PLATON CHIRNOAGA - PRETENTII UKRAINIENE ASUPRA BASARABIEI (istoric)

 

PRETENTII UKRAINIENE ASUPRA BASARABIEI

 

Inainte de a trece mai departe asupra activitatii romanilor basarabeni pentru a-§i relua libertatea, vom mentiona incercarile ukrainienilor de a ingloba Basarabia in teritoriul Ukrainei. Centrul de a§ezare al poporului ukrainian a fost in trecutul mai indepartat in regiunea Nipurlui mijlociu, unde avea §i capitala Kiew. Invazia tatarilor din iarna anului 1240 a desfiintat principatul Kiewului. Dupa ce tatarii au parcurs toata Europa rasariteana 'Ana in Polonia §i Ungaria, s'au retras spre Volga §i Crimeia de unde si-au asigurat stapanirea asupra Rusiei europene §i invadau pana in Po Ionia §i Moldova. In secolul al XIV-lea, partea de vest a teritoriului ukrainian (Podolia) a fost cucerita de Po Ionia, in timp ce Lituania punea stapanire pe o parte din Rusia alba §i Ukraina de nord. In secolul al XV-lea puterea tatarilor slabind, ducatul Moscovei sub conducerea lui Ivan al 3-lea incepe sa-§i intinda, cuceririle asupra vecinilor slabiti de fosta stapanire Ward. Statul ukrainian nu s'a mai putut reface, §i in timpul tarilor din secolele 16-18, tot teritoriul ukrainian inclusiv partile stapanite de poloneji §i litua[1]nieni a fost inglobat in imperiul tarilor ru§i. Turcii, cari in epoca lor de glorie din sec. 15-17 i§i intinsesera stapanirea pe coasta ukrainiana a Math Negre, in Crimeia §i in Caucaz, au fost §i ei isgoniti de ru§i in secolul al 18-lea. Din aceasta desfa§urare de evenimente se constata cd nici odata vre-un principe ukrainian n'a stapanit asupra Basarabiei §i nici odata provincia n'a facut parte din Ukrania. Podolia, regiunea cea mai de vest a Ukrainei, care fusese stapanita de poloneji pana la sfar§itul sec. a1.18- lea, se oprea la Nistru in frontiera cu Moldova. Este drept ca o populatie ruteano-ukrainiana se gasea in regiunea Hotin; dar ea era venita acolo prin colonizare intre anii 1812-1916 §i prezenta ei nu putea reprezenta un drept al Ukrainei asupra acestui teritoriu. In aceia§i situatie se gase§te §i regiunea din sudul Basarabiei cu judetele Ismail §i Cetatea-Alba. 38 Un fenomen de emigrare mult mai important a avut loc in decursul veacurilor din partea romanilor moldoveni; acestia au trecut la est de Nistru si au creat acolo numeroase localitati, printre cari si orasul Balta, cu nume curat românesc. Acestia nu erau colonizatori adusi de vre-un principe roman, ci erau rezultatul unei transmutatii lente de cateva sute de ani, facuta de insäsi populatia romaneasca in cautare de pamanturi nelocuite si bune pentru agricultura si pasunat. Dupd isvoare rusesti, in 1900 se gaseau 279.201 romani in regiunea imediat la est de Nistru (18). Prezenta acestei populatii romanesti pe teritoriul ukrainian, a dat guvernului comunist de la Moscova ideia de a face o republica moldoveneasca autonoma, cu o suprafata de 8.434 Km'. cu capitala la Balta si apoi la Tiraspol, cu intentia de a creia un punct de atractie pentru românii din Basarabia. Aceasta situatie n'a impiedecat pe Ukranieni sa se agite pentru inglobarea Basarabiei in frontierele Ukrainei. In Iulie 1917, secretariatul general al radei ukrainiene si-a manifestat intentia de a-si intinde competenta asupra Basarabiei, ceia ce a provocat energice proteste din partea basarabenilor (19). Diferite delegatii basarabene, politice, profesionale, administrative s'au adunat la Chisindu si au hotarat ca anexarea Basarabiei de catre Ukrania contra vointei populatiei, este inadmisibila. Un comitet militar al soldatilor basarabeni, aflat la Odesa, a protestat contra pretentiilor ukrainiene asupra Basarabiei si a cerut guvernului provizoriu de la Petrograd sA recunoascA printr'un act oficial dreptul Basarabiei la autonomie in limitele frontierelor ei istorice si etnografice. Cand trupele romane au intrat in Ianuarie 1918 in Basarabia, rada centrald ukrainiana si-a exprimat bucuria fata de generalul roman Coanda, pentru aceasta ocupatie (20); dar in Martie 1918 revine cu aceleasi pretentii asupra Basarabiei. Cicerin si Rakowsky cer in numele sovietului ukrainian ca guvernul roman sa evacueze in 48 de ore Basarabia si sA lase pe lucrAtori si tArani sa-si formeze guvernul lor propriu. Cum situatia in Ukrania era foarte schimbAtoare, conducatorii ei de atunci n'au mai revenit cu aceste pretentii si la 26 Iulie 1919 rada din Kiew a facut cunoscut ca recunoaste unirea Basarabiei cu Romania. Cu aceasta ocazie, reprezentantul ukrainian la Bucuresti a declarat in numele guvernului lui, ca ei considerA Nistru ca frontierA definitivA fata de Romania si doresc cele mai bune raporturi de vecinatate.

 

Capitol din cartea autorului GENERAL PLATON CHIRNOAGA - ISTORIA POLITICA ŞI MILITARA A RASBOIULUI ROMANIEI CONTRA RUSIEI SOVIETICE - 22 IUNIE 1941 - 23 AUGUST 1944