Anticorpii
ce și cum
Care-i treaba cu anticorpii? Faci test,
observi că-i ai, dar e posibil să faci boala. De ce?
Să înțelegem mecanismul. Când te infectezi
cu ceva, intră în acțiune sistemul imunitar. Dacă e ceva cunoscut, sistemul
imunitar produce „gloanțele” specifice, menite a învinge dușmanul. De unde știe
asta? Din confruntările anterioare. Dar dacă nu cunoaște dușmanul, ce face?
Aici intră în acțiune componenta
nespecifică a sistemului nostru imunitar. Ea are strategii generice de
înfrângere a dușmanilor microscopici. Creșterea temperaturii e un exemplu de
acțiune a sistemului imunitar nespecific, cunoscut fiind că multe
microorganisme sunt sensibile la temperaturile înalte. Sistemul imunitar crește
temperatura și încearcă astfel să anihileze dușmanul.
Să revenim acum la anticorpi. Sistemul
nostru imunitar îi produce atunci când are nevoie. Ei se găsesc în sânge.
Probabil vă întrebați câți anticorpi aveți în sânge când sunteți sănătoși. De
obicei mai niciunul. Sistemul imunitar nu poate menține activi anticorpii pe
care-i produce pentru că astfel sângele s-ar îngroșa și ar avea o consistență
similară piftiei. Cu siguranță bucățile de piftie nu pot circula sub formă de
sânge prin corp. De aceea sistemul nostru imunitar, după ce a învățat să atace un
dușman, își „notează” rețeta și la viitorul atac știe să genereze anticorpii
specifici.
Ce fac vaccinurile? Cele clasice introduc
în corp virus inactivat. Sistemul imunitar detectează dușmanul și învață să
producă anticorpii. Așa se face cu bolile copilăriei. E o tehnică destul de
funcțională. Totuși, are două dezavantaje:
e posibil să nu te întâlnești cu acea
boală toată viața, deci prin vaccinare ți-ai ocupat ”un slot” absolut aiurea.
Nu știm exact care e capacitatea de memorare a sistemului nostru imunitar, dar
e posibil să fie limitată, astfel încât excesul de vaccinare poate produce
anticorpi de care nu ai nevoie
s-a observat că imunitatea dată de vaccin
are durată mai mică decât cea naturală. Nu se știe de ce și nu are sens să
facem speculații.
Să trecem acum la COVID. Vaccinurile cu
ARN mesager care vi se propun nu sunt vaccinuri, ci terapii genetice. Care-i
diferența? Vaccinul cu ARN mesager instruiește corpul să producă anticorpi de
covid. E ca și cum, pentru a te apăra de un dușman iei decizia să tragi în
toate direcțiile cu gloanțe, fără să știi dacă dușmanul e sau nu e. Dacă se
nimerește să fie pe-acolo, dușmanul e anihilat. Doar că...
De-aici începe nebunia. S-a observat că
după un anumit timp, anticorpii pe care-i produce sistemul imunitar de fapt
ajută virusul să se propage. Fenomenul e cunoscut și partă numele de
Antibody-dependent Enhancement(ADE). Ce se întâmplă: anticorpii existenți
recunosc agentul patogen, se leagă de acesta, dar nu pot preveni infecția. În
cazul ADE, anticorpii ajung să se comporte exact ca un cal troian, facilitând
intrarea virusului în celule și multiplicarea acestuia. E un caz tipic de
scăpare de sub control a funcționării sistemului imunitar. Scăpare care se
produce doar sub acțiunea vaccinurilor. ADE a fost anterior observată la
vaccinurile împotriva SARS, MERS, dar și la vaccinurile experimentale împotriva
virusului Dengue.
O altă problemă este Enhanced Respiratory
Disease(ERD), fenomen al cărui adevărat nume este „vaccine-associated enhanced
respiratory disease”(VAERD). Fenomenul apare în populațiile intens vaccinate.
ERD este „micul secret” despre care nu spun nimic producătorii de vaccinuri,
fiind vorba de un efect advers extrem de întâlnit, constând într-un răspuns
aberant al sistemului imunitar care ajunge să-și atace propriul corp. E ca și
cum pe front te-ar apăra niște soldați beți care trag anapoda, mai mult spre
tine decât spre dușmani. Despre ADE și ERD nu spune nimeni nimic, cu toate că
sunt fenomene clar legate de vaccinare. Există studii științifice serioase care
arată mecanismul prin care anticorpii anti-Sars-CoV-2 de fapt ajung să agraveze
infectarea cu COVID(puteți citi unul în Nature).
Poate vă întrebați de ce s-a declanșat
nebunia vaccinării în masă. Există o bănuială - nu fără temei - conform căreia
prin aceasta s-ar dori acoperirea crimei. Fenomenele ADE și ERD pot fi
evidențiate doar comparând populația vaccinată cu grupul de control, adică
nevaccinații. Se observă astfel că, dacă în populația vaccinată fenomenele de
tipul ARD/ERD devin necontrolabile, în grupul de control acest fenomen pur și
simplu nu există. Iată un exemplu: în 2016, vacinul experimental anti-dengue a
fost făcut unor copii din Filipine. 14 dintre aceștia au murit în urma unor
forme grave ale bolii, făcute după ce au luat contact cu virusul în comunitate.
