„Cercetări recente efectuate la licee şi universităţi au arătat că
performanţele şcolare ale elevilor şi studenţilor pot scădea din cauza
folosirii excesive a Internetului. […] A fost efectuat un studiu asupra a 572
de studenţi de la una dintre marile universităţi publice.
Rezultatele au arătat
o corelaţie între folosirea în exces a Internetului şi scăderea performanţelor
şcolare. Singurătatea, statul noaptea până târziu, oboseala şi lipsa de la
cursuri au fost de asemenea intercorelate cu raportarea dizabilităţilor cauzate
de Internet. Dependenţa de Internet şi scăderea performanţelor şcolare au fost
asociate cu creşterea utilizării tuturor aplicaţiilor Internet, şi în special
cu extinderea folosirii aplicaţiilor interactive de comunicare în timp real,
cum ar fi camerele de chat şi MUD-urile , în opoziţie cu aplicaţiile asincrone
ca e-mailul sau grupurile de discuţii.”[1]
„Folosirea Internetului ca resursă pentru educaţie se bucură de un
sprijin aproape universal din partea studenţilor, părinţilor, profesorilor şi
instituţiilor.”[2] „Totuşi, un
studiu a arătat că 86% dintre profesorii, bibliotecarii şi specialiştii în
computere din instituţiile şcolare, care au fost chestionaţi în acest studiu,
consideră că folosirea Internetului de către copii nu le îmbunătăţeşte
performanţele şcolare[3] . Ei au
argumentat că informaţia pe Internet este prea dezorganizată şi nu are legătură
cu programa şcolară şi cu manualele pentru a-i putea ajuta pe elevi sau pe
studenţi să obţină rezultate mai bune la teste. Punând şi mai mult sub semnul
întrebării valoarea educaţională a Internetului, Young a ajuns la rezultatul
că 58% dintre studenţi au prezentat o scădere a obiceiurilor învăţatului, o
scă¬dere semnificativă a notelor, au lipsit de la ore etc. din cauza utilizării
excesive a Internetului.[4]
Deşi meritele Internetului îl fac să fie o unealtă ideală de
cercetare, stu-denţii navighează pe site-uri web nerelevante, se angajează în
bârfe în camerele de chat, poartă conversaţii cu prietenii cunoscuţi pe
Internet sau îşi consumă tim¬pul cu jocuri interactive, toate în detrimentul
activităţii productive. Decanul Uni¬versităţii Alfred, Richard Ott, a cercetat
cauzele pentru care unii studenţi, care în mod normal aveau rezultate bune,
fuseseră recent daţi afară din facultate din ca¬uza rezultatelor slabe. Spre
surpriza sa, cercetările sale au găsit că 43% dintre aceşti studenţi au avut
eşec şcolar din pricina logării extensive la ore târzii din noapte la sistemul
de computere al universităţii . Consilierii din centrele universi¬tare şi-au
dat seama că principala problemă a studenţilor consta din inca¬pacitatea de
a-şi ţine sub control utilizarea Internetului. Un studiu iniţiat de con¬silieri
de la Universitatea din Austin, Texas, a obţinut că din cele 531 de
răspun¬suri, 14% îndeplineau criteriile corespunzătoare dependenţei de Internet.
Aceasta a dus la crearea în campus a unui seminar intitulat „Este ora 4
dimineaţa, şi nu pot, of of of, nu vreau să închid computerul”, în scopul conştientizării
factorilor de risc ai folosirii greşite a Internetului de către studenţi. Dr.
Jonathan Kandell de la Universitatea Maryland a mers chiar mai departe,
înfiinţând un grup de sprijin pentru dependenţii de Internet, atunci când a
observat scăderea performanţelor şcolare şi a integrării studenţilor în
activităţi extra-curriculare din cauza utilizării excesive a Internetului în
campus [5].”
Kimberly Young, probabil autoarea celor mai multe materiale care
au fost vreodată scrise în legătură cu problema dependenţei de Internet,
consacră un articol special şi pentru analiza dependenţei de Internet a
studenţilor care locu¬iesc în campusuri universitare . Mai întâi, autoarea
prezintă cazul unei tinere stu¬dente la fizică, în anul al doilea, pe nume Kim.
Iată relatarea ei:
„Cele mai plăcute momente pe care le petrec în şcoală sunt atunci
când stau noaptea până târziu pe Internet. […] După un timp, Internetul a
început să însemne pentru mine tot ceea ce vroiam să fac, tot ceea ce gândeam.
Totul era atât de fascinant! În camerele de chat, am cunoscut o tânără din
Ottawa, Canada, studentă la fizică la o universitate de acolo. Aici nu prea
întâlnesc tinere care să fie studente la fizică. De asemenea am devenit
prietenă apropiată cu un tip care locuieşte în Anglia, care era de fapt un
student cu bursă din California.”
Kimberly Young comentează în continuare: „Kim a devenit atât de
captivată de lumea ei de pe Internet încât a început să-şi neglijeze studiile.
Dacă înainte de a deveni dependentă de Internet Kim era expertă în matematică
şi în ştiinţe exacte şi avea ambiţii serioase în carieră, acum a permis notelor
sale să se prăbuşească, înainte de a conştientiza că noua ei obsesie îi sabota
ţelurile.
Cel puţin Kim îşi recunoştea problema. Din păcate însă cei mai
mulţi studenţi nu o fac. Şi cum numărul studenţilor continuă să crească,
facultăţile au devenit probabil terenul cel mai propice al dependenţei de
Internet.”[6]
[1] R. Kubey, M.
Lavin, J. Barrows, Internet Use and Collegiate Academic Performance
Decrements: Early Findings, în:Journal of Communication, pp.
366-382, iunie 2001.
[2] Idem.
[3] A. Barber, Net’s
Educational Value Questioned, în: USA Today, p. 4D, 11 martie 1997, apud:
Kimberly Young,Internet Addiction: Symptoms, Evaluation and Treatment,
în: Innovations in Clinical Practice, vol. 17, Sarasota, Florida,
1999.
[4] Kimberly Young, Internet
Addiction: the Emergence of a New Clinical Disorder, 104th annual meeting of
the American Psychological Association, Toronto, Canada, august 1996, apud:
Kimberly Young, 104th Annual Meeting of the American Psychological Association,
Toronto, Canada, august 1996.
[5] B. Murphey,
Computer Addictions Entangle Students, The APA Monitor, p. 38, iunie 1996,
apud: Kimberly Young, op. cit.
[6] Kimberly
Young, Surfing Not Studying: Dealing With Internet Addiction on Campus, în:
Student Affairs Online, 2001.
Sursa:
Pr. Alexandru Stanciulescu Barda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu