Adrian Botez - ”LABYRINTH/LABIRINT”[1] - sau : FĂRĂ FIRUL ARIADNEI - ÎN LABIRINT (Rom/Eng)

 

”LABYRINTH/LABIRINT”[1]  -  sau : FĂRĂ  FIRUL  ARIADNEI  -  ÎN  LABIRINT

(film  realizat/regizat de BEN TODICĂ)

 

...Orice  SPAȚIU  (material sau  spiritual) este  un  LABIRINT.

Un  LABIRINT  LETAL  !  -  ...căci conține,  disimulați, în modul cel mai pervers  -  GERMENII  MORȚII-DISPARIȚIE (prin  îngurgitarea  în ”THE BLACK  HOLE-GAURA NEAGRĂ”...  -  ...care se pare  că  este SINGURA  ZONĂ  AUTENTICĂ, A  CREAȚIEI...).

 ...”MINOTAURUL”...

”MINOTAURUL-BEZNĂ”, evident...

...Și  nimeni  nu  mai  află, de la TEZEU  încoace,  un...”FIR AL ARIADNEI”...care i-ar garanta (relativ...)  NEMURIREA...adică : AJUNGEREA  UNDEVA  ANUME...   -...pentru a  însemna...”CEVA”...  -   ...mai  mult  decât  un  jalnic  ”STÂRV”!

 

I-APARENȚE  DOMESTICE

...LABIRINTUL  construit, în film, de Maestrul  BEN  TODICĂ,  se  instalează  chiar  în  SPAȚIUL  DOMESTIC !

Un  HOL (...care nu  vine de nicăieri  și  nu  duce nicăieri...), cu  un  COVOR  (sau  MOZAIC), care  înșeală  cumplit, prin aerul de familiaritate, de siguranță/securitate...(el  fiind, de fapt, MACHETA, EVIDENT  INCOMPLETĂ, a  FUNESTULUI LABIRINT...)  -   ...O  UȘĂ (care PARE că e deschisă...și că, dinspre ea, emană...”LUMINĂ”...:  PARE...!     -   ...dar  NU  E  DESCHISĂ, CU  ADEVĂRAT !), O FEREASTRĂ  (care, părând că dă spre CER-LIBERTATE...  – ...se va  institui, în finalul filmului, ca  ZONĂ  A  CARCEREI  SUPREME : MOARTEA...)...   -  ...TABLOURI  și  FOTOGRAFII...VOCI  ALE  DOUĂ  PERSOANE  SEXUALIZATE  (BĂRBAT-FEMEIE)...  -  ...DAR  ABSOLUT  NEVĂZUTE !!!

      a-TABLOUL-FOTOGRAFIA  nu  sunt  decât  AVERTISMENTE  (...firește, neluate în seamă, de nimeni...!)  asupra  faptului  că au  existat, ȘI  ÎNAINTEA  FALSEI  TALE  EXISTENȚE  -  NAIVI  care  să  creadă  că  POT  AJUNGE  UNDEVA  (...dându-le  impresia, de  ESENȚĂ  TRAGICĂ,  precum că  EI  ÎNȘIȘI  ar fi  stabilit UNDE  VOR  AJUNGE...UNDE  ESTE  ACEL ... ”UNDEVA”...

     b-De  fapt, înțepenirea  funestă (pe care  noi o numim, în  IGNORANȚA  NOASTRĂ : ”TABLOU”, respectiv, ”FOTOGRAFIE”...)  nu  este  altceva  decât  CAVOUL-CARCERA  COSMICĂ  A  MORȚII...  -  ...MOARTEA  care ne permite SĂ  NE FACEM DE RÂS...  -  ...cu o  cruzime  sadică :  apărem, în  FINALUL  VIEȚII  (numit ”TABLOU”...sau : ”FOTOGRAFIE”...), țanțoși...IMBECIL DE VESELI...  -  ...păstrând  alura  (penibilă...)  de  ”TRIUMFĂTORI  AJUNȘI  LA  ȚINTĂ”...

     c-Tot  în  acest  pervers  LABIRINT  DOMESTIC   -  par a se  hârjoni  DOI  PRIETENI  PARADOXALI  :  UN  CÂINE  și  O  PISICĂ.  Joaca  lor  este, de fapt,  CHIPUL  RĂZBOIULUI  ”UBUESC”[2]  (grotesc  și  cu  puseuri,  clare, de cruzime...cu  scopul DOMINAȚIEI  ASUPRA  SPAȚIULUI  UNEI  ”AMĂGIRI-CUNOAȘTERE”...). Sorții  acestui  RĂZBOI  al lui  ”UBU-ROI” sunt  alternativ-schimbători.  PISICA,  simbolul omului  VICLEAN, dar  ORB !  -  dispare  în  ”BUZUNARUL  LABIRINTULUI”  -  FEREASTRA.

...CÎINELE ȘI  PISICA  sunt/erau, deja, avertizate, printr-un TABLOU...în  care apar (pe peretele LABIRINTULUI-HOL), cu CAPETELE  (ȘI  DESTINELE !)  -  LIPITE...PÂNĂ  LA  CONTOPIRE !!!

...Da...căci  aparent  atractivele UȘI-FERESTRE-COVOARE-TABLOURI  etc., și  care par a fi  ”GARANȚII  DE  SECURITATE DOMESTICĂ”  -  nu  sunt  decât : ”BUZUNARE (ÎNCHISE ERMETIC !) ALE LABIRINTULUI” !

 

 

II-CAPCANE  COSMIC-LABIRINTICE

 

...Filmul  regizorului  BEN TODICĂ  ne  permite  și  accesul  la un  LABIRINT  MACROCOSMIC :

 

     a-CAI...TROPOTE  DE  CAI...  -  ...care,  în  limbajul  ignorant-mitologic, sunt  simboluri  ale  LIBERTĂȚII/ELIBERĂRII  ABSOLUTE  ȘI  FIREȘTI...

Ei  aleargă,  VOIOȘI-DEPLIN SATISFĂCUȚI  DE  EXISTENȚA-VIAȚĂ  (...de fapt, SUPREMA  CAPCANĂ  A  MORȚII-DIN-LABIRINT...  -  ...mitologia  greacă  îl  numește  ”MINOTAUR”...!)   -  ...până  când  apare  SUMBRUL  LABIRINT  AL  RÂULUI-APĂ...  -  ...RÂU-APĂ  care are, în  componența sa, în primul  rând, VIOLENȚA...IMPETUOZITATEA  MORȚII.

 

      b-Doi  ”COPII” (să-i  numim, totuși : ”TINERI”...)...călărind  ILUZIA...au  impresia  că  ”TOATĂ  LUMEA E A LOR”...   -  ...nebăgând  de  seamă  nici  ÎMPUȘCĂTURILE...  -   ...nici  VOCILE-ȚIPETELE...  -   ...”VOCILE”  aproape  MEREU  ”puse  pe harță”  (deci, ajunse la limita  ARGUMENTULUI  UMAN...  -  ...situându-se, mereu, în  ZONE  DE VIOLENȚĂ FATALĂ !)   -   ...nu  iau  în  seamă  nici  măcar  PĂDUREA-LABIRINT,  pe care o străbat, în  goană  turbată... :  ORBI  și  BEZMETICI  !

TINEREȚEA-IUBIREA  JUVENILĂ  este/sunt  INSTRUMENTUL CEL  MAI  EFICIENT,  al  LABIRINTULUI-MOARTE...

...AMINTIRI...”DIN  TRECUTE  STĂRI-DE-LABIRINT”... :  CÂINELE  pe  care-l  văd, în  ”SPAȚIUL  NATURAL” (”LABIRINTUL NATURAL”) este  ”CLONA”  CÂINELUI, din ”LABIRINTUL  DOMESTIC”.

Dar  CÂINELE-PĂDURII   nu  mai  este  ”PAZNICUL”  LABIRINTULUI  DOMESTIC :  este  CERBER...care-i  întâmpină, pe  TINERII  ÎNDRĂGOSTIȚI, spre  a-i ... ”DEZINFECTA  DE  ILUZII”...

 

    c-MUZICA  de fond a filmului  este  de  tip ”COUNTRY-WESTERN”...

TINERILOR  (”COPIILOR”) ÎNDRĂGOSTIȚI  le-o  fi  părând  ”VITALISTĂ”...”IMPULSIONANTĂ  LA  AVENTURA  VIEȚII”...  -   ...”AMUZANTĂ”, chiar...

Dar  ce sunt  WESTERN-urile, cum și  muzica  tip  ”COUNTRY” ?  Sunt  ”AMBALAJUL  ATRACTIV”, al  TRAGEDIEI  FINALE (mascată  în  ”AVENTURĂ”),  a  întâlnirii  cu  LABIRINTUL  FUNEST...

Sunt  TRAGEDIA  MASCATĂ  a  DEMENȚEI  și  ORBIRII  ASUMATE,  a  IGNORANȚEI  UMAN-COSMICIZATE.

 

 

 

III-”FOX”...

 

...În  LABIRINT,  se  revine, se ocolește...  -  ...dar ”întoarcerile-n buclă” (”AMINTIRILE”)  se  fac/produc, evident, mereu  -  la/către   PUNCTUL CENTRAL, care  e  singurul  ce...  RĂMÂNE :  MINOTAURUL..

 

...CÂINELE  (nu  CERBERUL  -  ci  CÂINELE  SPAȚIULUI  DOMESTIC !)  se  vede, mereu, în  ipostaza  ”HÂRJOANEI-RÂZBOI”, cu  PISICA-INSTINCT.

CÂINELE SPAȚIULUI  DOMESTIC  se  socotește  ”ÎNȚELEPTUL UNIC”...al  acestui  ”HAOS  ORGANIZAT”...  -  SPAȚIU-CAPCANĂ  IDEALĂ  A  LABIRINTULUI. Când  vede  PISICA-INSTINCT  abordând  FEREASTRA (care  dă  spre  CER !  -   ...câtă  IPOCRIZIE  DIVINĂ, a  ”MAGISTRULUI  MORȚII” !),  e  convins că tot ce face  PISICA,  este  înscris ȘI   în...”ADN”-ul  lui... 

...CÂTĂ  TRAGEDIE,  ÎN  IMAGINEA  CÂINELUI  ”PRINS  ÎN  FEREASTRĂ”...între  CER  și  PĂMÂNT...  -  ...AMBELE (CER-PĂMÂNT) FIIND INVADATE  DE  CARACATIȚA COSMICĂ  A  LABIRINTULUI !

...Ultima  imagine  a  filmului  demonstrează că, totuși, CÂINELE ”LABIRINTULUI DOMESTIC” e singurul  personaj al filmului, CAPABIL  DE  RETROSPECTIVĂ  MEDITATIVĂ  (...asta  neînsemnând  nici  ”REVELAȚIA  UNEI  CONCLUZII”...și  nici  SOLUȚIONAREA  EVADĂRII [IMPOSIBILE !], din LABIRINT  (sub orișice  formă  s-ar  arăta...disimula acesta...). Dar, să  zicem, buimăceala  ”CÂINELUI   PĂȚIT” (și  retrospectivele...ocolurile prin LABIRINT (”AMINTIRILE”) și  prin  ”BUZUNARELE  ÎNCHISE ERMETIC ALE LABIRINTULUI”...) ar  putea  însemna...”CEVA” !

...Doar  atâta...că  regizorul  a  plasat, chiar  înaintea  experienței,  penibile, a  ”CÂINELUI  SUSPENDAT”, între  cele  DOUĂ  LABIRINTURI  (cel  ”DOMESTIC”  și  cel COSMICO-DIVIN...), undeva...PE ”PERETELE  DOMESTIC”...sau pe  un  NOR  FUNEST...cuvântul : ”FOX”.

...VULPE. AMĂGIRE. MOARTE  HISTRIONICĂ...   -   ...dar, evident, chiar HISTRIONICĂ  părând,  ea  tot  SFÂȘIERE ULTIMĂ  este !   -  ...A  AMĂGITULUI  IGNORANT...NAIVULUI/NAIVEI  CREATURI...

...E, oricum, un AVERTISMENT,  asupra  NATURII  LABIRINTICE...  -  ...deci  FUNESTE...  -   ...a  ÎNTREGII  CREAȚII  DIVINE !

...Iar  DEMIURGUL...nu  e  decât  un  ILUZIONIST  SADIC...

...”Dacă-aș  fi  știut...dac-aș  fi  știut...”  -  vorba  lui  TOMA CARAGIU, din  monologul satiric ”MEFISTO”.

...Ei...ce  făceai, dacă  ”AI  FI ȘTIUT” ?

NIMIC.

...Nu  doar  că...”Ce  ți-e  scris, în  frunte  ți-e  pus”...  -   ...ci e mult  mai  rău :  DEMIURGUL  ”S-O  FI  DEDULCIT”  la  propria-i  ”PARȘIVENIE”-PERVERSIUNE...  -  ...cu  care  se  mândrește  strașnic, ÎN FAȚA  ÎNTREGULUI  UNIVERS ! (PRIN AMĂGIRE, STĂPÂNEȘTE TOTUL !  -  cf.  nuvela ”STRĂINUL  MISTERIOS”, de MARK TWAIN...)  -  ....și  NU  MAI  POATE  RENUNȚA  LA EA !

...Sau...cine mai  știe ?  Poate  că ÎNSUȘI  DEMIURGUL  VA  FI  FOST  PRIMA  VICTIMĂ  A  LABIRINTULUI-”FOX”-AMĂGIREA  (...mitologia  greacă  sugerează, prin ”ILIADA”  lui HOMER, că  ZEUS, deși-i  părtinea  pe  TROIENI, nu  putea să  se-mpotrivească  -  NICICUM !  -  CÂNTARULUI   MOIRELOR[3]...

...pe  care Maestrul  regizor (și  filosof !) BEN TODICĂ îl  numește, surâzând  amar, dar  deplin  conștient  de  tot  ce-și  asumă... :  ...”FOX” !!!

*

 

...Oricum :  dacă Maestrul BEN TODICĂ  afirmă (...cu  toată  seriozitatea și convingerea !)  că  acest  film, ”LABIRINTUL”, este o  CREAȚIE  JUVENILĂ...  -   ...atunci,  se  pare că  GENIUL  ”TODICIAN”  (atât  în  ipostaza  de  regizor-CREATOR, cât  și în aceea de  FILOSOF-HERMENEUT-A/L-TOT-CE-ÎNSEAMNĂ  VIAȚĂ-MOARTE-”TRAI PE  VĂTRAIUL FATIDIC  AL  SORȚII”... -  ...întru  LABIRINT  DOMESTIC-COSMIC-TENTACULAR !) este  unul  extrem de  precoce :  PE  CÂȚI  TINERI (...merituoși, nu zic ba...!), DE  AZI,  ÎI  POȚI  VEDEA  MEDITÂND, CU  SERIOASĂ  ADÂNCIME (...care  să  le  producă  RIDURI...                 -         ...și  pe  FRUNTE,    și   pe    CREIER/CONȘTIINȚĂ !)  LA...”CAPCANA   ÎN   CARE  CADE  ORICE   OM/FIINȚĂ/CREATURĂ”...   -   ...sorbind,  cu  nesaț,  aproape  ÎN  DELIR !  -  din POTIRUL  OFERIT  DE  ÎNSUȘI  DEMIURGUL !    -     ...odată  cu  ”ALCOOLUL   VIGUROS  AL   VIEȚII”,     atât         de   amăgitoare  și  pervers-pasagere...  -  ...OTRAVA   MORȚII  ETERNE,  DIN  LABIRINTUL...”PRETUTINDENAR” ?

 

                                                                                                  prof. dr. Adrian Botez

---

[1] -LABIRINTUL DIN CRETA (în mitologia greacă), operă arhitecturală, alăctuită dintr-un număr foarte mare de încăperi și coridoare, cu o dispunere atât de complicată, încât IEȘIREA ERA APROAPE DE NEGĂSIT. Construit de Dedal (însoțit de fiul său, Icar...  -  ...cel care, încercând să scape din LABIRINT, pe VERTICALĂ  -  ignoră sfaturile tatălui său, de a nu zbura prea aproape de Soare, deci  ceara s-a topit...        - ... iar Icar s-a prăbușit în marea care îi poartă numele [Marea Icariană.]). în Creta, la porunca regelui Minos, pentru a-l închide pe Minotaur. Teseu a reușit să-l străbată ajutat de firul Ariadnei. Unul dintre simbolurile mitice ale L. este acela al LUMII sau al VIEȚII (considerate o CARCERĂ, ALE CĂRUI DRUMURI ÎNTORTOCHEATE NU POT DUCE, ÎN CELE DIN URMĂ, DECÂT LA MOARTE...).

[2] -UBU REGE (UBU ROI) este o piesă de teatru (o farsă grotescă în cinci acte), scrisă de dramaturgul francez Alfred Jarry, a cărei premieră scandaluoasă a avut loc la Paris pe 10 decembrie 1896.

[3] - MOIRELE/MOERAE (uneori numite „fiicele nopții”) -  ZEIȚELE  SORȚII,  care torceau, pentru fiecare muritor  -  SOARTA. Se spune că ERAU PREOCUPATE DE MOARTE, dar MAI TÂRZIU AU ÎNCEPUT SĂ DECIDĂ CE TREBUIE SĂ SE ÎNTÂMPLE CU INDIVIZII.

Ele pot fi originare ca zeițe ale nașterii, preocupate și de moarte; abia mai târziu au dobândit reputația de AGENȚI AI DESTINULUI și de cei care controlează FIRELE SORȚII. SURORILE MOERAE sunt cunoscute ca fiind :  a-CLOTHO ("țesătoarea"), care toarce firul vieții;  b-LACHESIS ("cea care alocă sau 'trage la sorți'), care atribuie destinul fiecărei persoane  - și : c-ATROPOS ("inevitabilul"), cu foarfece în mâini, DECIDE CÂND SĂ TAIE FIRUL VIEȚII LA CAPĂTUL SĂU.

Ele erau venerate ca zeițe și se spune că miresele din Atena le ofereau șuvițe de păr și femeile jurau pe ele. MOIRELE ERAU INDEPENDENTE : ȘI ZEUS ȘI ALȚI ZEI, PRECUM ȘI OMUL, TREBUIAU SĂ SE SUPUNĂ LOR.

 

 

"LABYRINTH" 1 – or: WITHOUT

 

ARIADNE’S THREAD – INSIDE THE LABYRINTH

 

(film created/directed by BEN TODICĂ)

 

...Every SPACE (material or spiritual) is a LABYRINTH.

A LETHAL LABYRINTH! – ...for it contains, concealed in the most

perverse manner, the SEEDS OF DEATH-DISAPPEARANCE (through being swallowed up into "THE BLACK HOLE"... – ...which, it seems, is the ONLY AUTHENTIC ZONE OF CREATION...).

..."THE MINOTAUR"...

"THE MINOTAUR-DARKNESS," naturally...

...And, ever since THESEUS, no one has managed to find an..."ARIADNE’S THREAD"...that might

guarantee (relatively...) IMMORTALITY... that is to say: ARRIVING SOMEWHERE SPECIFIC... –

...so as to signify..."SOMETHING"... – ...something more than a pathetic "CARCASS"!

 

I – DOMESTIC APPEARANCES

...The LABYRINTH constructed, in the film, by the Master BEN TODICĂ, establishes itself right within the DOMESTIC SPACE! A HALLWAY (...that comes from nowhere and leads nowhere...), with a CARPET (or

MOSAIC) that is terribly deceptive, conveying an air of familiarity, of safety/security...

(it being, in fact, a MODEL—manifestly incomplete—of the DISASTROUS

LABYRINTH...) — ...A DOOR (which APPEARS to be open... and from which

“LIGHT” seems to emanate...: it only APPEARS so...! — ...but it is NOT

TRULY OPEN!), A WINDOW (which, while seeming to look out toward the SKY—FREEDOM...

— ...reveals itself, by the film’s end, as the ZONE OF THE ULTIMATE PRISON: DEATH...)...

— ...PAINTINGS and PHOTOGRAPHS... THE VOICES OF TWO

SEXUALIZED INDIVIDUALS (A MAN AND A WOMAN)... — ...YET THEY REMAIN

COMPLETELY UNSEEN!!! a—The PAINTING—the PHOTOGRAPH—are nothing more than WARNINGS (...naturally,

heeded by no one...!) that—even BEFORE your own FALSE existence—there existed

naïve souls who believed they could REACH SOMEWHERE

(...fostering in them the—TRAGICALLY ESSENTIAL—impression that they themselves

had determined WHERE they would arrive... WHERE that "SOMEWHERE" might be...)

b—In truth, this baleful stasis (which, in our IGNORANCE, we label a "PAINTING"

or a "PHOTOGRAPH"...) is nothing less than the COSMIC VAULT—the DUNGEON—OF DEATH...

—...DEATH, which allows us to MAKE FOOLS OF OURSELVES...

—...with sadistic cruelty: at the END OF LIFE (termed a "PAINTING"...or a "PHOTOGRAPH"...),

we appear—strutting, IDIOTICALLY CHEERFUL...

—...maintaining the (pathetic...) air of "TRIUMPHANT CONQUERORS WHO HAVE REACHED THEIR GOAL"...

c—Within this perverse, domestic LABYRINTH, two paradoxical FRIENDS—a DOG and a CAT—

seem to be frolicking. Yet their play is, in fact, the very FACE of a "UBUESQUE" WAR

(grotesque, marked by distinct bursts of cruelty... all for the sake of DOMINATING

the space of an "ILLUSION-AS-KNOWLEDGE"...).

The fortunes of this "UBU-ROI" style WAR shift back and forth. THE CAT,

a symbol of the CUNNING—yet BLIND—human, vanishes into the “POCKET

OF THE LABYRINTH”—the WINDOW.

...THE DOG AND THE CAT have already been—or were—warned, by way of a PAINTING...

in which they appear (on the wall of the LABYRINTH-HALLWAY) with their HEADS (AND DESTINIES!)—

fused together... to the point of MERGING!!!

...Yes... for those seemingly attractive DOORS, WINDOWS, RUGS, PAINTINGS, and so on—

which appear to be “GUARANTEES OF DOMESTIC SECURITY”—are, in fact, nothing more than:

“HERMETICALLY SEALED POCKETS OF THE LABYRINTH”!

 

II—COSMIC-LABYRINTHINE TRAPS

 

...The film by director BEN TODICĂ also grants us access to a MACROCOSMIC

LABYRINTH:

a—HORSES... THE THUNDERING HOOVES OF HORSES... — ...which, in the language of myth and ignorance,

serve as symbols of ABSOLUTE AND NATURAL FREEDOM/LIBERATION...

They run, JOYFUL—FULLY CONTENT WITH THEIR EXISTENCE/LIFE (...which is, in truth,

THE ULTIMATE TRAP OF DEATH-WITHIN-THE-LABYRINTH... —

...Greek mythology calls it the “MINOTAUR”...!) — ...until the SOMBER

LABYRINTH OF THE RIVER/WATER emerges... — ...a RIVER/WATER that embodies, above all else,

VIOLENCE... the IMPETUOUSNESS OF DEATH.

b—Two “CHILDREN” (let us call them, nonetheless: "YOUNG PEOPLE"...)...riding an ILLUSION...they

have the impression that "THE WHOLE WORLD IS THEIRS"... - ...not even noticing

the GUNSHOTS... - ...nor the VOICES—the SCREAMS... - ...”VOICES” almost

ALWAYS "looking for a fight" (having, therefore, reached the limit of HUMAN ARGUMENT... -

...situating themselves, constantly, within ZONES OF FATAL VIOLENCE!) - ...they do not even

take note of the FOREST-LABYRINTH through which they race, in a

frenzied dash... : BLIND and AIMLESS!

YOUTH—JUVENILE LOVE—is the MOST EFFICIENT

INSTRUMENT of the LABYRINTH-OF-DEATH...

...MEMORIES... "FROM PAST LABYRINTHINE STATES"... : The DOG they see

within the "NATURAL SPACE" (the "NATURAL LABYRINTH") is a "CLONE" of the DOG

from the "DOMESTIC LABYRINTH."

But the FOREST-DOG is no longer the "GUARDIAN" of the

DOMESTIC LABYRINTH: it is CERBERUS... who greets the

YOUNG LOVERS, in order to... "DISINFECT THEM OF ILLUSIONS"...

...the film’s background music is of the "COUNTRY-WESTERN" variety...

To the YOUNG LOVERS ("CHILDREN"), it might seem

"VITALISTIC"... "STIMULATING TOWARD THE ADVENTURE OF LIFE"... - ...even

"AMUSING"...

But what are Westerns—and "country" music, too—are the

"attractive packaging" of a final tragedy (disguised as "adventure"),

of an encounter with a fateful labyrinth...

They are the masked tragedy of madness and willfully embraced blindness—

of an ignorance that has been projected onto a cosmic scale.

 

III—"FOX"...

 

...Within the labyrinth, one circles back, one takes detours... yet these

"looping returns" (these "memories") invariably lead—or are drawn—

toward the central point, which is the only one who... REMAINS is: THE MINOTAUR...

...THE DOG (not Cerberus—but the dog of the domestic sphere!) finds itself,

constantly, locked in a state of "playful warfare" with the Cat-as-Instinct.

The dog of the domestic sphere fancies itself the "SOLE SAGE"

...of this "ORGANIZED CHAOS"...—a space that serves as the perfect

trap: the Labyrinth. When it sees the Cat-as-Instinct approaching the window

(which opens toward the SKY!—...what divine hypocrisy, on the part of the

"Master of Death"!), it is convinced that everything the Cat does is

also inscribed within its own... "DNA"...

 

4

...WHAT TRAGEDY LIES IN THE IMAGE OF THE DOG "CAUGHT IN

THE WINDOW"... between HEAVEN and EARTH...—...BOTH (Heaven and Earth)

HAVING BEEN INVADED BY THE COSMIC OCTOPUS OF THE LABYRINTH! ...The film’s final image demonstrates that, after all, the DOG of the “DOMESTIC LABYRINTH” is the only character in the film capable of meditative retrospection (...which does not imply the “revelation of a conclusion”... nor the resolution of an escape [an impossible one!] from the labyrinth—in whatever form it might manifest or disguise itself...). Yet, perhaps the bewilderment of this “dog who has seen it all” (along with his retrospections—his detours through the labyrinth, his “memories,” and his wanderings through the “hermetically sealed pockets of the labyrinth”...) might signify... “something”!

...Just this: that the director has placed—right before the harrowing ordeal of the “suspended dog,” situated between the two labyrinths (the “domestic” one and the cosmic-divine one)—somewhere upon the “domestic wall”... or perhaps upon a grim, ominous cloud... the word: “FOX.”

...Fox. Deception. A histrionic death... — ...and though it may appear purely histrionic, it is, in fact, an ultimate, visceral tearing-apart! — ...the fate of the deceived, the ignorant... of a naive creature...

...It is, in any case, a warning regarding the labyrinthine nature—and thus the ominous, baleful nature—of all divine creation!

...And the Demiurge... is nothing more than a sadistic illusionist...

...”If only I had known... if only I...” ...had I known...” – to quote TOMA CARAGIU, from the

satirical monologue “MEPHISTO.”

...Well... what would you have done, if you “HAD KNOWN”?

NOTHING.

...It’s not just a matter of “what is written in your stars” [lit. “what is written on your forehead”]... – ...it’s much worse:

The DEMIURGE has perhaps “grown fond” of his own “CUNNING” –

PERVERSION... – ...of which he is immensely proud, BEFORE THE

ENTIRE UNIVERSE! (THROUGH DECEPTION,

HE RULES OVER EVERYTHING! – cf. the novella “THE MYSTERIOUS STRANGER,” by

MARK TWAIN...) – ....and he CAN NO LONGER GIVE IT

UP!

...Or... who knows? Perhaps the DEMIURGE HIMSELF was the first

victim of the “FOX” labyrinth—

DECEPTION (...Greek mythology suggests, through HOMER’s “ILIAD,” that

ZEUS, though he favored the TROJANS, could not—under any circumstances!—

oppose the SCALES OF THE MOIRAI [Fates]...)

 

5

...which the master director (and philosopher!) BEN TODICĂ calls—with a bitter smile, yet

fully aware of the implications of his claim...: ...“FOX”!!!

*

...In any case: if the master BEN TODICĂ asserts (...with complete seriousness and

conviction!) that this film, “THE LABYRINTH,” is a JUVENILE

CREATION... – ...then it would seem that the “TODICIAN” GENIUS (both in

his capacity as... ...director-creator, as well as philosopher-hermeneut of everything that life and death entail—this “existence upon the fateful hearth of destiny”—within a domestic, cosmic, and sprawling labyrinth!)—is remarkably precocious. How many young people today—deserving ones, to be sure—can one see contemplating, with such profound seriousness (deep enough to etch wrinkles upon their brows and even upon their very minds and consciousness), the “trap into which every human, being, or creature falls”? They drink—greedily, almost deliriously—from the chalice offered by the Demiurge himself; and along with the “potent alcohol of life”—so deceptive and perversely fleeting—they imbibe the poison of eternal death, found within this “omnipresent” labyrinth.

Prof. Dr. Adrian Botez

[1] - THE LABYRINTH OF CRETE (in Greek mythology): an architectural structure composed of a vast number of chambers and corridors, arranged in such a complex manner that THE EXIT WAS NEARLY IMPOSSIBLE TO FIND. It was built in Crete by Daedalus (accompanied by his son, Icarus—who, while attempting to escape the Labyrinth by flying upward, ignored his father’s warning not to fly too close to the Sun; consequently, the wax melted, and Icarus plunged into the sea that now bears his name, the Icarian Sea). The Labyrinth was constructed by the order of King Minos to contain the Minotaur. Theseus managed to navigate through it with the help of Ariadne’s thread. One of the mythical symbolic meanings of the Labyrinth is that of the WORLD or LIFE itself (viewed as a PRISON, whose winding paths can, in the end, lead only to DEATH...).

[2] - UBU ROI (King Ubu) is a play—a grotesque farce in five acts—written by the French playwright Alfred Jarry; its scandalous premiere took place in Paris on December 10, 1896.

[3] - THE MOIRAE (sometimes referred to as the "daughters of Night") are the GODDESSES OF FATE, who spun the DESTINY of every mortal. It is said that they were originally concerned with death, but later began to determine what would befall individuals.

They may have originated as goddesses of birth who were also concerned with death; only later did they acquire the reputation of being agents of destiny—those who control the threads of fate. The Moirai (the Fates) are known as: a) Clotho ("the spinner"), who spins the thread of life; b) Lachesis ("the allotter" or "she who casts lots"), who assigns a destiny to each person; and c) Atropos ("the inevitable"), who holds shears and decides when to cut the thread of life.

They were worshipped as goddesses; it is said that brides in Athens would offer them locks of their hair, and women would swear oaths by them. The Moirai were independent: Zeus, other gods, and mortals alike were all subject to them.