorile susurătoarelor
izvoare de culori, LOGOSULUI,
slujind şi slăvind în revărsat de suflet din veşnicele sale comori.
SILVESTRI s-a-ncununat pe
rodul dăruirii dintre răsărit înspre azururi nesfârşite, IISUSULUI, ce-a netezit cărări din focul Lui de raze, minunilor
ce-au fost făgăduite.
Libertatea-i un Imn de laudă ce
se-nalţă dalb ca fumul de smirnă în zările senine, Veşnicia s-a-mplinit în crezul Tainei divine şi-n harul
Frumuseţilor Sale carpatine!
Esenţa vieţii, lin curge din
nectarul Revelaţiei ce-i dă împlinirea de crez esenine.
Sorbind cuvântul de slavă din
LOGOSUL ce dă căldura luminii, cântecul dimineţii, Taina scrisului lui a pătruns adânc, înflorind în flăcări de spirit
şi liturgice zidirea.
Razele lui sunt pentru noi ca
mâinile Mamei ce-şi strânge odorul la sânul vieţii.
Icoană-i e chipul său
întru Cerul străbun. Aprinsă de-apururi primindu-i lucirea!
Întru slavă cu smerite sacre cinstiri!
GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU
+ 19 Martie 2022
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu