"traim intr-o noua era istorica, prea putin sesizata de contemporani."

Kirill, Preafericitul patriarh al Moscovei și al Întregii Rusii,

„Cugetari pentru fiecare zi din an“, pref. Daniel patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, carte lansata de doi episcopi, roman si rus, in prezenta secretarului ambasadei ruse, reprezentantilor comunitatii rutenilor subcarpatici etc. la Centrul cultural al Federatiei Ruse din Bucuresti, e un eveniment teologic si filozofic de exceptie, pentru ca dupa intalnirea patriarhului Kirill cu papa Francisc si Declaratia lor comuna „Nu suntem concurenti, ci frati!“, 2016, prima de acest fel de la Marea Schisma, 1054, traim intr-o noua era istorica, prea putin sesizata de contemporani.

Episcopul emerit al Romei, papa Benedict XVI, avea o premonitie, pentru ca isi aminteste in primul rand, cu mare placere, mai ales de intalnirea cu Kirill, la aceea vreme ministru de externe a Bisericii sale. Oaspetele l-a cucerit pe papa, care se confrunta si atunci cu probleme de sanatate, relativismul lumii moderne, cu profunzimea si generozitatea credintei, similara unui taran rus. De aceea nu-i surprinzator ca patriarhul si papa de origine germana se reintalnesc pe mai multe planuri. Pentru ca scrierile papei sunt cunoscute, reproduc teza patriarhului, care nu se deosebeste de cea a papei: 

„În conștiința oamenilor moderni, știința este, adesea, un mit ce ia locul unui idol, în care aceștia cred orbește, la care se închină și căruia i se aduce jertfă, dacă o cere. Credem că știința va dezlega toate tainele privitoare la cum a fost creată lumea, că ne va spune ce trebuie făcut pentru a trăi o viață fericită, cum să învingi moartea, bolile, suferința, nedreptățile, cum să dezlegi tainele problemelor sufletești. Dar toate convingerile acestea sunt bazate pe credință oarbă, nu pe rezultatul concret al studiilor științifice. Câteodată, această „credință în știință” devine agresivă și incompatibilă cu înțelegerea celor mulți, deoarece, de cele mai multe ori, folosește un jargon, pretinde și aspiră la universalitate și cere să fie scoasă din zona de critică. Haideți să nu uităm, totuși, de contribuția majoră pe care a avut-o creștinismul la baza științei și a cercetării, prin intermediul studiilor. Acesta este un aspect pe care îl va recunoaște orice istoric onest. Religia și știința nu pot evita cu ușurință apariția unor conflicte între ele. Ambele au anumite sfere de manifestare bine determinate, în conformitate cu diferiți vectori. Ambele depun eforturi pentru rezolvarea conflictelor de idei. Știința răspunde la întrebări precum „Cine”, „Cum?” și „De ce?”, religia răspunde la întrebarea care incumbă finalitatea: „Pentru ce?” Teologia nu se (re)găsește în limitele de competență ale științei. Sugerarea existenței unei competiții între ele transformă religia și știința în instrumente de propagandă atât anti-știință, cât și anti-religie. Pentru ambele, acest lucru este la fel de dăunător. Ajungem la cunoașterea completă doar atunci când devenim capabili să

studiem același fenomen din puncte de vedere diferite: științific, filosofic, religios, istoric. Să excludem religia din cercul acesta al cunoașterii este o mare greșeală.“ 

Acest credo teologic si filozofic al patriarhului Kirill, antologic, surprinzator de modern si de asemanator cu cel al papei emeritus, din vremea cand era tanar profesor de teologie fundamentala la Münster, e in acelasi timp un pseudo cuvant inainte al carti de fata, finantata si aparuta la initiativa Uniunii Rutenilor Subcarpatici din Romania. Editia in romana, excelent tradusa, e realizata dupa ed. a II-a a vol. publicat de Departamentul Bisericii pentru Studii Post-Universitare si Doctorale - Sfintii Chiril si Metodie, Cei de o Potriva cu Apostolii, Moscova 2017. Cuprins: Cuvant inainte; Viziunea Patriarhului; Cugetari la sarbatorile religioase, I. Sarbatorile religioase cu data fixa, II. Ciclul pascal; Bibliografie. ed. Proema, Baia Mare 2019. 242 pagini. Tiraj 25.000 exemplare.

In „Cugetari“ se regasesc absolut toti crestinii, de aceea e firesc imperativul unitatii crestine: „Ziua 12. Cum depasim diviziunile. Biserica isi indreapta cuvantul si misiunea ei catre intreaga lume. Dar cati pereti despartitori nu intalnim, asemenea zidului existent odinioara intre pagani si evrei (Ef. 2, 14)… Ziua 67. Marturia unitatii crestine. Unitatea este cel dintai atribut fiintial al Bisericii. In epistola pe care i-o adreseaza episcopul Policarp al Smirnei, Ignatie Teoforul il indeamna: „Depune eforturi la unitatea bisericii, fara de care, nu exista nimic“ … Fata indoiala aceste cuvinte ne sunt adresate si noua… Ziua 89. „Marele ideal“. Mitropolitul Nikodim, Rotov / La fel ca Martin Luther King, zicea: „Am un vis“ … unitatea puternica a tuturor adeptilor lui Hristos … Ziua 203. „Sa se ajunga din nou la unitatea Bisericii dezbinate de nenumarate ori“. Unitatea este imaginea vazuta a iubirii. Daca nu exista unitate  - nu exista nici iubire. …“

„Cugetarile“, binecuvantate de patriarhul Daniel, sunt utile crestinilor, adeptilor cultului tehnicostiintific, idolatrilor, celor care cred ca nu cred si sa speram ca sunt preludiu unor noi traduceri din teologia rusa, mult mai deschisa spre inovatie si dialog cu occidentul, decat teologia moldo-valaha. Romania e in UE/NATO dar BOR este extrem de conservatoare. Papa Francisc vine in vizita in Muntenia, Moldova, Transilvania si nimeni nici nu pomeneste macar de o Declaratie comuna cu papa, similara celei cu patriarhul Kirill, iar Scoala Ardeleana, Biserica Unita cu Roma, a doua Biserica nationala, prigonita de fratii lor din Bucuresti, n-a iesit inca din catacombe.  

roman@uni-bremen.de        Bucuresti la 9 mai 2019

https://www.academia.edu/36694952/NU_SUNTEM_CONCUREN%C5%A2I_CI_FRA%C5%A2I http://romaniamare.info/credinta-si-ratiune-2/ http://www.totpal.ro/ortodoxie-si-occident-2016-de-viorel-roman/ https://www.academia.edu/34504213/Semnele_vremii_complet.pdf https://www.academia.edu/23211833/BISERICA_-_STATUL_Romania_2016