Nicolae Mãtcas - Catrene alergene

 

Catrene alergene

 

 

~*~

 

UN CURENT CANCEL PE PLAIURI MIORITICE?

 

O mólimã prin urbe îi dã zor:

Dã jos statui - c-ar fi de renovare.

De la mutarea sau dosirea lor

Nu-i doar un pas pân-la anihilare?

 

ÎN LEGÃTURÃ CU NOUA GAFÃ A PREZIDENTULUI BIDEN

 

La cât de dârz stã – fortãreațã! –

Poporul brav ucrainean,

Chiar l-am putea numi pe fațã

Pe drept popor … uranian.

 

DE UNDE ÎȘI TRAGE SEVÃ SPIRITUL DE LIBERTATE AL POPOARELOR EUROPENE?

 

Din robia egipteanã -

Tenta lor ereticã:

Uniune Europeanã,

Nicidecum Sovieticã.

 

PUTIN S-A SCÃPAT CU VORBA?

 

Mai e special pârjolul

Operațiunii-n toi,

Dacã pânã și autorul

O numește tot rãzboi?!

 

ȘI-O LIMBÃ-AR VREA SÃ URCE-N FURCI RUSCISMUL

 

Cu papion sã-ți vinã-n grai, în frac,

E tot strãin: hunism sau vandalism,

Darmite-un odios sadist ruscism…

Nu l-ai lua deodatã în mazdrac?

 

LUMINA SAU ÎNTUNERICUL?

 

Pe timpuri, steaua lui, kremlina,.

Ne-ar fi trimis, mãnos, lumina.

Decretul lui de azi, istericul,

Aduce lumii întunericul.

 

APÃRAREA NU E NUMAI PE SPATELE UNORA

 

La cât de mult e apãratã

De țara-mi dinspre flancul estic,

Austria, înfumuratã,

A început sã-și deie-n petic.

 

SCAPÃ CINE ȘI CUM POATE?

 

Credeam NATO pregãtitã

Sã ne apere pe toți,

Iar Macron o dã scrântitã:

Singuri vã pãziți de hoți!

 

DISCRIMINATOAREA LEGE A MINORITÃȚILOR DIN UCRAINA

 

Generoasã în preambul,

Mai sã crezi benefic câtul,

Da-n esențã e-un funambul

Ce-ar putea sã-și frângã gâtul.

 

ISTORIA SE REPETÃ ÎN SENS INVERS?

 

Strãmoșii noștri, azi postumi,

Descopereau ieri alte lumi,

Iar azi acele lumi, ieri noi,

Ne-ar vrea descoperiți pe noi.

 

CINE-I CÂȘTIGÃTORUL?

 

În lupta dintre șah și mat

Nici nu mai știi cine-a pierdut:

O dezbinare ce-a clacat,

O unitate ce-a crescut?

 

UN PIC DE BUNÃVOINȚÃ

 

Toți am decis pe-un drum sã mérem,

Sã construim un stat de drept,

Deci, nu-ndurare-n ÚE cerem,

Ci probitate și respect.

 

OMV-UL S-A SUPÃRAT DEGEABA?

 

Ne plimbați cu cererea

De la Ana la Caiafa?

D’aia-n Schengen veți intra

Când va fi sã zboare scroafa.

 

CONFRAȚILOR DE SUFERINȚÃ BULGARI

 

Vã cer un gard, ștreamp lângã ștreamp?

Efort și timp, și bani din gros...

Batâr luați-l pe-al lui Trump,

Cã tot vrea Biden sã-l dea jos.

 

DLUI CANCELAR

 

Știi cât fac sfanții și talanții,

Comoditatea-ndeosebi.

Mã-ntrebi de unde-ți vin migranții.

Pe Mútter Ángela n-o-ntrebi?

 

ACELUIAȘI

 

Imigranții, spui și-n somn,

Ar veni prin România.

Nu cumva, mãrite domn,

Cam uitat-ai geografia?

 

CEARCÃ-A DREGE BUSUIOCUL

 

Cancelarul federal

Vina oalelor s-o poarte?

„Cum naiba sã le repar,

Dacã ele toate-s sparte?!”

 

ASPIRAȚIE COMUNÃ ȘI DESTIN COMUN

 

Sã-l luați e-n van cu zãhãrelul,

Cancelarul capeș federal,

Cãci ne leagã-același, cu tot zelul,

Frați bulgari, cordon ombilical.

 

DAR MÁMELE POT UITA?

 

Sã uitãm de traumele

De la revoluție?

Poate, -ntrebi și mámele,

Coanã în discuție...

 

TVM, ÎNCOTRO?

 

Toți uimiți de suspendarea

Posturilor cu crez rusesc,

Nimeni nu de strangularea

Singurului ... românesc.

 

VAMEȘILOR ROMÂNI

 

Controlori la vamã, vii scatíi,

Când se strâng șoferii, líștai clãzi,

Vezi ce au, desigur, în cutíi,

Mai vârtos – ce-ascund ei printre lãzi.

 

O NOUà „TROIKÔ -ACUZà MEMORIA ISTORICÃ?

 

Credeam cã numai BLM din State

Se luptã cu statuiele din piețe,

La noi mankurții , însã, pun, în gloate,

IIuștrilor înaintași juvețe.

 

RÃUVOITORII BAGÃ BÃȚUL PRIN GARD

 

Acuzând-o, țara mea,

C-ar livra tehnicã grea,

Sã numeascã-or fi în stare

Fabrica producãtoare?!

 

DE CE „MAXIMUM” ȘI NU „MINIMUM” SAU „ÎN MEDIE”?

 

Cine depãșește un plafon

Va plãti mai mult (sic!): „de la …pân’ ”,

Doar cã furnizoru-i harpagon:

Te taxeazã maximum ceapcân.

 

PENSIILE SPECIALE

 

PUN DOAR NERVII LA-NCERCARE

Un proiect de mântuialã.

O cosmetizare vidã.

Capul, șui, pe mâini se spalã:

„Parlamentul sã decidã!”

 

DE CE NU REGLEMENTAȚI PROBLEMA MÃCAR ÎNCEPÂND DE AZI PE VIITOR?

 

Pensiile nesimțite –

Drept ce pân-la moarte ține?

Când sã aibã legi simțite

Cei ce ies la pensii mâine?

 

SENIORII NOȘTRI-NTREABÃ

 

La enel cu plafonare,

Ne-ncãlzim la lumânare.

Nu gãsiți necesarmente

Una și la alimente?

 

GRIJÃ DE SÃNÃTATEA TA

 

Pulpa, oul s-au scumpit, cârnatul?

Nu mai poți sã-ți cumperi unt, lactate?

Dar așa de grijã-ți poartã statul:

Nu mai suferi de obezitate.

 

NU MAI POT DORMI DE GRIJA PÃRINȚILOR ȘI BUNICILOR

 

Parcã n-ar fi fost destul

Cã inflația-i cât splaul:

Statul nostru, nesãtul,

A mãrit și TVA-ul.

 

SÃ-ȘI MAI PUNÃ POFTA-N CUI!

 

Român din delegație-n Seul cu ghinion:

Ducea-n valizã lebãr, pãstramã, salchison

Diasporei române – ostínțe* de Crãciun,

Dar i le confiscarã în vamã în ajun.

*Ostínțe (rus. gostineț sg., gostințî pl.) – cadou, dar; bomboane, dulciuri.

 

PREMII BÃBANE DE CRÃCIUN LA COMPANIA DE STAT „TRANSELECTRICA”

Te jupoaie furnizorii

Pe facturi - de șapte piei?

Cum sã-și dea producãtorii

Prime – zeci de mii de lei?!

 

DIFERENȚÃ „DE LA PLUG LA COSMODROM” ÎNTRE PREMII

 

Nu suspectãm vreun fel de anomíi,

Dar ce record vor fi bãtând și ce redute,

Cã unul primã ia de douã mii,

Iar altul ia și el de ... douã sute?!

 

PRIN CE MIRACOL A SPORIT PROFITUL?

 

Ce investiții noi va fi fãcut,

Încât profitul ei s-a cvintuplat?

Au prețul la enel n-a explodat

Pe cârca – iar – a celui cocoșat?

 

CONDAMNÃM SAU REVIGORÃM?

 

Cum sã condamni c-o mânã comunismul,

Care ne-a stins lumina viitorului,

Și sã menții cu alta satanismul

Sentinței Tribunalului Poporului?!

 

ANALIȘTII DAU DIN COATE,

CEI VIZAȚI – VÂNTUL NU-I BATE!

 

Sar, dezbat, pun presiune,

Își mai dau cu stângu-n dreptul,

Doar cã nimeni nu ne spune

Care-o fi, oare, efectul?

 

DREGÃTORII ÎȘI PLANTEAZÃ ÎN FUNCȚII BINE RETRIBUITE RUBEDENII ȘI CUNOSCUȚI FÃRÃ PREGÃTIRE

 

Aleșii știu de-un sfat bonom:

Sã pui un pom, sã crești un om.

La cârmã-ajunși, la sinecure

Nu doar un om pun – o pãdure!

 

ABUZUL ÎN SERVICIU

 

Când ne-o lãmuri nenica

Dacã-i dreaptã judecata:

Nu-i abuz în ședã fiica,

E, în ședã, -abuz cumnata?

 

ÎN CIOANDÃ CU CORMORANII

 

Nu-i conflict sã-ți încãlzești

Sub arípi bobocul, rața

Ori de taxã s-o scutești,

Prin protecție, becața?

 

BALADA POPII DIN … PLOPENI

(sau MAI IMPORTÃ ÎN ZIUA DE AZI PREGÃTIREA PROFESIONALÃ?)

 

A administrat el Circul,

Tihna unei lumi ce doarme,

De ce n-ar ghida poghircul

Și o fabricã de arme?!

 

QUOUSQUE TANDEM?

 

Cât timp aleșii, mușii, guvernanții

Azi țara ne-o conduc prin interpuși:

Amante, soațe, natu-ntreg sus puși,

Am vrea s-o ducã bine și votanții?

 

SÃ AI HARVARD ORI SORBONA,

 

DE N-AI SPATE LA MAMONA…

Ia uitați-vã-n partide

Cum se trag unii pe alții:

Nat, amici, odrasle smide

Se prãsesc precum orbalții.

 

RIGOARE LA SELECȚIE

 

Infractoare mehenghi mare

(Rar în lume mai existã!)

A ajuns – Vi-i de mirare? –

Renumitã polițistã?!

 

CUM MAI STÃM CU SIGURANȚA ȘI ÎNCREDEREA?

 

Într-un dosar de trafic de persoane

Se aflã și o fostã polițistã!

Sã te mai miri cã ne-a produs frisoane

Și Cáracal, și fenta-i moralistã?!

 

DESTRUCTURARE NUMAI LA „INDICAȚIE DE SUS”?

Dacã n-ar fi fost sechestrul

Tínerei americane,

Mai frânau coróii éstrul

Traficului de persoane?

 

LEGEA BACȘIȘULUI APROAPE CÃ ÎL FACE OBLIGATORIU, LEZÂNDU-ȚI DEMNITATEA

Dar ospãtarii n-au salarii,

Se întrețin numai din tips?

Iar dacã nu, bacșișul variu,

Ce bandã-l cere: Boods sau Crips?

 

STATUL ȘI CRIZA DE BANI

Cât, în lupta la cuțite,

Intrã-n jugularã șișul,

Dacã statul își permite

Sã ciupeascã și bacșișul?

 

HOȚIE-N AMIAZA MARE LA „TERMOENERGETICA”

„Termoenergetica”

O trișá cât, miérlica,

Reducând cãldurile

Și umflând facturile?

 

NOUA TAXÃ DE SOLIDARITATE S-A DUS PE APA SÂMBETEI?

De ranchiunã cã, de ciudã,

De-o chichițã-n lege, poate,

OVM nu vrea s-audã

De vreo solidaritate.

 

PRINCIPIUL ÎNTÂI AL TERMODINAMICII ÎN INTERPRETAREA LUI NICUȘOR-PRIMARUL

Când e cald afarã-i cald și-n casã,

Când afarã-i frig și-n casã-i frig.

Doamne, cã i-ai dat o minte-aleasã,

Nu-i mai pui și-o frânã la tãlpig?

 

AȘA CEVA N-A MAI VÃZUT NICI HARVARDUL

Cea mai complexã și sofisticatã –

Se mirã-un mapamond – economie

Și – simetrie cum n-a fost vreodatã –

Cea mai sãracã-n lume … sãrãcie.

 

LEFURI ȘI PENSII SPECIALE – PENTRU CE?

Vrei dreptate în instanțã,

Vast incendiu potolit,

Mers pe stradã-n siguranțã?

Dã-le lefuri înzecit!

 

O NOUÃ VIZIUNE ASUPRA IMPARȚIALITÃȚII ACTULUI JURIDIC?

Mã simt jenat de-a nu fi-avut științã

Cã o justiție imparțialã

Nu mai depinde azi de conștiințã:

De pensia depinde specialã!

 

ASTA DA PEZEVENCLÂC!

Sã ticsești PNRR-ul

Cu bani grei la consultanțã

Și tot tu sã fii și greul

Consultant – mișto prestanțã!

 

VORBE-N VÂNT

„Declar toleranțã zero

Cáinicului plagiat!”

Cum nu-i luptã antitero,

Tot atunci a și uitat.

 

O, TEMPORA!

Altar de drept de zei ales,

Ți-a promovat când doctoratul,

Și-acum îi intentezi proces

Cã-ți deconspirã plagiatul?!

 

A-L SALVA CU ORICE PREȚ!

Un ștab híreș de partid,

Prins c-un plagiat nerod,

Le-a dat servilor un ghid

Cum sã-l scoatã pur din glod.

 

CEI CARE NE VACCINAU DE CE NU NE ATENȚIONAU ȘI ASUPRA POSIBILELOR REACȚII ADVERSE GRAVE ÎN TIMP?

Omniscienți ce garantau salvarea

De ce nu ies și-acum ca alte dãți

Când mulți poltroni ce le-au urmat chemarea

Azi sunt muriți sau au morbiditãți?

 

ATENȚIUNE MARE LA COMPARAȚII!

 

Când vrei sã-i spui cã-i as sau foarte bun,

Musai sã te referi la cei mai buni.

Pe-un unicat cum sã-l compari cu cei comuni?

Vrei sã te ia la Bãlãceanca de nebun?

 

CU RONALDO NU TE PUI

 

Cã-i Arabia Sauditã

Sau cã-i Africa de Sud,

I-i totuna. Neclintitã

E doar suma: bani – un pud.

 

INFATUARE LINGVISTICÃ

 

Nu ne mai concentrãm. Mai nou, ne focusãm.

Nici locuri noi nu mai creãm. Le vacantãm.

Dom’ doctor lifting face-n draci de fese.

Prin job-ul nou, noi trainingãm hostesse.

 

~*~

Nicolae Mãtcas