Miriam Dabau - Emoţii...

 

Emoţii...

 

 

~*~

 

Eu sunt un vas de alabastru,

în care peștii, vor să-noate,

sunt şi pădure argintie,

cu pomi târzii, trecuți prin toamne.

Dacă mă-mpiedic de o scară,

mă şterg pe fruntea încă plină,

de gânduri grele şi lumină,

de ani trecuți şi veri sublime.

În câte-o zi, când mă trezesc,

alerg prin parcuri şi livezi,

cu fluturii mă-ntrec la zbor,

nu vreau în viaţa mea vreun nor.

Ştiu că m-ai sunt puţine zile

când noi vom trece pragul nopții,

de ce să nu zâmbim cu toţii,

când toamna-i plină de emoții ?

 

~*~

Miriam Dabau

Paris 2026

Septembrie