Nu în ultimul rând, după cele șase
luni(estimate în general) în care corpul „a tras în gol”, e nevoie de o doză
suplimentară pentru a re-instrui sistemul imunitar să producă acei anticorpi.
Nu se știe exact dacă strategia e una bună și la câte doze va apărea o
disfuncționalitate. Ce disfuncționalitate?, vă întrebați. Păi cele pe care le
știm. Spre exemplu îngroșarea sângelui deoarece de cele mai multe ori se
produce absolut inutil un număr imens de anticorpi. Sau alte dezechilibre grave
generate de această manipulare rudimentară a sistemului imunitar. De asemenea,
încă nu știm dacă această producție aberantă și continuă de anticorp specifici
Sars-CoV-2 nu blochează alte mecanisme ale sistemului imunitar, inducând
disfuncționalități grave ale acestuia.
La persoanele care trec prin boală,
sistemul imunitar învață să se apere, iar o perioadă menține anticorpii în
sânge. De ce, e simplu: pentru că există o probabilitate mare să te reinfectezi
și, de aceea, anticorpii sunt menținuți pentru orice eventualitate în corp. E
un fel de optimizare a sistemului imunitar. După ce te-ai infectat e foarte
posibil să te afli în plin focar și de aceea, după vindecare anticorpii
persistă, împiedicând reinfectarea din focar. Dacă nu te-ai mai întâlnit cu
virusul, sistemul imunitar nu mai produce anticorpii pentru că nu are nevoie de
ei. Însă, în cazul unui atac ulterior, știe să-i producă și, în funcție de
organism, interacțiunea cu virusul se poate tranșa rapid, fără prea multe
simptome.
Ce se întâmplă însă la cei vaccinați cu ARN
mesager? Dacă încă au anticorpi, treaba e ca și rezolvată. Dacă însă anticorpii
au început să funcționeze aiurea, se produce o infectare mai rapidă și mai
dură. Motivul e simplu: corpul nu știe să lupte. Dar ce se întâmplă cu cei care
nu mai au anticorpi deloc? Spre exemplu cei care refuză să-și facă doza
booster? E micul secret pe care nu-l spune nimeni. Pentru aceștia se pare că
situația e extrem de gravă deoarece, prin mecanismul ARN mesager, sistemul
imunitar e extrem de compromis. Corpul, pur și simplu nu știe să mai lupte.
Adică, în loc ca din contactul cu virusul să învețe să producă anticorpii
specifici, sistemul imunitar al celui care-a trecut prin vaccin rămâne orb. Pur
și simplu nu știe cum să producă acei anticorpi. De aceea nu avem propriu-zis
un vaccin, ci o terapie genică! Nu s-au făcut încă studii, dar mulți dintre cei
din branșă bănuiesc o asemenea reacție aberantă. Cert este că, pe măsură ce se
fac mai multe vaccinuri booster, organismul devine mai dependent de furnizorul
de vaccinuri. Atât de dependent încât, la un moment dat, nu vei mai putea trăi
fără acel vaccin. De altfel asta urmărește Pfizer.
Vă gândiți acum la celelalte vaccinuri,
cele clasice? Ele pot fi o soluție, dar și aici e o mare problemă: timpul de la
apariția bolii e prea scurt pentru a se face un studiu suficient de relevant.
Marea problemă la vaccinurile clasice este cea de dozare. O doză prea mică
poate determina o ignorare a virusului de către sistemul imunitar, în timp ce
una foarte mare poate produce o reacție disproporționată a acestuia. Dozarea se
verifică experimental și durează uneori chiar și zeci de ani deoarece sunt de
urmărit efectele pe termen scurt, mediu și lung. În plus, nici la vaccinurile
clasice nu sunt de ignorat ARD&ERD! Trebuie să înțelegeți că cele două
fenomene nu sunt specifice terapiilor genetice ale prezentului, ci vaccinării
în general!
Istoria ne arată că o pandemie dispare în
2-3 ani. Așa s-a întâmplat mai mereu indiferent de tipul de atac, fie ca a fost
viral sau bacterian. De aceea, în mod normal, firmele producătoare n-ar trebui
să fie interesate în dezvoltarea vaccinurilor. Nu poți aloca resurse imense
pentru un virus care e asimilat și neutralizat natural de către corp în 2-3
ani.
Se pare însă că unii au găsit în afacerea
COVID fântâna de leac pentru afacerile lor. Pfizer are asigurată vânzarea
câtorva miliarde de vaccinuri. E vorba de peste 100 mld $ venituri! O sumă
colosală. Iar dacă vor reuși să facă o întreagă populație dependentă de
vaccinul lor, și-au asigurat un venit anual de câteva zeci de miliarde pentru
următorii cel puțin zece ani. O afacere bunicică, nu-i așa?
În plus, producătorii de vaccinuri au
reușit să obțină imunitatea totală în cazul efectelor adverse, astfel încât
afacerea cu vaccinurile devine una extrem de profitabilă pentru ei. Dar pentru
omenire, în întregul ei, se va dovedi una extrem de păguboasă.
Sursa:
Prof. VALENTINA LUPU
https://trenduri.blogspot.com/2021/10/anticorpii-ce-si-cum.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu