Alexandru Stanciulescu - MINILECTURĂ cu GÂND DE SEARĂ, DOAR O VORBĂ.......!

 

RUGĂCIUNEA CONTINUĂ A INIMII

- PR. MIRON MIHĂILESCU -

 

Ce se ascunde în inima omului?

Când vorbim de rugăciunea inimii, despre care se vorbește în creștinism, ea trebuie să fie neapărat activă la fiecare dintre noi. Adică, inima încontinuu să se adreseze Tainei de unde își are originea, să țină legătura cu Izvorul ei. Inima este inițiată de către Cel ce ne-a dat-o, întrupându-se în ea. Să ținem legătura cu Cel ce ne-a dat-o!

Lucrul acesta l-a mărturisit Mântuitorul că se va petrece cu viața noastră, când a stat de vorbă cu femeia samarineancă la fântână și i-a propus să ia Izvor de Viață care va curge încontinuu din inima ei, și nu va mai avea nevoie de nimic. Pentru că Izvorul Vieții în om este chiar în inima lui. Acest Izvor este lucrat de Sf. Treime, fiindcă Mântuitorul a spus: „Tatăl meu până acum lucrează. Aceasta face Tatăl meu încontinuu și Eu lucrez lucrul lui”. Ce lucrează El? „Încontinuu ne dăruiește viață și Eu duc această viață de la El la voi, în sensul că eu o preiau în Mine și cu această viață de la Tatăl în Mine, Mă instalez în voi. Și Mie îmi bate inima în voi. Inima pornită de Tatăl, Eu o instalez în voi și în voi, bate inima Mea luată în primire de la Tatăl”.

 

„Țineți legătura cu Mine!”

Știm că Mântuitorul, pe cruce, a specificat acest lucru, în ultimă instanță când El a hotărât să-Și dea viața: „În mâinile Tale, Părinte, îmi dau duhul Meu, viața Mea”. În mâinile Tale... Deci, de unde o am? Dacă noi ne dăm seama că ne luăm în primire viața noastră de la Dumnezeu, însemnează că vom fi atenți. Și Mântuitorul accentuează acest lucru: „Fiți atenți! Să nu pierdeți din vedere că de la Mine aveți viața voastră! Și țineți legătura cu Mine! Să vă rugați neîncetat, privegheați, fiți atenți toată ziua, că tot ce vi se întâmplă vouă este o lucrare dumnezeiască de dăruire și de împreună lucrare cu voi, a propriei voastre vieți”.

Dându-ne seama de prețul vieții noastre, că fără El nu ne-am trezi din somn, n-ar putea inima noastră să bată și mintea noastră minunat să gândească dumnezeiește, dacă nu am fi fost de la Izvorul Vieții.

 

Bateria bucuriei vieții

Mântuitorul mereu a spus: „Fără Mine nu puteți face nimic”. Am zis de atâtea ori că sufletul nostru este lucrarea dumnezeiască de dăruire a Vieții și răspunsul nostru de conștientizare a acestui fapt, răspunsul nostru care se transformă în silință de colaborare cu Cel care ne-a dat viață, ca noi să lucrăm așa cum ne-a indicat El. Dumnezeu începe lucrul, noi intrăm în lucrul Lui și continuăm toată ziua cu El. „Fără Mine, nu puteți fi vii”. Mântuitorul propune ca acest fapt să devină o conștiință vie, continuă, o batere de inimă a minții noastre.

„Neîncetat, fiți atenți și vă rugați!”, a spus Mântuitorul. În fiecare clipă, suntem în situația de a ne putea dubla mintea. Cu o parte vedem ce avem de făcut în ceea ce ne stă în față, iar cu cealaltă planăm și ne menținem, în faptul că noi suntem împreună lucrători cu Însuși Izvorul Vieții noastre. Și aceasta ne va aduce bucuria vieții. Încontinuu, ne vedem lucrând dumnezeiește, „ca Mine. Uitați-vă la Mine, ca Mine să vă comportați!” zice Mântuitorul. Încontinuu, nu numai o dată. Viața este valabilă atunci când este continuă. Viața este o continuitate de curgere de taină a ei, din Izvorul de unde noi ne avem pe noi înșine luați în primire.

 

(Extras din Revista Atitudini Nr. 94)

 

 

 

L U M I N A

- Arhiepiscopul Iustinian Chira -

 

              Lumina este izvorul dupa care îmi înseteaza neîncetat sufletul, mai mult decât dupa orice. Lumina si puritate, sfintenie si omenie – le învat, le iubesc, le doresc, le caut si le gasesc: în gândul omului curat, în cuvântul tainic al cerului, în lumina fireasca a soarelui, în tremurul sfios al stelelor, în toate cele ce nu fac altceva decât sa ne sopteasca despre taina universului, despre negraita cauza a tuturor, pe care noi, fara sa gresim, o numim Dumnezeu; despre chipul slavei Sale între oameni, care este Iisus Hristos.

 

Arhiepiscopul Iustinian Chira, Cuvintele Parintelui - un ghid al frumusetii launtrice, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2009, p. 64

 

 

 

LENTILA SI FOCUL

- Sfantul Ioan din Kronstadt -

 

           Putem aprinde cu o lentila o bucata de lemn, de hârtie sau de alt material lesne inflamabil, atunci când asupra obiectului respectiv focalizam într-un punct razele soarelui, obtinând pe acel obiect un fel de soare în miniatura. Asa se întâmpla si când ne rugam, sufletul ni se înfierbânta, se învioreaza, se aprinde de la Soarele Dreptatii, ca sa lucreze asupra inimii cu toata simplitatea si puterea Sa. O putem „aduce” în acelasi chip acolo si pe Maica Domnului, îi putem aduce pe Îngeri si pe Sfinti. Icoana lor poate sa apara în inima, asa cum este, cu toata puterea si sfintenia, pentru ca inima sa ia de la dânsii cât mai multa si mai deplina lumina, sa se aprinda de prisositoarea lor iubire ca de la un izvor de foc; vei primi de la dânsii în inima curatie, sfintenie, bunatate, putere si inima se va purifica de la sine, întarindu-se în credinta si dragoste si, cu atât mai mult, mai hotarât si mai statornic îti vei îndrepta inima catre Dumnezeu si catre Sfintii Lui, cu atât se va lumina, se va curata si se va umple mai mult de viata.

 

Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 73.