S.U.A.
declară război Rusiei, Germaniei, „Țărilor de Jos și Franței
Thierry
Meyssan, jurnalist francez
12
Octombrie 2022
În timp ce presa internațională se ocupă
de sabotarea gazoductelor Nord Stream din perspectiva unei știri, o analizăm ca
pe un act de război împotriva Rusiei, Germaniei, Olandei și Franței.
Într-adevăr, cele trei rute de aprovizionare cu gaze pentru vest-europeni
tocmai au fost întrerupte simultan, în timp ce, în același timp, tocmai a fost
inaugurată o nouă conductă de gaz către Polonia.
Așa cum Mihail Gorbaciov a văzut în
catastrofa de la Cernobîl dislocarea inevitabilă a U.R.S.S., tot așa credem că
sabotarea gazoductelor Nord Stream marchează începutul căderii economice a
Uniunii Europene.
Lupta Statelor Unite pentru a-și menține
hegemonia mondială a trecut de a treia etapă.
După extinderea N.A.T.O. la Est cu
încălcarea angajamentelor occidentale privind neimplantarea de arme americane
în Europa Centrală, Rusia, care nu-și poate apăra granițele gigantice, este
direct amenințată.
Încălcând angajamentele celui de-Al Doilea
Război Mondial, Washington i-a plasat pe „naționaliștii integriști” („naziști”
în terminologia Kremlinului) la putere la Kiev. Ei le-au interzis
compatrioților lor vorbitori de limbă rusă să vorbească limba maternă, i-au
lipsit de serviciile publice și, în cele din urmă, i-au bombardat pe cei din
Donbass. Rusia nu a avut de ales decât să intervină militar pentru a pune capăt
calvarului lor.
A treia rundă este schimbarea autoritară a
aprovizionării cu energie în Europa de Vest și Centrală. În aceeași zi, a
intrat în funcțiune gazoductul Baltic, Baltic Pipe, cele două gazoducte Nord
Stream au fost scoase din funcțiune, în timp ce întreținerea Turkish Stream a
fost întreruptă.
Acesta este cel mai mare act de sabotaj
din istorie. Un act de război atât împotriva Rusiei (51%), cât și a Germaniei
(30%), coproprietari ai acestor investiții colosale, dar și împotriva
partenerilor acestora, Țările de Jos (9%) și Franța (9%). Deocamdată, niciuna
dintre victime nu a reacționat public.
Pentru a realiza această distrugere
considerabilă a fost necesar să existe submarine în zona pe care puterile regiunii
au identificat-o. Dacă oficial nu există indicii, în sensul polițienesc al
termenului, „camerele de supraveghere” (sonarele) au vorbit deja.
Statele în cauză știu cu certitudine cine
este vinovatul. Fie nu reacționează, fie își pregătesc în secret reacțiile la
această acțiune secretă și vor deveni adevărați actori politici atunci când își
vor da seama.
Să ne amintim de lovitura militară din
1961 și de tentativele de asasinat împotriva președintelui Republicii Franceze
Charles De Gaulle care au urmat. Acesta din urmă s-a prefăcut să creadă că sunt
opera Organizației Armatei Secrete (O.A.S.) care reunește francezi opuși
independenței Algeriei. Dar ministrul său de Externe, Maurice Couve de
Murville, a evocat public rolul Opus Dei spaniol și al CIA americană în
organizarea și finanțarea lor.
De Gaulle a căutat și a identificat
trădătorii, a reorganizat poliția și armata și brusc, cinci ani mai târziu, a
anunțat retragerea Franței din comanda integrată a NATO. El a dat Alianței două
săptămâni pentru a-și închide sediul central din Paris-Dauphine și a migra în
Belgia; ceva mai mult timp pentru a închide cele 29 de baze militare ale
Alianţei din ţară.
Apoi, a început să călătorească în
străinătate pentru a denunța ipocrizia Statelor Unite, în special războiul din
Vietnam. Franța a devenit instantaneu o putere cheie în relațiile
internaționale. Aceste evenimente nu au fost niciodată explicate în public, dar
toți politicienii vremii le pot confirma.
De la dispariția Uniunii Sovietice,
Statele Unite au întocmit o hartă a lumii care perturbă relațiile
internaționale, ducând la răsturnarea guvernelor și la războaie, pentru a
construi rute de transport pentru sursele de energie. A fost activitatea
principală a vicepreședintelui Al Gore timp de opt ani, astăzi este cea a
consilierului special Amos Hochstein.
Ne amintim de războiul din Transnistria
pentru a pune mâna pe un nod de conducte , apoi de războiul din Kosovo pentru a
construi un canal de comunicare prin Balcani, „coridorul al 8-lea”. Iată toate
celelalte piese ale puzzle-ului dezvăluite.
Este deosebit de greu de înțeles răul care
tocmai a lovit Uniunea Europeană și care, după toate probabilitățile, va
provoca colapsul economic al acesteia, deoarece Uniunea însăși a luat unele
dintre deciziile necesare falimentului său.
Până la 26 septembrie 2022, Uniunea a fost
alimentată în principal cu gaz de Rusia. Acesta a fost dirijat fie prin
gazoductul Brotherhood prin Ucraina, prin gazoductul Nord Stream 1, fie prin
Turkisch Stream. Statele Unite, care garantează securitatea Uniunii, tocmai au
tăiat succesiv aceste trei căi.
Ce-i drept, gazoductul Brotherhood încă
funcționează parțial, dar poate fi oricând întrerupt definitiv din voința
Kievului, Nord Stream a fost sabotat și Turkisch Stream nu mai poate fi
menținut din cauza sancțiunilor pe care Uniunea le-a luat la cererea S.U.A.
Până la 26 septembrie, economia Uniunii se
baza în principal pe producția industriei germane. Prin întreruperea Nord
Stream, Statele Unite au distrus industria germană. Conform celebrei formule a
Lordului Ismay, primul secretar general al NATO, „marea strategie” a
anglo-saxonilor este „a-i ține pe americani înăuntru, pe ruși afară și pe
germani sub tutelă”.Ronald Reagan s-a opus livrării de gaz rusesc în Franța și
Germania. După ce a luat sancțiuni inutile împotriva companiilor din ambele
țări, el i-a ordonat lui William Casey, directorul C.I.A., să saboteze
gazoductul Yamal din Polonia. Ce s-a făcut.
Această politică a fost dusă de toate
administrațiile S.U.A., fără întrerupere din anii 1950. Nord Stream a fost
construit de 9 state. A început să funcționeze în 2011. Începând cu mandatul
lui Donald Trump în 2017, Congresul Statelor Unite a amenințat cu sancțiuni
împotriva companiilor implicate în operarea Nord Stream 1 și a celor implicate
în proiectul Nord Stream 2.
Președintele Trump însuși și-a batjocorit
vasalul german care bea gaz rusesc. O serie de obstacole legale au fost
desfășurate pentru a împiedica gazul rusesc în Europa de Vest nu numai de către
Statele Unite, ci și de către Polonia. Din acest punct de vedere, noua
administrație americană nu a schimbat nimic. Germania a greșit crezând că va fi
mai binevoitoare.
Desigur, în iulie 2021 s-a ajuns la un
acord conform căruia Nord Stream 2 ar fi fost înlocuit cu hidrogen fabricat...
în Ucraina și transportat, din 2024 (data încheierii contractului
ruso-ucrainean), grație Frăției convertite.
Ales în decembrie 2021, cancelarul Olaf
Scholz a făcut două greșeli grave în câteva luni.
Abia ales, pe 7 decembrie, a mers la Casa
Albă unde a încercat să reziste Statelor Unite, care i-au cerut să nu mai
accepte gaz rusesc. Întors acasă, a ales să întrețină Nord Stream 1 și, în
căutarea surselor regenerabile, să blocheze Nord Stream 2 și să aplice acordul
din iulie. A gândit, eronat, să echilibreze belicismul gândirii strategice a
SUA, nevoile industriei sale și doctrina Verzilor, membri ai Coaliției sale de
guvernare.
Cancelarul fusese înfierbântat: în timpul
conferinței de presă pe care a susținut-o cu președintele SUA, Joe Biden
declara că țara sa ar putea distruge Nord Stream 2 și că dacă Rusia ar invada
Ucraina, o va face.
A fost absolut înfricoșător pentru Scholz
să-l audă pe stăpânul său scuipându-l în față că ar putea distruge o investiție
de zeci de miliarde de dolari dacă o terță parte va acționa nerespectând
dictatura sa.
Nu știm dacă președintele Biden a
menționat și distrugerea Nord Stream 1 în timpul discuțiilor cu ușile închise,
dar nu este imposibil. În orice caz, potrivit jurnaliştilor germani care l-au
urmărit, cancelarul se întorsese palid în Germania.
A doua greșeală a sa a fost făcută pe 16
septembrie 2022. Țara sa își dorește să nu mai fie sub tutela anglo-saxonă și
să-și asigure atât propria securitate, cât și a întregii Uniuni Europene.
Cancelarul a declarat așadar că:
„Fiind cea mai populată națiune, înzestrată
cu cea mai mare putere economică și situată în centrul continentului, armata
noastră trebuie să devină pilonul de bază al apărării convenționale în Europa”.
Precizând că vorbește doar de „apărare convențională”, a intenționat să nu
trezească susceptibilitatea vecinului său francez, singura putere nucleară din
Uniune.
Nu și-a dat seama că încalcă doctrina
strausianilor imaginându-și că va căpa de protectoratul militar al SUA. În
1992, Paul Wolfowitz a semnat Ghidul Politicii de Apărare al USA, din care New
York Times a publicat fragmente. El a indicat că Statele Unite vor considera
orice dorință de emancipare europeană drept un casus belli.
Acum, Navy Seals a aruncat în aer cele
două conducte de gaz din Marea Baltică, dând Germania înapoi cu unsprezece ani.
Concomitent, gazoductul Baltic Pipe a fost
inaugurat la câteva ore după sabotaj, de către președintele polonez, premierul
danez și ministrul norvegian al Energiei. Capacitățile sale sunt de șase ori
mai mici decât Nord Stream, dar va fi suficient pentru a schimba epocile.
Anterior Uniunea Europeană era dominată de
industria germană care folosea gaz rusesc, acum va fi dominată de Polonia
folosind gaz norvegian. Prim-ministrul polonez Mateusz Morawiecki și-a declarat
triumfător ura la ceremonia de inaugurare: „Era dominației ruse a gazului se
apropie de sfârșit; o epocă care a fost marcată de șantaj, amenințări și
extorcare”.
Actul de război comis împotriva Rusiei,
Germaniei, Țărilor de Jos și Franței ne obligă să regândim evenimentele din
Ucraina. Este mult mai mare decât ceea ce a apărut înainte, când Statele Unite
și-au atacat aliații.
Am explicat pe larg în articolele
anterioare ce căutau strausienii cu provocările lor în Ucraina. Ceea ce tocmai
s-a întâmplat ne arată de ce Washingtonul, ca stat, sprijină proiectul
strausian și că „marea sa strategie” nu s-a schimbat din anii ’50.
În practică, dacă nu se dă niciun răspuns
la acest act de război, Uniunea Europeană se va prăbuși din punct de vedere
economic, cu excepția Poloniei și a unsprezece aliați ai săi central-europeni,
membri ai Inițiativei celor Trei Mări (Intermarium). Vântul se întoarce. Acum
Varșovia este în frunte.
În 2017, un președinte american, Donald
Trump, a venit să participe la lansarea Inițiativei Trei Mări (Intermarium).
Washingtonul câștigă adesea pentru că vede mai departe decât aliații săi.
Marii învinși vor fi Europa de Vest și
Rusia, dar și Ucraina, care va fi fost distrusă doar pentru a permite acest joc
al masacrului.
Notă - Thierry Meissan, consultant
politic, președinte și fondator al Rețelei Voltaire. Ultima carte în limba
franceză: Sub ochii noștri - De la 11 septembrie până la Donald Trump (2017).
------------------------------------
[1] Sursa - Les États-Unis déclarent la
guerre à la Russie, l’Allemagne, les Pays-Bas et la France -
https://www.voltairenet.org/article218154.html
- 4 octombrie 2022.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu