Din
Donbas spre Novorusia ?
Petru
Romoşan
27
Februarie 2022
Timpul diplomaţiei s-a epuizat, a început
războiul în Ucraina. Toate întâlnirile, negocierile lui Joe Biden, Emmanuel
Macron, Olaf Scholz cu Vladimir Putin au fost pierdere de vreme. La fel şi
întâlnirile miniştrilor lor de Externe. Pentru acest eşec e vinovat mai degrabă
Vladimir Putin sau Joe Biden ? Nu mai are nici o importanţă. Eşecul nu-l
revendică nimeni niciodată.
Unde ne găsim acum ? Să vedem ce spune
Andrei Raevsky, „The Saker”, celebru analist militar cu foarte bune surse la
Kremlin, rus alb născut în Elveţia şi trăitor în SUA, în Florida : „Cred că
Putin va reuşi să-i impună Ucrainei toate exigenţele lui, ceea ce înseamnă două
lucruri : 1. regimul de la Kiev se va prăbuşi, cel puţin de facto ; 2. restul
Banderastanului va sfârşi prin a se sparge în regimuri şi state succesoare
diferite. Cred că e foarte probabil ca Statele Unite şi NATO să deplaseze trupe
în Ucraina de Vest pentru a-i „proteja populaţia şi infrastructurile” la Liov
şi în împrejurimi şi pentru a declara că „demonstraţia lor de unitate şi
hotărâre a împiedicat Rusia să invadeze toată Ucraina”. Nu cred că Rusia se va
opune prea tare la acţiunile NATO în interior şi în regiunea
Liov/Ivano-Frankovsk. Nu e vorba de teritorii istorice ruse şi nici nu
prezintă, în fond, interes pentru Rusia. Dacă Statele Unite vor ca polonezii
să-i oprime pe ucraineni în propria lor Ucraină occidentală, nici unui rus nu-i
va păsa”[1].
O zi mai târziu, Raevsky adăuga :
„Polonezii şi ungurii şi-au declarat temerea că se vor confrunta cu un val
masiv de refugiaţi, şi deci vor desfăşura şi mai multe trupe la graniţă pentru
a „ţine situaţia sub control”. Aceste trupe ar putea fi deplasate uşor şi rapid
în interiorul Ucrainei occidentale pentru a pune stăpânire pe regiunile Liov şi
Ivano-Frankovsk. Lucrul cel mai bun (pentru ei) e că pot fi practic siguri că
ruşii nu se vor opune. Şi, cum toate înzestrările NATO din Ucraina sunt de-acum
distruse, ruşii îi pot azvârli acest os (în esenţă, nazist şi îndepărtat)
oricui din UE îl vrea (ungurii sunt probabil prea vicleni pentru asta, dar
polonezii ???). Oricum ar fi, mă aştept la o operaţiune minoră a NATO în vestul
Ucrainei în următoarele două zile”[2].
De ce se întâmplă războiul acum, după ce a
fost evitat în ultimii 20-30 de ani ? Ne explică Éric Verhaeghe pe un site
consacrat politicii şi geopoliticii la zi : „Ce aţi face în locul lui Putin,
ştiind că avantajul de care dispuneţi nu va dura mult ? V-aţi recupera bunul şi
aţi profita de moment pentru a îngenunchea Statele Unite. La modul ideal, aţi
împinge avantajul până la a obţine maximumul de beneficii din situaţia dată :
aţi invada toată Ucraina şi, la nevoie, aţi inoportuna vecinii ei, de exemplu,
Polonia şi România, pentru a testa capacitatea de reacţie a NATO. [...] Aşa se
face că o revoluţie tehnologică modifică în profunzime de câteva luni
echilibrul de forţe şi doctrina descurajării nucleare : e vorba de inventarea rachetelor
hipersonice. Aceste rachete ultrarapide, care pot fi dotate cu capete nucleare,
pot da şah tuturor umbrelelor nucleare existente. Aşa se face, de asemenea, că
două ţări sunt stăpâne pe acest tip de armament : Rusia şi, parţial, China.
Statele Unite trebuie să reintre repede (şi chiar asta e problema) în plutonul
fruntaş. Să recapitulăm : preţ de câteva luni, armata rusă dispune de un avantaj
inedit, care o face să fie forţa cea mai distructivă din lume. Această
superioritate sistemică, ce ar putea dispărea în 2023, îşi dă măsura, în
esenţă, în caz de conflict nuclear”[3].
Sarabanda sancţiunilor americane şi
europene împotriva Rusiei ne spune că S.U.A. şi marile democraţii occidentale
continuă să fie orbite de pretenţiile lor de mărire şi de dominaţie mondială.
Pentru că aceste sancţiuni vor arunca economia lumii în haos. Mai ales economia
ţărilor din Europa Occidentală, în frunte cu Germania şi Franţa. Poate că va
suferi mai puţin economia americană, care mai degrabă va profita de situaţie,
cu petrolul şi gazul său lichefiat, vândute foarte scump europenilor. Bursele
au luat-o la vale peste tot, începând chiar cu Bursa de la Moscova (-40 % joi
24 februarie, ziua ofensivei militare - „operaţiunea de demilitarizare şi
denazificare”), ceea ce e foarte explicabil. Pentru că Bursa de la Moscova e în
mare măsură o oglindă a coloanei a cincea a civilizaţiei occidentale în Rusia.
Cea mai expusă regiune a României la
ofensiva militară rusă e Dobrogea. Ca şi litoralul bulgăresc, dacă nu cumva
toată Bulgaria, ţară şi slavă, şi ortodoxă. Cea mai sigură regiune românească e
Transilvania. Nu e deloc probabil ca armata rusă să vrea să ajungă din nou la Berlin
sau la Paris. Dar baza americană de la Mihail Kogălniceanu e în prima linie, la
fel ca întreg litoralul românesc al Mării Negre. Şi România, şi Bulgaria au
fost citate în luările de poziţie recente ale ruşilor. Vom vedea cât de
agresivă este Rusia dacă va ocupa şi Odesa şi, mai ales, Bugeacul, vechi pământ
românesc.
Dacă Ucraina va pierde Odesa, aceasta ar
trebui să se întoarcă la România. Odesa are o puternică amprentă românească şi
evreiască (evrei români). Moldovanka (Moldoveanca) este un faimos cartier
românesc şi evreiesc al vechilor şi noilor îmbogăţiţi, dar şi al artiştilor de
la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Chiar dacă
a fost anexată şi de ţari, Odesa (de la Odiseu) a fost ridicată pe o străveche
vatră românească. Să amintim aici şi Cetatea Albă, cetatea lui Alexandru cel
Bun şi Ştefan cel Mare, şi care în Antichitate făcea parte din regatul lui
Burebista. Ar trebui să revină şi ea la România.
Lucrurile se mişcă foarte repede, doar la
Bucureşti ele stau pe loc. Klaus Iohannis ar fi plecat din nou spre destinaţia
lui de weekend. Va „elibera” Rusia toată Ucraina sau se va opri la Nipru,
inclusiv Kievul, şi se va mulţumi cu estul şi sudul Ucrainei, litoralul,
construind o Novorusia-tampon ?
-----------------------------------
[1]
https://lesakerfrancophone.fr/la-situation-va-rapidement-saggraver-probablement-dans-les-prochains-jours
- 24.02.2022.
[2]
https://lesakerfrancophone.fr/leffondrement-du-banderastan - 25.02.2022.
[3]
https://lecourrierdesstrateges.fr/?s=Pourquoi+Poutine+ne+se+contentera+pas+de+prendre+Kiev
- 25.02.2022.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu