GREUTATEA TRUPULUI
Sfantul Ioan din Kronstadt
Sufletul este puternic, de
aceea si poate „tine” greutatea trupului; acesta însa este neputincios, îl
poate doborî lesne materia, chiar daca este de o obârsie cu el. Prin
comparatie, si Dumnezeu, Care este duh, tine tot universul, ca si când n-ar fi,
„cu cuvântul puterii Sale” (Evrei 1, 3), iar sufletul omului, cu binecuvântata
de Dumnezeu usurinta, îsi poate supune trupul sau, ba chiar si pe al altora, cu
duhul (precum vedem ca fac sfintii). El face ca, în timpul rugaciunii,
cuvintele acesteia sa se prefaca lesne în duh. Omul trupesc însa se supune la
fiecare pas materiei trupului si se împiedica în litera rugaciunii, nefiind în
stare sa o prefaca în duh, fiind el însusi doar trup. Duhul sfânt si curat al
rugaciunii nu poate fi patruns de duhul necurat, captiv al trupului.
Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea
in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 49.
CUNOSTINTA LUI DUMNEZEU
Sfantul Nectarie al Eghinei
Viata care curge necontenit, care se
stinge si tot atunci apare din nou, înnoirea perpetua, existenta a toate care e
trecatoare si totusi vesnica, scena întregului univers, adevarata si totodata
amagitoare, pe care apar pentru scurta vreme diferitii actori ai lumii, ca apoi
sa dispara pentru totdeauna, dupa ce fiecare îsi va fi dat pe fata chipul în
marea drama orânduita de Dramaturg, îl conduc pe om la cauza primordiala, la
Ipostasul real, la existenta neschimbata si imuabila ce fiinteaza vesnic, la
adevarul unic pe care îl râvneste si în care cauta sa ramâna spre a dura
vesnic. Aceste manifestari sufletesti ar fi fost cu totul în neconcordanta cu
întelepciunea lui Dumnezeu, daca mormântul ar fi ramas hotarul ultim al
existentei omenesti. Dar, pentru ca acest fapt se afla în contradictie cu
întelepciunea lui Dumnezeu, urmeaza ca omul are un duh capabil sa primeasca
cunostinta lui Dumnezeu, Care e nemuritor, întrucât ceea ce e muritor nu e
vrednic de asemenea cinste si onoare, ca unul ce se nimiceste; asadar, omul are
un suflet nemuritor; pentru ca unde este cunostinta lui Dumnezeu, acolo este si
nemurirea.
Sfantul Nectarie al Eghinei, Un
portret al omului, traducere de protopresbiter dr. Gabriel Mandrila, Ed. Sophia
/ Metafraze, Bucuresti, 2015, p. 272-273.
MARFURI BUNE
Sfantul Tihon din Zadonsk
Asa precum negutatorul din diferite
tari aduna marfuri felurite si, aducându-le în casa sa, le tainuieste pe
acelea, asemenea îi este cu putinta si crestinului a aduna din toata lumea
gânduri folositoare pentru suflet si a le aseza în camara inimii sale,
zidindu-si sufletul cu ele.
Sfantul Tihon din Zadonsk, Dumnezeu
in imprejurarile vietii de zi cu zi, traducere de Olga Bersan, Ed. Sophia,
Bucuresti, 2011, p. 30
PUTEREA LUMINII
DUMNEZEIESTI
Sfantul Ioan din Kronstadt
Asa cum soarele de pe cer îsi
reflecta întreaga-i maretie si stralucire în puzderia de corpuri transparente
de pe pamânt si soarele duhovnicesc – Dumnezeu – a binevoit sa se reflecte în
nenumarate fiinte, în cer si pe pamânt: acolo în îngeri, aici în oameni. Si
dupa cum lumina – si cea a soarelui material – nu se împiedica de corpurile
solide, dar transparente, luminând prin geamuri încaperi închise din toate
partile, în care nu patrunde aerul de afara, tot asa si lumina Soarelui
spiritual nu se opreste în fiintele spirituale, nu se izbeste de oprelisti
materiale, nici de pereti, nici de ziduri mohorâte de temnita, nici de
imensitatea muntilor, nici de adâncimea pesterilor în care se ascund de lume
robii lui Dumnezeu, nici de abisurile pamântului. Ea patrunde pretutindeni si
straluceste pretutindeni, în tot sufletul în stare sa primeasca lumina
adevarului ceresc. (Pavel si Sila se rugau în temnita, laudau pe Dumnezeu în
cântari, si Domnul le-a ascultat rugaciunea. – Faptele Apostolilor 16, 25-26).
Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea
in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 405
POMUL RODITOR
Sfantul Nicolae Velimirovici
Ca un pom sa
poata creste, are nevoie sa aiba înfipte radacinile în pamânt. Tot astfel si
sufletul: trebuie sa fie sadit în Împaratia cea duhovniceasca, cereasca, caci
aceasta este temelia lui, care îl hraneste si din care el creste.
Ca un pom sa
se poata dezvolta, are nevoie sa fie udat. Tot astfel si sufletul: trebuie sa
fie stropit din belsug cu harul Duhului Sfânt, pentru a fi sanatos si puternic.
Sfântul Antonie spune: „Precum un pom nu poate sa creasca daca nu este stropit
cu apa curata, tot astfel si sufletul nu poate sa creasca daca nu se hraneste
cu sevele cele ceresti”. Numai acele suflete cresc, care primesc pe Duhul Sfânt
si sunt udate din belsug din cerestile izvoare.
Ca un pom sa
poata sa dea roada, are nevoie de lumina si de caldura soarelui. Tot astfel si
sufletul: are nevoie sa fie luminat si încalzit de Domnul, Soarele vesnicei
dreptati, caci sufletul poate sa vieze, sa creasca si sa aduca roada numai în
razele si în caldura lui Dumnezeu celui viu si celui de viata facator.
Sfantul Nicolae Velimirovici,
Simboluri si semne, traducere de Gheorghita Ciocioi, Ed. Sophia, Bucuresti,
2009, p. 38-39.
CARTEA LUMII
Sfantul Ioan din Kronstadt
Lumea, opera Dumnezeului celui
Viu, a lui Dumnezeu cel plin de întelepciune, musteste de viata. Pretutindeni
se gaseste viata si întelepciunea, pretutindeni descoperim expresia gândirii,
în ansamblu ca si în fiecare detaliu. Iata adevarata carte din care se poate
învata, desi mai putin explicat decât prin Revelatie, sa cunoastem pe Dumnezeu.
Înainte ca lumea sa fie, Dumnezeu singur era viu si infinit. Iar când lumea a
fost chemata din neant la existenta, Dumnezeu, desigur, n-a devenit o fiinta
finita; toata plinatatea vietii si a infinitului locuieste în El. Dar aceasta
plenitudine de viata si de infinit se exprima, de asemenea, în creaturile vii
si organizate, al caror numar este aproape infinit si care sunt înzestrate cu
viata.
Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea
intru Hristos, traducere de diac. Dumitru Dura, Ed. Oastea Domnului, Sibiu,
1995, p. 62-63.
Scrisoare
pastorală
Foaie
periodică, gratuită a Parohiei
Malovăţ-Mehedinţi
Anul XIX(2019), nr. 396(16
–30 Aprilie)
Dragii mei
enoriași!
Cu prilejul
sărbătorilor pascale vă adresez Dvs. cele mai sincere felicitări, dorindu-vă
aceeași bucurie pe care au avut-o femeile mironosițe, când L-au văzut pe Domnul
Înviat și pacea pe care El a dat-o Sfinților Apostoli, venind în mijlocul lor.
Aflându-ne în aceste momente de
sfântă prăznuire a Învierii din morți a Mântuitorului, să alegem viața, ci nu
moartea. Să alungăm din noi întunericul păcatelor, înviind la o viață pătrunsă
de duhul sfințeniei, bunătății, credincioșiei și al dragostei față de semenii
noștri.
Fie ca lumina Învierii Domnului
să Vă lumineze sufletele, iar biruința Mântuitorului asupra morții să Vă
încurajeze în nevoința duhovnicească și în mărturisirea lui Hristos Cel Înviat. Fie ca această zi din an să ne aducă fiecăruia dintre noi
puterea jertfei în credință, înțelegere
și mărturisire, dragoste frățească și mai ales fie ca această zi să ne deschidă fiecăruia dintre noi ușa cea
mică a căii spre mântuire.
Hristos a înviat!
*
Ziua Învierii. Sărbătoarea Învierii Domului Iisus Hristos să
aducă în sufletele Dvs. pace, linişte, bucurie, credinţă şi speranţă. În
casa Dvs. să fie bucurie, înţelegere şi belşug, iar cei dragi de aproape şi de
departe să se întâlnească la masa regăsirii şi a fericirii. Să ne ajute
Dumnezeu ca ani mulţi de aici înainte să putem sărbători Sfintele Paşti în
biserica şi în casa noastră în aceeaşi atmosferă de bucurie şi de împliniri!
Ar fi trist dacă Sfintele Sărbători ale Paştelui ar trece pe lângă noi
ca zile oarecare şi ele să se rezume doar la o masa mai bogată, la o sticlă de
băutură, eventual la simpla participare la vreo slujbă din biserică. Ca să fie
cu adevărat sărbătorită cea mai mare Sărbătoare a creştinătăţii, ea trebuie să
marcheze cu ceva sufletul şi viaţa noastră. Ea trebuie să fie ca un hotar al
drumului nostru prin această lume.
Ea trebuie să fie un moment de profundă analiză a sufletului
nostru, un moment în care să vrem să ne lepădăm de omul cel vechi din noi, cu
toate păcatele şi viciile lui şi să ne îmbrăcăm în omul cel nou, plăcut lui
Dumnezeu. Petru aceasta este nevoie să ne spovedim şi să ne împărtăşim, să
facem curăţenie deplină în cămările sufletului nostru şi să le pregătim de
primirea celui mai scump dintre oaspeţii pe care-i putem primi vreodată.
Oaspetele acesta nu este altul decât Împăratul împăraţilor şi Domnul
domnilor, Mântuitorul Iisus Hristos.
Dacă
El va găsi sufletul nostru pregătit şi primenit, va intra şi va zăbovi
aici, dacă nu, se va depărta spre alţi semeni ai noştri, care-l aşteaptă cu mai
multă osârdie decât noi. Dacă Hristos nu învie şi în sufletul nostru, degeaba
sărbătorim Sărbătoarea Paştelui. Suntem doar nişte spectatori oarecare şi nimic
mai mult. Dacă această Sfântă Sărbătoare nu ne transformă cu nimic în oameni
mai buni, mai cinstiţi, mai drepţi, mai înţelegători, mai paşnici,
mai milostivi, mai credincioşi, mai iubitori de Dumnezeu şi de semeni, suntem
străini de duhul Sărbătorii.
Fiecare asemenea prilej este un semn că ne-am apropiat mai mult de
limanul final al vieţii noastre, că s-a mai scurtat un pic firul vieţii
noastre şi tocmai de aceea trebuie să fim mai atenţi cu privire la pregătirea
noastră pentru marea întâlnire cu Hristos la judecata cea de apoi. Chiar
credeţi că le-am pregătit pe toate, că am putea fi gata de acel moment? Este o
întrebare, pe care ar trebui să ne-o punem cât mai des, fiindcă numai astfel ne
putem da seama de starea morală a sufletului nostru.
Dacă Sărbătoarea Învierii vine la data ştiută, anunţată cu mult înainte,
momentul întâlnirii cu Împăratul împăraţilor nu-l ştim şi tocmai de aceea
trebuie să fim mereu cu geamantanul pregătit pentru Marea Trecere. Dumnezeu să
ne ajute, ca să nu vină ceasul şi clipa aceea şi să ne găsească nepregătiţi!
*
Sfaturi părintești. Un mare patriarh și duhovnic sârb, Sfântul Nicolae Velimirovici, scria: ,,La
judecata dintre Hristos și Europa, acestea se întâmplă cu adevărat: Hristos
spune Europei că este botezată în numele Lui și că trebuie să-I rămână
credincioasă Lui și Evangheliei Sale.
La
acestea, Europa învinuită răspunde: – Toate credințele sunt la fel. Aceasta
ne-au spus-o enciclopediștii francezi. Iar nimeni nu poate fi silit să creadă
în vreuna dintr - însele. Europa tolerează religiile ca pe niște superstiții
populare din pricina intereselor ei imperialiste, dar ea însăși nu ține de nici
o credință. Când își va împlini țelurile politice, atunci se va descotorosi
îndată de acele superstiții populare.
La
acestea, Hristos întreabă cu tristețe: – Cum puteți voi, oamenii, să trăiți
doar după interese politice, adică materiale, cu lăcomie animalică pentru hrana
trupească? Eu am vrut să vă fac dumnezei și fii de Dumnezeu, iar voi vă zoriți
și vă îngrămădiți ca să vă asemănați cu dobitoacele de povară.
La
acestea, Europa răspunde: – Tu ești învechit. În locul Evangheliei Tale, noi am
descoperit zoologia și biologia. Acum știm că nu suntem urmașii Tăi și ai
Tatălui Tău ceresc, ci ai urangutanilor și gorilelor – ai maimuțelor. Noi acum
ne desăvârșim spre a fi dumnezei. Căci nu recunoaștem alți dumnezei afară de
noi.
La
acestea, Hristos răspunde: – Sunteți mai încăpățânați decât vechii evrei. Eu
v-am ridicat din întunericul barbariei la lumina cea cerească, iar voi vreți
iarăși în beznă, precum bivolul în noroi. Eu mi-am dat sângele pentru voi.
Mi-am arătat dragostea către voi, când toți îngerii au întors la o parte capul,
neputând îndura duhoarea voastră de iad. Așadar, când voi erați în întuneric
și-n duhoare, numai Eu am fost de partea voastră, pentru a vă lumina și curăți.
Nu-mi fiți, dar, acum necredincioși, căci iarăși vă veți întoarce în acel
întuneric și într-acea duhoare de nesuferit.
La
acestea, Europa glăsuiește disprețuitor: – Pleacă de la noi. Nu te cunoaștem.
Noi păstrăm filosofia elină și cultura romană. Vrem libertate. Avem
universități. Știința este steaua noastră călăuzitoare. Deviza noastră este:
„Libertate, egalitate, fraternitate.” Rațiunea noastră este Dumnezeul
dumnezeilor. Tu ești asiatic. Ne lepădăm de Tine. Ești doar o legendă veche a
bunicilor noștri.
La
acestea, Hristos răspunde cu lacrimi în ochi: – Atunci voi pleca, dar veți
vedea. Ați părăsit calea lui Dumnezeu și ați urmat calea satanei.
Binecuvântarea și fericirea s-au luat de la voi. În mâna Mea este viața voastră
și moartea voastră, căci M-am dat să fiu răstignit pentru voi. Totuși, nu Eu vă
voi pedepsi, ci păcatele voastre și lepădarea voastră de Mine, Mântuitorul
vostru. Eu am arătat dragostea Tatălui către toți oamenii și am vrut, prin
dragoste, pe toți să vă mântuiesc.
La
acestea, Europa răspunde: – Care dragoste? Ura bărbătească și sănătoasă
împotriva tuturor celor ce nu sunt cu noi, acesta este programul nostru.
Dragostea Ta e doar un basm. În locul acestui basm, noi am pus naționalismul, internaționalismul,
etatismul, progresismul, evoluționismul, scientismul și culturalizarea. În
acestea este mântuirea noastră, iar Tu, pleacă de la noi!
Frații
mei, cearta în vremurile noastre s-a sfârșit. Hristos a plecat din Europa
precum odinioară din Gadara, la dorința gadarenilor. Dar după ce El s-a
îndepărtat, a venit războiul, nenorocirea, groaza, năruirea, nimicirea. S-a
întors în Europa barbarismul precreștin avar, hun, longobard, african, de o
sută de ori mai cumplit. Hristos și-a luat Crucea și harul Său și s-a
îndepărtat. Au rămas întunericul și duhoarea. Iar voi, alegeți acum cu cine
vreți să fiți: cu Europa întunecoasă și rău-mirositoare, ori cu Hristos. Amin”
*
Avem o Țară. La acest ceas de
Înviere se cuvine să ne amintim de o zguduitoare poezie a lui Radu Gyr cu acest titlu. Iat-o:
,,Avem o țară unde au stăpânit
odată
Vitejii daci, bărbați nemuritori
Și unde stau de veacuri laolaltă
Izvoare, văi și munți cu
fruntea-n zări.
Avem troițe sfinte, altare și
icoane
Și candeli ard cu mii de
pâlpâiri.
Avem atâtea lacrimi și prigoane
Că ne e plin pământul de
martiri.
Avem la Putna, sfânt și viu cu
duhul,
Pe cel ce-a stat Ortodoxiei
scut;
Și azi de-l vom chema să-nfrângă
Apusul
Va răsturna cinci veacuri de
pământ.
Avem pe Brâncoveanu pildă tare,
Că pruncii lui sub sabie-au
căzut
Ca să păzească fără de schimbare
Credința dreaptă-n care s-au
născut.
Avem Ardealul sfânt, pământul
răstignirii,
Cu tunuri sfârtecat de cel
viclean;
Avem Ierarhii sfinți, pe Iancu
și martirii,
Pe Horea tras pe roată pentru
neam.
Azi iarăși te-au suit vrăjmașii
tăi pe cruce,
Ardeal cu trei culori împodobit,
Scriind deasupra vina ta cu
sânge:
Aceea că Ortodoxia ai iubit.
Avem un rai de sfinți în temniți
dați la moarte
Și aruncați în groapă neștiuți;
Dar astăzi, dând pământul la o
parte,
Ies moaște sfinte-n zeghe grea
de deținuți.
E jertfa lor de veacuri mărturia
Ce strigă din morminte pân’ la
noi
Să apărăm cu râvnă Ortodoxia
Și-acest pământ de Sfinți și de
Eroi.”
*
File
de jurnal – 23 iun. 1982(II). ,,Domnul Virgil Joița de la
Centrul de Științe Sociale din Craiova mi-a mai spus:
5. La
Congresul Istoricilor din 1980, la una din secții referatul de fond l-a ținut Dl. Acad. Emil Condurachi. Acesta
făcuse eforturi serioase ca să se poată
prezenta, datorită faptului că avusese un infarct cu câteva zile înainte. După
ce a terminat el, s-a ridicat o unguroaică și l-a întrebat de ce pedalăm noi
atât pe originea noastră traco-dacă, ce argumente avem cu privire la întinderea
tracilor până în Câmpia Panoniei? Faptul că amestecăm latinitatea cu
continuitatea în Transilvania mai ales
este o chestiune puerilă. La acest afront, președintele secției, un academician
francez trecut de 70 de ani, i-a dat o replică exemplară: ,,Noi apreciem în mod
deosebit zelul cu care reputata cercetătoare
studiază problemele istoriografiei, dar regretăm profund lipsa de
documentare a domniei-sale. Aș vrea să-i reamintesc dumneaei capitolul…. ,
paragraful…. din De bello galico a lui Iulius
Cezar, în care vorbește despre traci, celți și alte neamuri europene; i-aș
aminti, de asemenea, o serie de lucrări din istoriografia franceză, engleză și
germană, cât și din cea maghiară. Și bătrânul a început să facă trimiteri la
autori și cărți, la capitole și paragrafe. ,,- Aș ruga acum pe colegul
Condurachi, a spus francezul, după această succintă introducere, să ne prezinte
dumnealui problema pe larg, cu scrupulozitatea și seriozitatea ce-l
caracterizează!” A început Domnul
Condurachi să vorbească, dar ungurii plecaseră între timp, câte unul, câte
unul, cu coada între picioare.
6.
Directorul adjunct de la Institutul de Istorie a Partidului nu a putut răspunde
imediat la o problemă ridicată de unguri privind latinitatea noastră. A cerut
răgaz până a doua zi, dar chestiunea a fost răsuflată și a ajuns până la
Ceaușescu, care s-a supărat crunt pe acesta;
7.
Augustin Deac de la Institutul de Istorie a P. C. R. propunea într-o conferință
a istoricilor români să se schimbe
numele țării în Republica Socialistă Dacia. În timp ce el își argumenta
eculubrațiile, auditorii se îngrămădeau la ieșire;
8.
Prin centralizarea institutelor de istorie, s-a declanșat lupta ,,pentru
supremație” între Institutul de Istorie ,,N. Iorga” și Institutul de Istorie a
P. C. R. Care va obține supremația, acela își va impune și punctul propriu de
vedere;
9.
Tratatul de Istoria României nu va
mai apare. Primul volum apăruse deja ca număr de semnal, iar altele trei erau
la tipar. S-a renunțat la ele, urmând să se scoată într-un volum un rezumat al
celor zece anunțate. Păcat!
10.
Nicolae Stoicescu este un tip muncitor, dar egoist și acaparator. Tip de
despot, el folosește mult munca studenților săi. A început acum un serial de
broșuri sub formă de monografii ale monumentelor istorice din țară, pentru
Editura Sport-Turism. Din fiecare carte mai scoate și 1-2 rezumate , pe care le
publică pe la alte edituri;
11.
Partea nouă din centrul reconstruit al Craiovei
a mâncat banii pentru sistematizarea orașului pe întreg cincinalul
1980-1985;
12.
Domnul Ștefan Pascu are la Editura ,,Scrisul Românesc” din Craiova o lucrare
mare, intitulată Desăvârșirea statului
unitar român, în care pune problema Basarabiei. Cartea i-a fost refuzată de
editurile centrale. A adus-o la Craiova, dar speranțele sunt puține. De la
Institutul de Științe Sociale din Craiova s-au dat referate pozitive, dar
nimeni nu-și asumă responsabilitatea s-o publice!”
*
Cinstea turcului. Un prieten al meu mi-a povestit o situație interesantă, care zugrăvește
portretul moral al unor oameni din vremea noastră. Iat-o:
Aveam două hectare de
lucernă cosită. Se anunțase că urmează o perioadă ploioasă. Mână de lucru nu
găseam în sat ca să adunăm lucerna manual. Nu aveam greblă mecanică. Lucerna
trebuia adunată urgent, altfel o pierdeam. Aveam telefonul de la un magazin din
Craiova, de unde mai cumpărasem utilaje. Am sunat la director. Mi-a confirmat
că au greble mecanice la prețul de 23 milioane. L-am rugat să-mi asigure
transportul. A făcut socoteala și mi-a cerut 2 milioane lei pentru transport.
Am acceptat, cu condiția să mi-o aducă până seara. A fost de acord. Noaptea pe
la ora 23 a venit mașina de la Craiova și mi-a adus utilajul. Șoferul mi-a dat
câteva indicații sumare privind asamblarea
și utilizarea, mi-a luat banii și dus a fost.
Dimineața am ieșit în
zori să-mi admir noul utilaj și să încerc să-l montez. Pe cadrul greblei era o
etichetă. Pe lângă alte informații privind firma constructoare, era și un număr
de telefon. Îmi trebuia și o freză mecanică și m-am gândit că n-ar fi rău să
întreb dacă au așa ceva și cât ar costa. Mi-a răspuns o voce de bărbat. Se
cunoștea că nu cunoaște bine limba română. Înainte de a-mi răspunde la
întrebările mele, m-a întrebat de unde am numărul lui de telefon. I-am spus.
M-a întrebat cât am dat pe greblă și ce culoare are. Am spus. Grebla avea
culoarea portocalie. Mi-a spus: ,,- Hopa! Oltean păcălit! Grebla ta costa 18
milioane. Avem trei greble: verde cu 16 milioane, portocaliu cu 18 milioane și
roșu cu 23 milioane. Ți-a dat factură?” Nu-mi dăduse. Mi-a spus: ,,- Dă imediat
telefon la Craiova și spune că a zis turcul de la Brașov să-ți trimită 5 milioane înapoi, că altfel e de rău!”
Am dat telefon
directorului și i-am spus tărășenia. Turcul era patronul firmei, iar magazinul
de la Craiova îi era subordonat. Directorul a spus că el i-a dat dispoziție
șoferului să-mi aducă o greblă de 23 milioane, dar n-a verificat ce a luat șoferul din magazia magazinului. Va
verifica și, dacă este așa cum spun eu, îmi va trimite banii. Timp de o
săptămână turcul mi-a dat telefon zilnic, întrebându-mă dacă am reclamat la
Craiova și dacă mi-au trimis banii. Când i-am confirmat că totul s-a rezolvat
și i-am mulțumit, mi-a spus: ,, - Ai văzut cum se numește firma noastră? În
limba turcă înseamnă ,,afacere cinstită”. Apoi dacă-i zice așa, de ce să nu
facem afaceri cinstite? În felul acesta ne vei rămâne client și pe viitor!”
Mda! Mă întreb dacă și un român ar fi
procedat la fel!
*
Ajutoare
și donații. În această
perioadă, parohia noastră a primit câteva ajutoare și donații, astfel: Doamna Dr. Ionescu Mihaela-Aritina din
Curtea de Argeș(AG): 300 lei; Doamna
Ciurel Elisabeta din Tr. Severin, fiică a satului Bârda, Domnul Pană Liviu din Tr. Severin, fiu
al satului Bârda, Domnul Sain Petre din
Topleț(CS), fiu al satului Bârda: câte 200
lei; Domnul Col. Marin Turculeanu din
Lugoj, Domnul Dorca Constantin din
Tr. Severin, Doamna Pană Gheorghița
din Tr. Severin, fiică a satului Bârda, Doamna
Ing. Doina Teșilă din Tr. Severin, fiică a satului Malovăț, Domnul Tănase Aurel din
München(Germania), fiu al satului Bârda, Domnul
Hora Grigore din München(Germania), fiu al satului Bârda, Domnul Tănase Ștefan din Tr. Severin,
fiu a satului Bârda, Domnișoara Prof.
Univ. Dr. Georgeta Ionașcu din București, fiică a satului Malovăț: câte 100 lei; Doamna Leonte Daniela din
Buzău: 70 lei; Domnul Dan Ghiocel din Fremont(SUA): 66 lei; Doamna Frumosu Evelina din Tr.
Severin, fiică a satului Bârda, Domnul
Ivașcu Constantin Eleodor din Tr. Severin, fiu al satului Bârda, Domnul Bărbulescu Cristian din
Balotești(MH): câte 50 lei;
Pentru gardul bisericii de la Bârda un fiu al
satului Bârda, care vrea să-și păstreze anonimatul, a mai donat 1.100 lei, cu care am cumpărat fierul
pentru încă 6 m de gard. Doamna Șeitan
Adela din Bârda a donat pentru gard 50
lei.
Domnul
Bazavan Ionuț din Malovăț a
achitat 50 lei pentru prima sa contribuție
de cult. Domnul Mihăescu Dumitru din
Bârda a achitat 50 lei pentru
contribuția de cult.
Le mulțumim cordial tuturor. Dumnezeu să le
răsplătească!
*
În cursul lunii aprilie am donat pâine
credincioșilor participanți la slujbe, astfel: 7 apr. (Bârda): 179 pâini; 14 apr.(Malovăț): 227 pâini; 21 apr.(Bârda): 242 pâini; 25 apr.(Malovăț): 188 pâini; 30 apr.(Malovăț): 322 pâini. Așadar, în luna aprilie au
fost donate 1.158 pâini. De
asemenea, a fost vândută pâine credincioșilor cu prețul de achiziție de 0,70 lei/buc., astfel: 7
apr.(Bârda): 621 pâini; 14
apr.(Malovăț): 73 pâini; 21
apr.(Bârda): 558 pâini; 30 apr. (Malovăț):
50 pâini. Așadar, în luna aprilie
s-au vândut 1.302 pâini.
*
Conform hotărârii Consiliului Parohial, am
acordat un ajutor de 2.000 lei Parohiei
Valea Plopului din Jud. Prahova, care are
428 de copii abandonați în întreținere.
*
Coșul de Paști. Din îndemnul Prea Sfințitului Episcop Nicodim și anul acesta s-a organizat de
către parohiile din județul nostru acțiunea caritabilă intitulată ,,Coșul de
Paști”. Drept urmare, împreună cu
Consiliul Parohial am stabilit și am realizat o parte din aceste hotărâri, iar
altele urmează să le împlinim în următoarele zile, astfel:
- Am acordat ajutoare în bani unor enoriași din parohie în valoare de 1.000 lei. Numele beneficiarilor au
fost menționate în numărul precedent al ,,Scrisorii pastorale”;
- Am acordat un ajutor financiar în valoare de 2.000 lei Parohiei Valea
Plopului din Jud. Prahova, care are 428
copii în îngrijire;
- Am acordat câte 3 pâini tuturor
enoriașilor participanți la o parte din slujbe. Astfel, în luna aprilie au fost
donate 1.158 pâini;
- Am donat câte o ciocolată copiilor participanți la
slujbă și celor care vin la împărtășit de Paști. S-au donat aprox. 230 ciocolate, numai pentru cei ce
s-au împărtășit s-au donat 189
ciocolate;
- Vineri, 3
Mai, am hotărât să facem o vizită la un
azilul de bătrâni de la Ilovăț. Am stabilit deja cu directoarea azilului să
asigurăm prânzul pentru cei 40 bătrâni.
Prânzul va consta din aperitiv, sarmale calde, friptură la grătar cu salată,
prăjituri, cozonac, ouă roșii, suc și apă minerală. Totul se ridică la aprox. 800 lei. Domnul Crumpei Vasile din
Malovăț s-a oferit să gătească, iar Domnul
Gheorghe Ungureanu din Tr. Severin să ne transporte gratuit cu microbuzul
bagajele și enoriașii care vor să ne însoțească.
*
Plăți.
Parohia noastră a
efectuat recent câteva plăți mai mari, astfel: 3.550 lei protoieriei pentru lumânări; 2.000 lei ajutor pentru Parohia Valea Plopului(PH); 1.100 lei piese fier forjat pentru
gardul bisericii de la Bârda(cheltuială
suportată de un fiu al satului Bârda); 1.035
lei ajutoare de Paști; 800 lei prânzul
bătrânilor de la azilul din Ilovăț; 614
lei impozit; 483 lei timbre; 370 lei protoieriei pentru făclii; 330 lei transport cărți; 300 lei protoieriei pentru Fondul
Central Misionar; 267 lei poștei pentru colete; 100 lei cartușe pentru imprimantă; 80 lei
pentru plicuri; 50 lei pentru
internet, cât și altele mai mici.
*
Publicații.
În această perioadă,
preotul Dvs. a reușit să mai publice
câteva materiale, astfel: Baia focului, în
,,Omniscop”, Craiova, 28 mart. 2019, ediție on-line(http://www.
omniscop.ro/author/pr-al-stanciulescu-barda); ,,Scrisoare
pastorală” – 395, în ,,Logos și Agape”, Timișoara, 22 apr. 2019, ediție
on-line(http://www.logossiagape.ro);
în ,,Observatorul”, Toronto(Canada), 23 apr. 2019, ediție și on-line(http://www.observatorul.com); Candidatul, în ,,Națiunea”, București,
30 apr. 2019, ediție on-line(http://www.ziarulnatiunea.ro/category/firea-romanilor);
Mântuitorul și procesul electoral, în
,,Omniscop”, Craiova, 7 mai 2019, ediție on-line(http://www.omniscop.ro/author/pr-al-stanciulescu-barda);
Lucrările Simpozionului Național ,,Obârșia
neamului nostru”, care a avut loc la
Craiova la 30 mart. 2019, organizat fiind de Academia Dacoromână, au apărut în
volumul intitulat Obârșia Neamului Nostru(Craiova, 2019). Volumul se deschide cu o
prefață, după care urmează un articol al preotului Dvs., Preotul-istoric Dumitru Bălașa,
militant pentru înfăptuirea Daciei Mari(pp. 4-7). În același volum îi mai
este publicat și articolul De la daci la
Meșterul Manole. Paralele și coincidențe(pp. 125-130).
*
Excursii – pelerinaj.
La o dată
încă nestabilită, organizăm o excursie-pelerinaj pe traseul: Bârda - Tr. Severin – Caransebeș – Hațeg -
Deva(orașul, cetatea) – Alba – Iulia
(orașul, cetatea) - Mânăstirea Oașa -
Mânăstirea Râmeț și retur. Prețul e de 60
lei/pers. Durează o zi. S-au înscris deja 12 persoane, ceea ce înseamnă că se va face.
*
Zâmbete.
Să vedem ce spune Domnul Dan Puric că l-a mai învățat
maică-sa:
M-a
învățat contorsionism: „Mai uită-te și tu de jur împrejurul tău… ”; M-a învățat
forța și voința: „O să rămâi la masă până mănânci tot”; M-a învățat
meteorologie: „Se pare ca a trecut un uragan prin camera ta!” M-a învățat măsura:
„Ți-am zis de un milion de ori să nu mai fii exagerat!” M-a învățat ciclul vieții:
„Eu te-am adus pe lumea asta, și tot eu pot să te și scot din ea”; M-a învățat
să modific tipurile de comportament: „Nu te mai purta ca taică-tău”; M-a învățat
invidia: ,,Există un milion de copii pe lumea asta nu așa norocoși să aibă o
mamă așa minunată ca a ta!”; M-a învățat ventrilogia: „Nu-mi răspunde înapoi!
Taci din gură și spune: de ce ai făcut asta?”; M-a învățat deontologia: „Dacă
încă o dată mai vorbești neîntrebat, îți lipesc dinții de perete!” M-a învățat linia dreaptă: „Îți trag o
palmă de te îndrepți imediat!”
*
Spovediri.
Împărtășiri. În zilele
rânduite și nu numai, s-au spovedit și împărtășit : 2+5+1+68+1+101+175+3 = 356 enoriași. Dintre aceștia, 19+170 =189 au fost copii. Tuturor copiilor li
s-a dăruit câte o ciocolată.
*
Înmormântări. În ziua de 18 apr. am oficiat slujba
înmormântării pentru Mateescu Mihai(68
ani), iar în ziua de 26 apr. pentru Oproiu Vasile(52 ani), amândoi din
Malovăț. Dumnezeu să-i ierte!
*
Anunț. Facem cunoscut celor interesați că duminică, 26 mai, la ora 12, în biserica de la
Bârda, va avea loc licitația fânului și fructelor din curtea bisericii de la
Bârda, iar duminică, 2 iun., ora 12,
în biserica de la Malovăț va avea loc licitația fânului și fructelor din curtea
bisericii de la Malovăț.
*
Program. În cursul lunii Mai avem următorul program de
slujbe: 4 Mai(Bârda-Malovăț, cu
slobozirea Paresimilor pentru morți); 5
Mai(Malovăț); 11 Mai(Malovăț-Bârda);
12 Mai(Bârda); 18 Mai(Malovăț-Bârda); 19
Mai(Malovăț); 21 Mai(pomeniri
dimineața la Bârda; slujbă la Malovăț); 25
Mai(Malovăț-Bârda); 26 Mai(Bârda).
În restul timpului, la orice oră din zi
sau din noapte, preotul poate fi găsit
la biserică, acasă, la școală,
la telefon: 0724. 99. 80.
86, ori pe adresa de e-mail: stanciulescubarda
@gmail.com.
Sf. Paști să aducă sănătate, pace și bucurii în casele și în sufletele
Dvs.
Pr. Al. Stănciulescu-Bârda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu