„De ce atâta ură ?!”
Ion Măldărescu
23 Mai 2019
Niciun titlu
nu ar fi mai potrivit pentru aceste momente de cumpănă ale Ţării decât cel al
articolului din „Neamul românesc”, publicat la data 6 iulie 1940, de marele
savant Nicolae Iorga: „De ce atâta ură?” Anul 1940 a fost anul rapturilor
teritoriale, comise în urma criminalului Pact Ribbentrop-Molotov (cu urmări
încă vizibil valabile), de către U.R.S.S., Germania şi Italia prin
ultimatumurile din 26-28 iunie, prin „Diktatul de la Viena” şi Tratatul de la
Craiova, prin care României i-au fost răpite teritorii. Astăzi, în urma atâtor
atentate asupra integrităţii şi suveranităţii Ţării, cei cărora le pasă nu pot
accepta pretenţiile revanşarde ale Ungariei, nici comportamentul execrabil al
unor maghiari descreieraţi, pe care-i întrebăm: „De ce atâta ură ?”.
Falsificarea
istoriei, cimitirul Valea Uzului şi profanarea de morminte „justificată” de
U.D.M.R., sub toleranţa inadmisibilă a autorităţilor statului român
Nici nu a
apucat să se dilueze antiromânismul parşiv al demolării statuii ecvestre a lui
Mihai Viteazul de la Oradea, că alt „incendiu” a aprins spiritele.
Telecomandat, alimentat şi catalizat permanent de extremiştii şovini din „ţara
vecină şi prietenă”, prin reprezentanţii uniunii „culturale” U.D.M.R., cu doza
ciclică de anti-românism, un autobotezat „grup de inițiativă maghiar” din
România - a considerat că profanarea mormintelor ar putea resuscita doctrina
„Nincs kegyelem !” a lui Dücső Csaba şi acoperirea prin uitare a masacrelor de
la Ip, Treznea, Moisei, Luduş, Sărmaşu… Fără urmă de îndoială, evenimentul
nedorit la care ne vom referi în cele ce urmează a îngrijorat şi revoltat
majoritatea cetăţenilor de bună credinţă ai României. Influenţa malefică şi
antiromânească a neconstituţionalului şi subversivului partid fabricat pe
criterii etnice, imediat după haosul decembrist (să nu credeţi în coincidenţe)
botezat U.D.M.R., şi condus „spre înalte culmi de progres şi civilizaţie” de un
lider mai antiromân şi mai machiavelic chiar decât Viktor Orban şi purtătorul
de sutană satanistă László Tőkés.
Antiromânismul
extremiştilor maghiari se bucură de susţinerea, ba chiar încurajarea declarată
public a manechinului-motociclist de la Senatul României, de cea tacită a
biciclistului de la Cotroceni, a re-re-judecatului de la Camera Deputaţilor din
Parlamentului României şi de totala lipsă de reacţie a Guvernului României. Ei
sunt principalii anti-românii care permit şi favorizează comentariile permanente, pline de venin ale
„Sătulului de România” şi ale agentului în sutană - „eroul revoluţiei de la
Timişoara”. Asemenea lor, declaraţiile Gauleiterului de la Ambasada
Partenerului strategic al României şi a altor reprezentanţi ai unor state
occidentale la Bucureşti încalcă flagrant prevederile diplomatice ale
Tratatului de la Viena, prin ingerinţe nepermise în treburile interne ale
României. Parlamentul, Preşedintele şi Guvernul României n-au avut nicio
reacţie concretă, doar vorbe de adormit copiii. Nu-i aşa?, doar tratatele se
fac şi pentru a fi încălcate, nu?
Pentru Onor… la loc comanda !
Despre
istoria cimitirului devenit centrul atenţiei de moment, dar mediatizat de
mass-media cu „discreţie” comandată, pentru a nu leza sensibilităţile
minoritarilor etnici îi lăsăm pe cunoscători să-şi spună cuvântul[1].
Importanţă trebuie acordată nu doar evenimentului în sine, ci mai cu seamă
contextului în care se întîmplă atacurile din ce în ce mai impertinente şi mai
dese ale iredentei maghiare, încadrată deloc întâmplător în planul de acţiune
împotriva Centenarului României Mari şi a operaţiunii de anulare a prevederilor
Tratatului de la Trianon, minuţios preparate pe lamela laboratoarele
budapestane sub denumirea „Trianon 1920”. Prin comparaţie, autorităţile
româneşti n-au mişcat un deget - că de susţinere materială, nici vorbă - pentru
evidenţierea importanţei Anului Centenar pe plan intern şi, mai cu seamă,
extern, lăsând totul pe umerii firavi ai unor asociaţii cultural-patriotice.
Ba, mai mult, cloaca politicianiştilor a trădat Ţara şi Neamul, făcându-se
frate cu dracu’ pentru interese meschine şi, mai cu seamă, pentru obţinerea
majorităţii în Parlamentul României. Povestea-i veche, nu doar cei aflaţi acum
la „putere”, ci toate „puterile” şi „opoziţiile” postdecembriste au fost
şantajate la momentul potrivit de extremiştii din U.D.M.R., aflaţi în slujba
altor interese decât cele ale românilor, actualul şef al hoardei nefiind deloc
străin. Pe toată durata Anului Centenar nu a fost semnalată nicio manifestare
antimaghiară, în timp ce acţiunile antiromâneşti organizate de unguri în
România s-au îndesit, cu încuviinţarea - tacită sau verbală - a oficialilor
statului român, precum ciupercile după ploaia de vară… nici celor morţi nu le
dau pace.
Recenta
agresarea a doi cetăţeni, care nu au fost de acord cu profanarea mormintelor
militarilor români din Cimitirul Internaţional de la Valea Uzului de către
extremiştii maghiari poate escalada, situaţia fiind mai mult decât încordată.
Ceea ce s-a întâmplat cu peste şapte decenii în urmă, dar şi în anul 1990,
readuc în memoria colectivă crimele şi masacrele comise în anii 1940-1944 de trupele
horthyste, de „Nyilaskeresztes” (Crucile cu săgeţi), „Rongyos Gárda” (Garda
Zdrenţăroşilor), „Turáni vadászo” (Vânătorii turanici), „A Székely Határőr
Hadosztály” (Divizia secuiască de frontieră), dar şi de atrocitatea din 1990 comisă asupra lui Mihăilă Cofariu, mutilat pe
viaţă de Barabas Erno - fugit in Ungaria imediat după evenimente. Deci, este
posibil şi de nedorit !
Să fie
aruncată la coş, să fie sancţionată iniţiativa legislativă a U.D.M.R., de
legiferarea a formaţiunilor paramilitare maghiare din Transilvania pentru „paza
localităţilor”, sub care se ascund interese şovine, transmisă prin aprobare
tacită de la Senat pentru a fi legiferată de către forul decizional, Camera
Deputaţilor. Ne întrebăm dacă nu cumva le vor fi eliberate şi permise de
port-armă, că arme are cine le da. Ce aşteaptă autorităţile române pentru a lua
măsuri, de apărare a cetăţenilor Ţării?
Un masacru etnic? Un nou Diktat pentru invalidarea Tratatului de la
Trianon ?
-----------------------------------------
[1] https://www.art-emis.ro/istorie/cimitirul-international-al-eroilor-din-valea-uzului-de-ce-nu-se-inteleg-ungurii-cu-romanii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu