Trăire
și visare
Motto
Îmi e
trăire și visare,
Iubirea
care seaman’nare.
~*~
Iubito!
Te-am
ÎNȘELAT cu POEZIA, în care eu, de-atâtea
ori,
Te-am
dat pe frumuseți uitate, ce le-am crezut că-s mari comori,
Dar
pân’ la urmă tot văzut-am, că din visări cu-mbrățișări
Nu poți
CUPRINDE-n poezie, acele dulci înfiorări
CUVÂNTU-I-i
purtător de vise, de dor, de înălțări, iubire,
Dară
dulceața din săruturi, nu se topește în SIMȚIRE,
El doar
ÎMBRACĂ cele simțuri cu preafrumos și cu visare,
TRĂIREA-i
ceea care-i vie și-mi arde ca o lumânare.
După ce
scriu o poezie, la tine mă ÎNTORC mereu,
Ca să
te SIMT apoi aproape de arsul sufletului meu,
În
poezie-mi pun doar GÂNDUL și cum aș vrea mereu să fie,
În
VIAȚĂ-i, clipa de iubire, ce-aș vrea
s-o fac, o …veșnicie.
*
Târzie-i
viața de acuma, DESTULa fost mai pentru toate,
RĂMASU-mi-a
doar poezia, s-adun în ea ce se mai poate,
Din
NEUITAREA unor clipe, ce-au fost divinul și visare
Ce-or
sta în LACRIMA din gându-mi, până în clipa de…
plecare.
~*~
10.07.2026
Mircea Dorin Istrate
***

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu