Pepe Escobar - O „lume fragmentată” intră ca un somnambul în Al Treilea Război Mondial

 

O „lume fragmentată” intră ca un somnambul în Al Treilea Război Mondial

Pepe Escobar, analist geopolitic independent brazilian

22 Ianuarie 2023

 

„Elitelor” auto-proclamate de la Davos le este frică. Atât de frică. La întâlnirile Forumului Economic Mondial din această săptămână, Klaus Schwab, maestrul gânditor - care și-a jucat rolul de personaj negativ al lui James Bond - a repetat imperativul categoric că avem nevoie de „cooperare într-o lume fragmentată”.

 

Deși diagnosticul său privind „cea mai critică fragmentare” în care lumea este acum împotmolită este, așa cum s-ar putea aștepta, sumbru, Herr Schwab susține că „spiritul de la Davos este pozitiv” și că, în cele din urmă, toți putem trăi fericiți într-o „economie verde și durabilă”.

 

Ceea ce Davos a reușit să facă în această săptămână este inundarea opiniei publice cu noi mantre. Există „noul sistem” care, având în vedere eșecul lamentant al mult lăudatei Mari Resetări, acum arată ca o actualizare timpurie a sistemului de operare curent care a fost zdruncinat.

 

Davos are nevoie de hardware nou, noi abilități de programare, chiar și de un nou virus. Cu toate acestea, pentru moment, tot ceea ce este disponibil este o criză multiplă sau, în limbajul Davos, un „set de riscuri globale legate împreună și ale căror efecte se înrăutățesc”.

 

Mai clar: o furtună perfectă

 

Oamenii enervanți și insuportabili ai insulei Divide and Rule din nordul Europei tocmai au descoperit că „geopolitica”, vai, nu a intrat niciodată în tunelul ”sfârșitului istoriei”: Spre surprinderea lor, acum se concentrează - din nou - asupra Heartland-ului, așa cum a fost în cea mai mare parte a istoriei. Ei se plâng de o geopolitică amenințătoare, care este un cod pentru a desemna Rusia și China și pe deasupra și Iranul. Dar cireașa de pe tortul alpin este aroganța/prostia care dezvăluie jocul: orașul Londra și vasalii săi sunt livizi pentru că „lumea creată de Davos” se prăbușește rapid.

 

Davos nu a „creat” o lume în afara propriei sale șarade.

 

Davos nu a înțeles niciodată, deoarece aceste „elite” sunt întotdeauna ocupate lăudând Imperiul haosului și „aventurile” sale criminale în Sud. Nu numai că Davos nu a fost capabil să prevadă toate crizele economice majore recente, dar mai ales actuala „furtună perfectă” legată de dezindustrializarea Occidentului colectiv generat de neoliberalism. Și, desigur, Davos nu are nicio idee despre resetarea reală care ne îndreaptă spre o lume multipolară.

 

Liderii de opinie autoproclamați sunt ocupați cu „redescoperirea” Muntelui Magic al lui Thomas Mann din Davos - „pe fondul unei boli mortale și al unui război mondial iminent” - cu aproape un secol în urmă.

 

Ei bine, în zilele noastre, „boala” - complet biologică - nu este chiar mortală în sine. Iar „iminentul război mondial” este, de fapt, încurajat în mod activ de o cabală de neoconservatori și de straussieni americani neoliberali: un stat profund neales, iresponsabil, bipartizan și care nici măcar nu este supus ideologiei. Criminalul de război Henry Kissinger încă nu are succes.

 

Comisia de la Davos privind demonizarea a fost plină de prostii, dar ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, a adus cel puțin o doză de realitate.

 

Vicepremierul chinez Liu He, cu vasta sa cunoaștere în domeniile finanțelor, științei și tehnologiei, a fost cel puțin foarte util în definirea celor cinci linii directoare generale ale Beijingului pentru viitorul apropiat - dincolo de sinofobia imperială obișnuită. China se va concentra pe extinderea cererii interne, menținerea lanțurilor industriale și de aprovizionare „fluide”, „dezvoltarea sănătoasă a sectorului privat”, aprofundarea reformei întreprinderilor de stat și a cercetării, atrăgând investiții din străinătate.

 

Rezistența rusă, precipitarea americană

 

Emmanuel Todd nu a fost la Davos. Dar antropologul, istoricul, demograful și analistul geopolitic francez a fost cel care a ajuns să zburlească toate firele de păr ale Occidentului colectiv în ultimele zile cu un obiect antropologic fascinant: un interviu bazat pe realitate. Todd a vorbit cu „le Figaro” - ziarul favorit al establishmentului și al burgheziei superioare franceze. Interviul a fost publicat vinerea trecută, la pagina 22, între tiradele proverbiale rusofobe și cu o mențiune extrem de scurtă în partea de jos a primei pagini. Oamenii au trebuit să muncească din greu pentru a o găsi.

 

Todd a glumit că are reputația absurdă de „rebel distrugător” în Franța, în timp ce în Japonia este respectat, prezentat în mass-media, iar cărțile sale sunt publicate cu mare succes, inclusiv cea mai recentă (peste 100.000 de exemplare vândute) intitulată: „Al treilea Război Mondial a început deja”.

 

Este semnificativ faptul că acest best-seller japonez nu există în limba franceză, deoarece întreaga industrie editorială pariziană urmează doar linia U.E./N.A.T.O. asupra Ucrainei. Faptul că Todd are dreptate în mai multe puncte este un mic miracol în peisajul intelectual european actual, de o miopie abisală (există și alți analiști, în special în Italia și Germania, dar au mult mai puțină greutate decât Todd). Acesta este cel mai mare succes al lui Todd.

 

Un nou război mondial este în curs de desfășurare: Trecând „de la un război teritorial limitat la o confruntare economică globală, între Occidentul colectiv pe de o parte și Rusia legată de China pe de altă parte, acest război a devenit un război mondial”.

 

Potrivit lui Todd, Kremlinul a făcut o greșeală calculând că o societate ucraineană descompusă se va prăbuși imediat. Desigur, nu explică în detaliu modul în care

 

Ucraina a fost supermilitarizată de alianța militară N.A.T.O.

 

Todd are dreptate atunci când subliniază că Germania și Franța au devenit parteneri N.A.T.O. minori și nu știau ce se întâmplă în Ucraina din punct de vedere militar: „Nu știau că americanii, britanicii și polonezii vor permite Ucrainei să poarte un război prelungit. Axa fundamentală a N.A.T.O. este acum Washington-Londra-Varșovia-Kiev”.

 

Principala revelație a lui Todd este mortală: „Rezistența economiei rusești conduce sistemul imperial american la un pas de dispariție. Nimeni nu a anticipat că economia rusă va face față ‘puterii economice’ a N.A.T.O.”. Ca urmare, „controlul monetar și financiar american asupra lumii se poate prăbuși și, odată cu acestea, posibilitatea ca S.U.A. să-și finanțeze deficitul comercial uriaș”. Și de aceea „suntem într-un război fără sfârșit, într-o confruntare a cărei concluzie este prăbușirea unuia sau a celuilalt”.

 

În ceea ce privește China, Todd ar putea arăta ca o versiune mai combatantă a lui Liu He la Davos: „aceasta este dilema fundamentală a economiei americane: nu poate concura cu China fără a importa o forță de muncă calificată chineză”. În ceea ce privește economia rusă, „acceptă regulile pieței, dar cu un rol important pentru stat și își păstrează flexibilitatea de a instrui ingineri care permit adaptări industriale și militare”. Iar acest lucru ne aduce, încă o dată, la globalizare, într-un mod în care mesele rotunde de la Davos nu au fost în măsură să înțeleagă: „Ne-am mutat activitatea industrială până acum, încât nu știm dacă producția noastră de război poate fi susținută”.

 

Într-o interpretare mai erudită a acestui sofism al „ciocnirii civilizațiilor”, Todd este interesat de soft power și ajunge la o concluzie surprinzătoare: „Pe 75% din planetă, organizarea paternității a fost patriliniară și de aceea putem identifica o înțelegere puternică a poziției Rusiei. Pentru colectivul non-occidental, Rusia afirmă un conservatorism moral liniștitor. […] Ceea ce a reușit Moscova să facă este să se repoziționeze ca arhetip al unei mari puteri, nu numai anti-colonialist, ci și patrilinial și conservator în ceea ce privește moravurile tradiționale”, a adăugat el.

 

Pe baza tuturor celor de mai sus, Todd încalcă mitul vândut de „elitele” U.E./N.A.T.O. - inclusiv Davos - că Rusia este „izolată” prin evidențierea modului în care voturile O.N.U. și sentimentul general din sudul global caracterizează războiul, „descris de mass-media ca un conflict al valorilor politice, de fapt, la un nivel mai profund, ca un conflict de valori antropologice”.

 

Între lumină și întuneric

 

Este posibil ca Rusia - alături de Quad-ul real, așa cum l-am definit eu (cu China, India și Iran) - să depășească provocările antropologice? Adevăratul  Quad are tot ce-i trebuie pentru a înflori într-o nouă casă interculturală a speranței într-o „lume fragmentată”. Se amestecă China confucianistă (nu dualistă, fără divinitate transcendentă, dar cu Tao care curge prin toate) cu Rusia (creștin ortodoxă, venerând pe divina Sophia); India politeistă (cu roata renașterii, legea karmei); și Iranul șiit (Islamul precedat de zoroastrianism, eterna bătălie cosmică dintre Lumină și Întuneric).

 

Această unitate în diversitate este cu siguranță mai atractivă și mai edificatoare decât axa războiului etern.

 

Va învăța lumea din asta? Sau, pentru a-l cita pe Hegel - „ceea ce învățăm din istorie este că nimeni nu învață din istorie” - suntem iremediabil condamnați la moarte?

 

 

 

---------------------------------------

https://www.presstv.ir/Detail/2023/01/18/696545/world-sleepwalks-World-War-III - 18 ianuarie 2023.

  

Text sursă

 „Fragmented world” sleepwalks into World War III

 January 18, 2023  - by Pepe Escobar for PressTV

  

The self-appointed Davos „elites" are afraid. So afraid. At this week’s World Economic Forum meetings, mastermind Klaus Schwab – displaying his trademark Bond villain act – carped over and over again about a categorical imperative: we need „Cooperation in a Fragmented World".

 While his diagnosis of “the most critical fragmentation” the world is now mired in is predictably somber, Herr Schwab maintains that „the spirit of Davos is positive” and in the end we may all live happily in a „green sustainable economy”.

What Davos has been good at this week is showering public opinion with new mantras. There’s „The New System” which, considering the abject failure of the much ballyhooed Great Reset, now looks like a matter of hastily updating the current - rattled - operating system.

Davos needs new hardware, new programming skills, even a new virus. Yet for the moment all that’s available is a „polycrisis”: or, in Davos speak, a “cluster of related global risks with compounding effects.”

In plain English: a perfect storm.

Insufferable bores from that Divide and Rule island in northern Europe have just found out that „geopolitics”, alas, never really entered the tawdry “end of history” tunnel: much to their amazement it’s now centered – again - across the Heartland, as it’s been for most of recorded history.

They complain about “threatening” geopolitics, which is code for Russia-China, with Iran attached.

But the icing on the Alpine cake is arrogance/stupidity actually giving away the game: the City of London and its vassals are  livid because the “world Davos made” is fast collapsing.

Davos did not „make” any world apart from its own simulacrum.

Davos never got anything right, because these “elites” were always busy eulogizing the Empire of Chaos and its lethal “adventures” across the Global South.

Davos not only failed to foresee all recent, major economic crises but most of all the current „perfect storm”, linked to the neoliberalism-spawned deindustrialization of the Collective West.

And, of course, Davos is clueless about the real Reset taking place towards multipolarity.

Self-described opinion leaders are busy “re-discovering” that Thomas Mann’s The Magic Mountain was set in Davos – “against the backdrop of a deadly disease and an impeding world war” – nearly a century ago.

Well, nowadays the „disease” – fully bioweaponized - is not exactly deadly per se. And the “impending World War” is in fact being actively encouraged by a cabal of US Straussian neo-cons and neoliberal-cons: an unelected, unaccountable, bipartisan Deep State not even subject to ideology. Centennary war criminal Henry Kissinger still does not get it.

A Davos panel on de-globalization was rife on non-sequiturs, but at least a dose of reality was provided by Hungarian Foreign Minister Peter Szijjarto.

As for China’s vice-premier Liu He, with his vast knowledge of finance, science and technology, at least he was very helpful to lay down Beijing’s five top guidelines for the foreseeable future – beyond the customary imperial Sinophobia.

China will focus on expanding domestic demand; keeping industrial and supply chains “smooth”; go for the „healthy development of the private sector”; deepen state enterprise reform; and aim for „attractive foreign investment.”

 

Russian resistance, American precipice

  

Emmanuel Todd was not at Davos. But it was the French anthropologist, historian, demographer and geopolitical analyst who ended up ruffling all the appropriate feathers across the collective West these past few days with a fascinating anthropological object: a reality-based interview.

Todd spoke to Le Figaro - the newspaper of choice of the French establishment and haute bourgeoisie. The interview was published last Friday on page 22, sandwiched between proverbial Russophobic screeds and with an extremely brief mention on the bottom of the front page. So people really had to work hard to find it.  

Todd joked that he has the – absurd - reputation of a „rebel destroy” in France, while in Japan he’s respected, featured in mainstream media, and his books are published with great success, including the latest (over 100,000 copies sold): “The Third World War Has Already Started”.

Significantly, this Japanese best seller does not exist in French, considering the whole Paris-based publishing industry toes the EU/NATO line on Ukraine.

The fact that Todd gets several things right is a minor miracle in the current, abysmally myopic European intellectual landscape (there are other analysts especially in Italy and Germany, but they carry much less weight than Todd).

So here’s Todd’s concise Greatest Hits.

- A new World War is on: By “switching from a limited territorial war to a global economic clash, between the collective West on one side and Russia linked to China on the other side, this became a World War”.

- The Kremlin, says Todd, made a mistake, calculating that a decomposed Ukraine society would collapse right away. Of course he does not get into detail on how Ukraine had been weaponized to the hilt by the NATO military alliance.

-  Todd is spot on when he stresses how Germany and France had become minor partners at NATO and were not aware of what was being plotted in Ukraine militarily: „They did not know that the Americans, British and Poles could allow Ukraine to fight an extended  war. NATO’s fundamental axis now is Washington-London-Warsaw-Kiev.”

 - Todd’s major give away is a killer: “The resistance of Russia’s economy is leading the imperial American system to the precipice. Nobody had foreseen that the Russian economy would hold facing NATO’s ‘economic power’”.

 - Consequently, „monetary and financial American controls over the world may collapse, and with them the possibility for the US of financing for nothing their enormous trade deficit”.

 - And that’s why „we are in an endless war, in a clash where the conclusion is the collapse of one or the other”.

- On China, Todd might sound like a more pugnacious version of Liu He at Davos: „That’s the fundamental dilemma of the American economy: it cannot face Chinese competition without importing qualified Chinese work force”.

- As for the Russian economy, „it does accept market rules, but with an important role for the state, and it keeps the flexibility of forming engineers that allow adaptations, industrial and military”.

- And that bring us, once again, to globalization, in a manner that Davos roundtables were incapable of understanding: „We have delocalized so much of our industrial activity that we don’t know whether our war production may be sustained”.

 - On a more erudite interpretation of that „clash of civilizations” fallacy, Todd goes for soft power and comes up with a startling conclusion: „On 75 percent of the planet, the organization of parenthood  was patrilineal, and that’s why we may identify a strong understanding of the Russian position. For the collective non-West, Russia affirms a reassuring moral conservatism”.

 - So what Moscow has been able to pull off is to “reposition itself as the archetype of a big power, not only „anti-colonialist” but also patrilineal and conservative in terms of traditional mores”.

 

Based on all of the above, Todd smashes the myth sold by EU/NATO “elites” – Davos included - that Russia is “isolated”, stressing how votes in the UN and the overall sentiment across the Global South characterizes the war, “described by mainstream media as a conflict over political values, in fact, on a deeper level, as a conflict of anthropological values”.    

 Between light and darkness

Could it be that Russia - alongside the real Quad, as I defined them (with China, India and Iran) - are prevailing in the anthropological stakes? 

The real Quad has all it takes to blossom into a new cross-cultural focus of hope in a „fragmented world”.

Mix Confucian China (non-dualistic, no transcendental deity, but with the Tao flowing through everything) with Russia (Orthodox Christian, reverencing the divine Sophia); polytheistic India (wheel of rebirth, law of karma); and Shi’ite Iran (Islam preceded by Zoroastrianism, the eternal cosmic battle between Light and Darkness).

This unity in diversity is certainly more appealing, and uplifting, than the Forever War axis.

Will the world learn from it? Or, to quote Hegel - „what we learn from history is that nobody learns from history” - are we hopelessly doomed?

Pepe Escobar is a veteran journalist, author and independent geopolitical analyst focused on Eurasia.

(The views expressed in this article are the author's own and do not necessarily reflect those of Press TV.)