Dacii,
aurul si „țurcanii”
Col.
(r) Marin Neacsu
29
Ianuarie 2025
O veste neagră face prima pagină a ziarelor din
România și ridică sprâncenele multor români,
dar mai ales televiziuni și politicieni
în care acuma, brusc se aprinde
„patriotismul” și încep să rostească cu oarece teamă, dar îngăduință cuvântul
„Dacia,” dar nu legat de fabrica de
automobile, ci de acea Dacie despre care nu prea se înghesuia nimeni să
vorbească, pentru a nu fi considerat „suveranist,” adept al lui Roxin,
Georgescu, sau mai știu eu cărui „dacopat”. Acuma, pentru trei zile probabil,
sau trei săptămâni, cât subiectul va ține „brekiniuzul” presei, e voie să
vorbești despre Dacia în România. Pentru toți, vestea furtului coifului
dacic și brățărilor dacice dintr-un
muzeu din Olanda, expuse cu „mărinimie” prin toate colțurile lumii de mai marii culturii române, pentru
„promovarea Daciei” și a bogăției bietei Românii, este o surpriză, o veste
neașteptată, o tragedie.
Să fiu sincer, pentru mine această „întâmplare” nu
este o surpriză, nu vreau să par cinic, dar am anticipat un astfel de
eveniment. De ce? Pentru că acum 14 ani am atenționat asupra unui obicei eu
i-aș spune iresponsabil al autorităților române, plecând de la prim miniștri,
miniștri ai culturii, directori ai Muzeelor dar în special al Muzeului Național
de Istorie a României, de a trimite sau a „se lăuda” cu piese unice de
patrimoniu național, pe toate străduțele Europei. Nu știu dacă în ultimii 10-15
ani românii care au cu adevărat interes și dorința de a vedea istoria proprie
în muzeele din țară au avut ocazia să vadă sutele de piese multe unicate,
comori inestimabile ale culturii universale nu doar autohtone, la ei în țară,
acestea fiind plimbate pe oriunde, pasămite pentru a „promova cultura dacilor”.
Dar acești diriguitori ai culturii române nu au mișcat un deget pentru a
cerceta și a scoate la lumină de exemplu
arhivele Vaticanului care conțin cărți și documente necunoscute publicului
despre cultura, războaiele și importanța Daciei în cadrul civilizației antice
sau pentru a aduce în România spre a fi expuse documente, artefacte,
obiecte, sau mărturii ale unor fapte
istorice care vorbesc despre România. Poate sabia lui Ștefan Cel Mare adusă
măcar spre vizionare la Muzeul Național de Istorie a României, ar suscita
interesul a milioane de români și ar aduce mai mulți bani Ministerului Culturii
decât banii de asigurare „negociați” cu muzeele unde au stat degeaba argintul
și aurul României.
Apoi, să fim serioși, când lansezi o expoziție cu
titlul „Dacia, un regat al Aurului și Argintului”, este mai mult decât o invitație pentru multimiliardarii
deținători de „colecții private” de a tocmi „profesioniști îndrăgostiți de
cultură” pentru a intra în posesia unor unicate. Sunt convins că cine le-a
furat nu a făcut-o pentru că a crescut prețul aurului, pentru că dacă ar fi
fost așa, ar fi luat tot aurul expus, sau mult mai mult decât un coif și 3
brățări care nu cântăresc nici cât aurul expus într-o vitrină la un magazin de
bijuterii. Este LMC că cel/cei care au acționat au făcut-o la comandă pentru
valoarea istorică a acestor piese, nu pentru valoarea aurului. Sub acest
aspect, putem spera că nu vor fi topite în lingouri.
Mai trebuie amintit că tot cu Olanda, România mai are
o experiență similară, cu niște tablouri furate tot din Olanda și găsite prin România, unele se spunea că au
fost arse, dar apoi un tablou din cele presupus arse a fost găsit în urma unui
pont tot în România. Autorii au primit ceva ani de închisoare dar sunt deja
liberi de mai bine de 7 ani, toți, iar
tablourile aparținând lui Matisse, Picasso, Monet, nu au mai fost găsite, fiind
considerate „pierdute”. Eu sunt convins că tablourile au ajuns în colecția
cuiva care a plătit suficient pentru a convinge pe cineva să facă 6 ani, dacă
nu chiar mai puțini, eventual 4, de închisoare. În cazul aurului, dacă se va da
de urma hoților, că sigur nu a fost unul singur, acesta va prezenta un butoiaș cu ceva
aur topit, cum s-a prezentat de exemplu lănțișorul din butoiul de la
Caracal ca să dovedească că acolo a fost arsă Luiza. Făptuitorii, dacă vor fi
prinși vor spune că au topit aurul și l-au vândut, sau aruncat, „statul român”
va primi - probabil - banii de asigurare,
cam când vom primi și avioanele F16, sau sistemele „Patriot”, dacă firma
respectivă va binevoi să accepte „concluzia organelor de anchetă” și cu asta
basta.
Și acuma să spun de ce nu m-a surprins furtul.
Prin 21 mai 2011, atrăgeam atenția într-un
articol că, același Muzeu Național de
Istorie, aflat sub cârmuirea aceluiași președinte de astăzi, trimisese prin
decembrie 2010 aceleași brățări dacice și probabil în mare parte aceleași
exponate în total 140 de piese, prin
Italia sub numele „Aurul antic din România. înainte şi după Traian”. Expoziția,
plecată și anunțată cu surle și trâmbițe sub patronatul ”împăratului Traian
Băsescu”, trebuia să se termine în aprilie, dar pe data de 21 mai încă nu se
întorseseră în muzeele de origine. Am sesizat câțiva parlamentari, am inițiat o
interpelare ministrului culturii de atunci, actualul lider U.D.M.R. Kelemen Hunor, care a răspuns că toate
piesele s-au întors în țară și urmează a face parte dintr-o nouă expoziție.
Interesant este că domnul Hunor spunea atunci în răspunsul său că „Interesul
deosebit al vizitatorilor a făcut ca această expoziţie să fie prelungită.
Italienii sunt fascinaţi în special de brăţările dacice şi de „Cloşca cu pui de
aur”. Iată că și olandezii au fost fascinați de brățările dacice, nu numai
italienii.
Nu știu dacă de atunci și până acuma piesele plecate
au mai avut timp să fie văzute și prin muzeele noastre, dar era o chestiune de
timp până să se întâmple ce s-a întâmplat, căci știți cum se spune pe la noi
prin popor, „cine sare multe garduri...”.
Deci autoritățile române, domnul director al Muzeului
Național de Istorie a României era la curent cu faptul că anumite obiecte de
patrimonoiu fac interesul special al „publicului larg”, era sigur la curent cu
furturile din Țara Lalelelor, căci chiar
doamna Țurcan ministru al culturii la momentul inițierii expoziției, spunea că „au existat furturi și la alte
muzee internaționale, nu este o situație fără precedent și nu ar trebui să
blocheze o inițiativă corectă și sănătoasă a României de a realiza expoziții...”
Și dacă e așa, ce măsuri de securitate suplimentare a luat? Așadar în concepția doamne Țurcan, faptul că au mai
avut loc furturi din expoziții nu trebuie să ne îngrijoreze, nu suntem singurii
păgubiți dimpotrivă, să facem
expozițiile cât mai ”atractive” cu piese cât mai rare și cât mai valoroase, de
care noi ne putem dispensa. Și nu e așa că oricum vom primi banii pe asigurări
care, uite în actualul climat de criză financiară, ne prind foarte bine, guvernul are nevoie de
ei. Tot doamna Țurcan justifică expoziția ca fiind necesară pentru „românii din
«diaspora»”. Câtă grijă față de bieții români de peste hotare, dar și față de
„autorități și oameni de cultură internaționali”. Păi dacă erau așa de
interesați oamenii de cultură și marile personalități din Țările de Jos, nu puteau să vină să le vadă la noi, mai
câștigam și noi un ban din turism nu ? Am auzit că și votul din turul doi la
prezidențiale a fost oprit ca să poată
vizita românii din diaspora expoziția.
Doamna Țurcan se arată mirată că românii sunt așa de supărați și că „au apărut
tot felul de experți în calitatea și valoarea muzeelor” care pun întrebări
legate de oportunitatea organizării acestor expoziții. Pentru ea asta e
problema, faptul că oamenii pun întrebări. Îmi amintesc că și eu, acum 14 ani
îl întrebam pe domnul Kelemen Hunor ca ministru al culturii următoarele:
- data şi locul intrării pieselor în ţară;
- cine a asigurat paza transportului şi cum a fost
asigurată securitatea pieselor pe timpul expoziţiei şi pe timpul întoarcerii:
- documentele de vamă întocmite cu ocazia sosirii în
ţară;
- procesul verbal de predare - primire a pieselor
către Muzeul Naţional de Istorie:
- dacă s-a făcut expertiza de autentificare a pieselor
reîntoarse şi care este rezultatul.
- dacă nu s-a făcut, de ce nu s-a făcut , având în
vedere cazurile cu sculpurile lui Brâncuşi şi cu timbrele.
Întrebările erau legitime atunci pentru că mai
trecusem prin evenimente similare.
Cunoscând alte cazuri de furturi, eu ca stat român aș
fi acordat o mai mare grijă față de obiectele de patrimoniu care nu pot fi
măcar evaluate ca valoare istorică, fie că nu le-aș fi înstrăinat, fie că aș fi
solicitat măsuri complete și complexe de securitate, inclusiv cu pază
militarizată și securizată precum „vila de la Cotroceni” cînd e „mobilierul”
prin zonă, nu le-aș fi lăsat într-o clădire fără pază. Aud că poliția ar fi
fost anunțată că „a avut loc o explozie pe o stradă”. Dar stați liniștiți tovarăși,
„Muzeul Național de Istorie a României se află în permanent contact cu Muzeul
Drents, precum și cu autoritățile olandeze și române și depune toate eforturile
pentru a sprijini ancheta aflată în desfășurare, pentru recuperarea urgentă a
artefactelor!” Ce poate să facă Muzeul Național de Istorie pentru recuperarea
urgentă a artefactelor nu o să pricep
nici picat cu ceară dar înțeleg că noi trebuie să stăm liniștiți să nu punem
întrebări.
Cu asemenea oameni la conducerea țării la ce ne putem
aștepta? Ce ar mai fi de spus? Aș mai putea spune că din România dispar, fără ca autoritățile ”competente”să se
sesizeze, cam multe. A dispărut o flotă,
au dispărut focoase dintr-un transport militar în Giurgiu, au dispărut timbre cap de bour în valoare de
milioane de euro de la Muzeul Filatelic al Poștei Române, cu ocazia unui
inventar de rutină conducerea Regiei Autome pentru Activităţi Nucleare -
Sucursala Cercetări Nucleare Piteşti a constatat lipsa a 75 de documente
cuprinzând informaţii clasificate din domeniul cercetării nucleare, și câte și mai câte știute sau nu, declarate
sau nu. Vinovații „nu au fost găsiți”
deși în multe cazuri se știu, dar avem multe batiste și din ce în ce mai puține
țambaluri. Iar doamna Țurcanu ne spune că nu trebuie să ne îngrijorăm, pe
„câmpie la Mohacs au fost pierderi și mai grele”.
Eu nu cred în coincidențe, la atâtea pierderi, parcă
văd că o să ne trezim că nu mai avem nici țară și se va trezi cineva să spună:
nu-i nimic, nici palestinienii nu mai au.
Bibliografie
web:
-
https://www.ziuaveche.ro/cultura-religie/cultura/inainte-si-dupa-traian-34980.html/
-
https://neacsum.blogspot.com/2012/01/expozitii-cu-vanzare.html
-
https://ibani.stirileprotv.ro/credite-si-economii/patru-lazi-cu-focoase-pentru-rachete-au-disparut-dintr-un-tren-ce-transporta-armament.html
https://ziare.com/stiri/furt/timbre-de-milioane-de-euro-au-disparut-de-la-muzeul-filatelic-1014044
-
https://www.dcnews.ro/75-de-documente-din-domeniul-cercetarii-nucleare-clasificate-au-disparut_85121.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu