N. Grigorie Lăcrița - Ambasadorii Spiritului Românesc

 

Ambasadorii Spiritului Românesc:

elitele diasporei în slujba valorilor naționale și universale

 

Conf. univ. dr. N. Grigorie Lăcrița

 

„O naţiune, în care fiecare locuitor ar avea un suflet responsabil, ar fi o naţiune fericită.”

(D. Gusti)

„Şi-ajuns în ţară, eu te rog,

Fă-mi cel din urmă bine:

Pământul ţării să-l săruţi

Şi pentru mine!” (G. Coşbuc)

 

La vârsta de peste 78 de ani, privind înapoi la o carieră dedicată scrisului, marcată de 104 cărți publicate și peste 2.500 de articole, înțeleg mai clar ca oricând că valoarea unei culturi nu este dată doar de granițele ei geografice, ci de capacitatea ei de a reverbera în întreaga lume.

În acest parcurs de o viață, am înțeles că o națiune subzistă prin memoria și conștiința ei, iar o contribuție esențială la menținerea acestei flăcări o au elitele românești din diaspora.

Prin generozitatea intelectuală și eforturile lor titanice, acești mari promotori ai spiritului autohton îmi publică periodic articolele, oferind o tribună globală gândului românesc și transformând valorile noastre în repere universale.

Sunt de apreciat acele personalități vizionare din diaspora care, prin puterea minții lor, au reușit să fie recunoscute drept adevărate valori universale în țările de adopție, fără a uita însă nicio secundă de unde au plecat.

Ei formează o adevărată elită culturală care menține vie conștiința românească pe toate continentele lumii, desfășurând o activitate pusă permanent în slujba binelui național, dar și a dialogului intercultural universal.

Printre aceste personalități remarcabile ale diasporei, care s-au transformat în punți de lumină între România și restul lumii și care onorează semnătura mea prin publicarea textelor mele, se numără figuri legendare ale presei și culturii din exil:

1. Alexandru Cetățeanu (Canada) – Directorul revistei „Destine Literare”. Un spirit neobosit și un fin cronicar, Domnia Sa a transformat această publicație din Canada într-un adevărat vector de promovare a literaturii române contemporane, oferind scriitorilor de acasă șansa unei deschideri internaționale de excepție.

2. Dumitru Puiu Popescu (Canada) – Directorul ziarului „Observatorul din Toronto”. Prin intermediul unei publicații cu o vechime și un prestigiu incontestabile în America de Nord, domnul Popescu reușește să coaguleze comunitatea românească în jurul valorilor identitare, fiind o voce puternică și lucidă a jurnalismului din diaspora.

3. George Roca (Australia) – Directorul revistei „Bumerang Literar”. Din îndepărtata Australie, prin intermediul unei reviste de o înaltă ținută estetică și intelectuală, George Roca aduce cultura română la antipozi, demonstrând că distanțele geografice dispar atunci când există pasiune și devotament pentru cuvântul scris.

4. Ben Todică (Australia) – Cunoscut jurnalist, cineast, scriitor și producător de radio și televiziune român, stabilit în Melbourne. Personalitate enciclopedică și dinamică, Ben Todică folosește forța imaginii și a undelor radio pentru a documenta destinele românilor, păstrând limba maternă vie în conștiința noilor generații din emisfera sudică.

5. Theodor Damian (SUA) – Părintele profesor și Directorul revistei „Lumină Lină” (Gracious Light) din New York. Prin această prestigioasă publicație trimestrială de cultură și spiritualitate, precum și prin activitatea Institutului Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă, Theodor Damian realizează o sinteză perfectă între teologie, filozofie și poezie, propulsând valorile noastre profunde în inima spațiului american.

Acești mari oameni de cultură nu doar că editează reviste și coordonează publicații; ei patronează destine spirituale.

Într-o epocă a digitalizării accelerate și a transformărilor aduse de Inteligența Artificială – teme pe care le-am analizat pe larg și le-am prezentat, în anul 2026, atât în ultimele mele volume editate de C.H. Beck, cât și prin cele circa 80 de articole –, acești directori de publicații rămân păzitorii neobosiți ai umanismului și ai identității noastre naționale.

Prin tipărirea și diseminarea articolelor mele și ale altor autori români, acești creatori de cultură demonstrează că spiritualitatea românească este dinamică, universală și capabilă să dialogheze de la egal la egal cu marile culturi ale lumii.

Lor le datorăm recunoștința noastră pentru că ne ajută să rămânem noi înșine, oriunde ne-am afla pe această planetă.

Desigur, harta excelenței românești peste hotare este mult mai vastă, existând și alte asemenea elite de o valoare excepțională și cu recunoaștere universală pe meridianele lumii.

Din păcate, necolaborând direct cu acestea și activând adesea în alte domenii de specialitate, ele îmi sunt mai puțin cunoscute în activitatea mea științifică.

Cu toate acestea, este de datoria noastră să le recunoaștem meritul academic și vizionar, printre ele numărându-se personalități monumentale precum:

1. Stefan W. Hell, recunoscut oficial și asumat la cel mai înalt nivel drept un savant de origine română, Laureat al Premiului Nobel pentru Chimie, director la Institutul Max Planck din Germania.

2. Adrian Constantin, laureat al Premiului Wittgenstein pentru matematică, profesor la Universitatea din Viena.

3. Sergiu Pașca, profesor de psihiatrie și științe comportamentale la Universitatea Stanford, SUA, pionier în neuroștiințe.

4. Florentin Smarandache, profesor de matematică la University of New Mexico, SUA, renumit pe plan mondial pentru teoriile sale științifice (Logica Neutrosofică) și pentru o vastă operă literară.

5. Ștefan Florian, renumit neurochirurg și academician.

Și exemplele ar putea continua.

Activitatea lor de pionierat mondial așază geniul românesc la masa marilor descoperiri ale umanității.

Parcurgând destinele tuturor acestor mari creatori de cultură și știință, devine evident că spiritualitatea românească este dinamică, universală și capabilă să dialogheze de la egal la egal cu marile civilizații.

Lor le datorăm adâncă recunoștință pentru că mențin vie flacăra identității noastre, extinzând granițele spirituale ale României pe întreaga planetă.

Ne amintim astfel, prin puterea exemplului lor, de nemuritoarele cuvinte ale lui Barbu Ștefănescu Delavrancea: „România este patria noastră şi a tuturor românilor. România celor de demult şi a celor de mai apoi. Este patria celor dispăruţi şi a celor ce va să vie.”

În acest spirit, elitele diasporei asigură continuitatea și nemurirea neamului românesc.

 

În urma unei observații primite am introdus în articol următoarea precizare: 

Diaspora desemnează totalitatea comunităților evreiești dispersate și stabilite în afara Palestinei ca urmare a distrugerii Ierusalimului și alungării populației de către Nabucodonosor al II-lea, regele Babilonului, mai ales în urma captivității babiloniene. Prin extensie, în prezent termenul desemnează orice grup etnic aflat în afara granițelor țării de origine. Diaspora română este un termen care cuprinde întreaga populație a românilor din afara României și a Republicii Moldova ce dețin cetățenia română. De obicei, termenul nu îi numără pe acei români autohtoni care locuiesc în statele vecine, în special românii din Ucraina și Serbia. De asemenea, numărul diasporei pune la socoteală și cetățenii de origine română născuți în țările respective. Astfel, numărul tuturor românilor din străinătate este estimat la aproximativ 4 – 6 - 8 milioane de oameni, în funcție de înțelesul termenului „român”.