miercuri, 15 iulie 2026

ALIANTA FAMILIILOR - TEHNOLOGIZARE SI COMUNICARE: DEVENIM OI MUTE?

 



TEHNOLOGIZARE SI COMUNICARE: DEVENIM OI MUTE?

Iulie 16,  2026

 

Tehnologizare si comunicare: devenim oi mute?

O noua realitate incontestabila se abate asupra noatra ca specie umana: din punct de vedere al comunicarii verbale, ne transformam incetul cu incetul in oi mute. Recente studii sociologice reflecta impactul dezastruos al tehnologiei aspura abilitatii noastre de a comunica. Ea descreste, iar descresterea are alte efecte profunde si negative: izolarea fiintelor umane, singuratatea, neincrederea, declinul abilitatilor noatre cognitive, si separarea tot mai evidenta dupa generatii a societatii intre generatia tinara care intensifica digitalizarea, si generatia mai in virsta pentru care digitalizarea este o sursa de frustrare si deprimare mintala. Cei din urma sunt tot mai marginalizati, formind un segment social pe care socitatea digitala ii exclude.

Intensificarea comunicarii digitale

Declinul in comunicarea orala este asociat cu cresterea comunicarii digitale. Nu doar, de exemplu, prin text, dar si prin simboluri: transformam scrierea cursiva in scriere prin simboluri, asemenea scrierii cuniforme.

In paralel cu comunicare mai putina ne confruntam si cu o izolare sociala mai mare. Conform unui studiu, intre 2003 si 2024 socializarea intre tinerii de 15 la 25 de ani a scazut de la 60 la 36 de minute pe zi. O scadere similara se intilneste si la persoanele mai in virsta. Cauzele sunt multiple, una dintre ele fiind faptul ca tot mai multi dintre noi lucram de acasa. Ne lipseste interactiunea de la birou, fabrica, piata. Comandam produsele prin aplicatii, nu verbal, iar produsele ne ajung acasa fara a interactiona verbal cu nimeni.

Incetinirea comunicarii directe verbale fac ca si prieteniile sa sufere. 49% dintre americani, de exemplu, spun ca au doar 4 sau mai putini prieteni. In 1990 doar 27% dintre ei aveau 4 sau mai putini prieteni.

Asupra acestui flagel ne-au atras atentia studii recent publicate care au facut obiectivul unor comentarii extensive in Wall Street Journal. Comentariul poate fi citit in engleza in intregime aici: https://www.wsj.com/health/wellness/speaking-study-words-per-day-decline-6f549d5a

Il puteti accesa si in browser punind We’re All Talking to Each Other Less Than We Did a Decade Ago / Toti vorbim mai putin unii cu altii decit vorbeam acum un deceniu.

 

Redam citeva paragrafe in romana.

***

Cu toții comunicăm mai puțin unii cu alții decât o făceam acum un deceniu. Trimiterea de mesaje text, comenzile online și izolarea în propria lume cu ajutorul căștilor AirPods înseamnă mai puține ocazii de a sta de vorbă atât cu cei dragi, cât și cu necunoscuții. Interacțiunile digitale iau locul celor față în față. În 2005, rosteam aproximativ 16.632 de cuvinte în fiecare zi. Până în 2019, această cifră a scăzut la 11.900, potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Missouri-Kansas City și Universitatea din Arizona. Volumul nostru de vorbire s-a redus cu circa 28% în acea perioadă. Și este foarte probabil ca acest decalaj să se fi accentuat în anii de după pandemie.

Într-un an, cel puțin 120.000 de cuvinte pe care fiecare dintre noi le-ar fi rostit cândva rămân acum nespuse. Psihologii se tem că, pe măsură ce oamenii se retrag în mediul online, singurătatea ar putea deveni o problemă și mai gravă. Totodată, faptul că vorbim mai puțin ar putea duce la o diminuare a exercițiilor cognitive precum conversația – în special în cazul bebelusilor ale căror mame le vorbesc mai puțin.

Comunicarea si sanatatea cognitiva

A vorbi necesită să fim atenți la ceea ce spune cealaltă persoană, să formulăm un răspuns și să ne controlăm reacția fizică, toate acestea în aproximativ 200 de milisecunde. A vorbi cu oamenii dezvoltă abilități precum învățarea momentului în care să vorbim și a momentului în care nu.

Cercetătorii au început să studieze diferențele de gen în ceea ce privește comunicarea atunci când au descoperit că oamenii vorbeau mai puțin, în general. Aceștia au analizat 22 de studii în care peste 2.000 de participanți au înregistrat sunete din viața lor de zi cu zi. Persoanele aveau vârste cuprinse între 10 și 94 de ani.

Cercetătorii s-au întrebat dacă fenomenul a fost determinat de tineri. În fiecare an, persoanele sub 25 de ani pierdeau în medie 451 de cuvinte pe zi, în timp ce cele peste 25 de ani pierdeau 314 cuvinte pe zi. Utilizarea tehnologiei ar putea explica diferența dintre grupele de vârstă, dar faptul că adulții mai în vârstă vorbesc mai puțin sugerează că schimbările fundamentale în modul în care trăim ar putea juca, de asemenea, un rol. Mai puține gospodării multigeneraționale, declinul implicării în comunitate și activitati religioase înseamnă mai puține oportunități de a vorbi. Iar mesajele text ar putea fi doar una dintre modalitățile prin care smartphone-urile noastre ne afectează comunicarea verbala. Durata noastră de atenție redusă ar putea, de asemenea, să îngreuneze susținerea unei conversații.

Întrucât studiul se încheie în 2019, cercetătorii cred că pandemia și inteligența artificială generativă ne fac să pierdem și mai multe cuvinte rostite. Implicațiile pentru generațiile viitoare sunt îngrijorătoare. Studiile arată că părinții nu mai vorbesc cu bebelușii lor la fel de mult ca înainte, în mare parte pentru că sunt pe telefon. Când mamele își folosesc telefoanele, le vorbesc cu 16% mai puține cuvinte copiilor lor. Cercetările arată că, cu cât părinții le vorbesc mai multe cuvinte bebelușilor lor, cu atât vocabularul lor este mai mare și cu atât se descurcă mai bine la școală. Suntem oameni care au nevoie de oameni. Dacă rata de scădere a vorbirii continuă, vom deveni în cele din urmă o societate tăcută?

 

ARTICOLUL 16 DIN DECLARATIA UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI

Articolul 16 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului afirma: "Cu incepere de la implinirea virstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie in ce priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie. ... Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului". Familia romana isi cere drepturile. Aceste drepturi le pledam, le-am pledat din 2006 incoace, si vom continua sa le pledam. Sunt cele mai pretioase dintre drepturi dar si cele mai abuzate azi. Pretuiti-le!


ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA
Str. Zmeica nr. 12, sector 4, Bucuresti
Fax 0318.153.082
www.alianta-familiilor.ro










Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu