Acum
știu, am aflat și eu!
Nicolae
Steinhardt
23
Februarie 2022
Când un om reuşeşte să facă ceva ce i-a
solicitat mult efort, în el începe să lucreze trufia. Cel ce slăbeşte, se uită
cu dispreţ la graşi, iar cel ce s-a lăsat de fumat răsuceşte nasul dispreţuitor
când altul se bălăceşte, încă, în viciul
său.
Dacă unul îşi reprimă cu sîrg
sexualitatea, se uită cu dispreţ şi cu trufie către păcătosul, care se căzneşte să scape de
păcat, dar instinctul i-o ia înainte!
Ceea ce reuşim, ne poate spurca mai ceva
decât păcatul însuşi. Ceea ce obţinem se poate să ne dea peste cap reperele
emoţionale în aşa manieră încât ne umple
sufletul de venin.
Banii care vin spre noi ne pot face
aroganţi şi zgârciţi, cum succesul ne poate
răsturna în abisul înfricoşător al patimilor sufleteşti. Drumul către iubire
se îngustează când ne uităm spre ceilalţi de la înălţimea vulturilor aflaţi în
zbor. Blândeţea inimii se usucă pe vrejii de dispreţ, de ură şi de trufie, dacă
sufletul nu este pregătit să primească reuşita sa cu modestia şi graţia unei
flori...
Tot ce reuşim pentru noi şi ne aduce
energie este menit a se întoarce către aceia ce se zbat, încă, în suferinţă
şi-n păcat. Ochii noştri nu sunt concepuţi pentru dispreţ, ci pentru a exprima
cu ei chipul iubirii ce se căzneşte să iasă din sufletele noastre. Succesele nu
ne sunt date spre a ne înfoia în pene, ca în mantiile statuilor, ci pentru a le
transforma în dragoste, în dezvoltare şi în dăruire pentru cei din jur.
Dacă reprimi foamea în timp ce posteşti,
foamea se va face tot mai mare. Mintea ta o să viseze mâncăruri gustoase şi
alese, mintea o să simtă mirosurile cele mai apetisante chiar şi în somn,
pentru ca, în ziua următoare, înebunită de frustrare, să compenseze lipsa ei
printr-un dispreţ sfidător faţă de cel ce nu posteşte. Atunci, postul devine
prilej de trufie, de exprimare a orgoliului şi a izbânzii trufaşe asupra
poftelor... Dar, dincolo de orice, trufia rămîne trufie, iar sentimentul
frustrării o confirmă. Dacă ai reuşit în viaţă, nu te agăţa de nereuşitele
altuia, pentru a nu trezi în tine viermele cel aprig al orgoliului şi patima
înfumurării. Reuşita este energia iubirii şi a capacităţii tale de acceptare a
vieţii, dar ea nu rămâne nemişcată, nu este ca un munte sau ca un ocean. Îngâmfarea
şi trufia reuşitei te coboară, încetul cu încetul de pe soclul tău, căci ele
desenează pe cerul vieţii tale evenimente specifice lor.
Slăbeşte, bucură-te şi taci! Lasă-te de
fumat, bucură-te şi taci! Curăţă ograda ta, bucură-te de curăţenie şi lasă
gunoiul vecinului acolo unde vecinul însuşi l-a pus. Căci între vecin şi gunoiul
din curte există o relaţie ascunsă, nişte emoţii pe care nu le cunoşti,
sentimente pe care nu le vei bănui vreodată şi cauze ce vor rămâne, poate,
pentru totdeauna ascunse minţii şi inimii tale.
Între omul gras şi grăsimea sa există o
relaţie ascunsă. O înţelegere. Un secret. Un sentiment neînţeles. O emoţie
neconsumată. O dragoste respinsă. Grăsimea este profesorul grasului. Viciul
este profesorul viciosului. Şi, în viaţa noastră nu există profesori mai severi
decât viciile şi incapacităţle noastre.
Acum știu, știu că orice ură, orice aversiune, orice ținere de minte a răului, orice lipsă de milă, orice lipsă de înțelegere, bunăvoință, simpatie, orice purtare cu oamenii, care nu e la nivelul grației și gingășiei unui menuet de Mozart... este un păcat și o spurcăciune; nu numai omorul, rănirea, lovirea, jefuirea, injurătura, alungarea, dar orice vulgaritate, desconsiderarea, orice căutătură rea, orice dispreț, orice rea dispoziție este de la diavol și strică totul.
Acum știu, am aflat și eu...
------------------------------------
Nicolae Steinhardt:
-
http://en.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Steinhardt
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu