ORDINUL SFÂNTULUI

ORDINUL SFÂNTULUI IOAN LADEA

Un poem de George Anca

murind cu moartea lui Kabir

înainte de moarte nemuritor

pământule te modelez pe-aşa

olarule-ntr-o zi te-oi îngropa

lume plâng neplâns de nimeni

de m-auzi murind în sine-mi

din Domn binecuvânt precum din rugi

bei apă rece la izvor de-ajungi

pe zi slăbitul trup se moare

salvat când Domnu-i orice suflare

mă-nchin cu lacrimă de bucurie

lui Dumnezeu el rai să-mi fie

cum ai mărita-o pe Iulia

în rochia de spumă a Afroditei

Christos al decapitării lui Ioan

pe nedecapitarea ta Ioane

Doamne ajutămă să mă rog

în peştera apostolului Pavel

naufragiatul sub Publius

câte vieţi megalitice

câţi nasturi la operaţie

ape mai limpezi ca setea

a nu te trage Viena pe roată

fenix fenician miere adăpost

Ghada Maltija ghat-Transport

Tal-Morda ji Lourdes

Empedocle spre Etna

spuma nopţii

Ioane tăiat

brazdă

În Malcutta

o cunoscusei pe Calypso

CIA ceruse portughezilor să nu le

dea viză delegaţilor la WCPA

val de cavaler între tâmple

tăiere tomi Salomedee

acustica Maltei

linişte zidită

scapnic

cu Ezra cu Ion

în cuşcă în cuţit

în marea limpede

înotai amintirea

reginei

Maria

uitasem morţii

singur cu singur

mai avem o

viaţă

pe săbiile ordinului

înapoi în sinea ta

de sus din Quito

până în Malta

te-ai mai gândi

n-ai mai muri

valurile ai asculta

spuma ai deochea

tocmai întors

din reîncarnare

schimbătoare ţară

cosmic arhitect

templului spiral

fie-n Cuba piedică

distanţa de Asia şi Africa

grecul cheamă

în Kalamata

pe vapor în cyberspace

cinci din Free Town

pentru pace

via Senegal Moscova

24 de ore

coasta aurei

Lyon potopit

ţi-am adus ordinul

Cavalerului Ioan Ladea

tot din Malta

regele ar fi bun

de şef al guvernului mondial

fără ţară

cai de mare

în vârful acului

perfuzii refugii

umbrare volubile

moarte gorbushă

la ordinul sfântului

Ioan Ladea

pe cine vindecase

în grai maltez

inorogul lui Bovia

în faţa Pisicii

lui Scott

urcam în Taormina

a nu intra la apa mării

ţară nu masonerie

ordinul tău

cancer

forza

desimbolizezi omenirea cavalere

pe valurile călcate statuie de înviere

erai muzicalitatea dinaintea spumei

frumuseţea spiritului sculptural

singurătate călătoare

simplicitate paulină

Philip vrea să-l întâlnească

pe regele Mihai

arabii aplaudară

colonelul rus

ieri se căutau

încălcători de lege

necesari

reversul şi mai represiv

al represiunii

din rac ajungând demon

cam ca-n catacombă

oriunde nimicul uită-te

numai pe drum dus nedus

turmă de turmă

democraţie directă

fără înţelegerea

globalismului

trage cavaleria la el

şi cancerul al cui e

ne nimerirăm roboţi

ni se terminară originalii

cultura democraţiei reprezentative

prevalează în lume

veniţi în Libya să vedeţi

cum lucrează democraţia directă

disperarea în care trăieşte

majoritatea popoarelor

nu ştiu despre ce e vorba decât emoţional

unul la sută vot i conţinutul constituţiei

apoi organizăm sistemul de alegeri

întâi o carte apoi altele dă-le tinerilor

că viitorul  e construcţia lor

o infinitate de voinţe americane

să ne lăsăm ghidaţi de umanitatea

avansată nu de cea de jos

conştiinţa Christ Buddha Blavatsky

dualitatea vieţii noastre

prefer o umanitate ca o conştiinţă cosmică

noi suntem Dumnezeu şi noi îl facem pe Dumnezeu

sunteţi victime ale istoriei

scrise de tipi în control

mintea are limite sufletul are înţelepciune

nu sunt intelectual cred în înţelepciunea sufletului

comunitate idealistă de putere

ce legislaţie diferită protejază

lumea ierbii

nu viziune a lumii ci

două sute de perspective în conflict

Să nu-şi tradeze nimeni mama

ne paşte un mare dezastru de război

educaţie bună servicii medicale

laudă fizică sovieticului comunism

ce tot tunai tu din Quito

stopată industria zăpada albă

englezi americani olandezi cumpără

pe nimic intreprinderile ucrainene

de unde vorbesc Iliescu şi Vadim

nici tu sfinte nu lădeşti

catargul sfârşit de mileniu

nu biblie nu geeta lege

pralaya kayama doomsday

nimeni nu mai cumpără

pământ în Seychelle

că vine apa cavalere

ne trebuie verdeaţă

să supravieţuim

livada ta cu mere

mari şi viermi

valuri ordinul

Malta lotusul

tu Kabir

a nu mai împuşca în Joiţa

din Valahindia Mică

fitoplanctonul singurul

salvator al civilizaţiei

ensofia opusă pansofiei

încălzirea globală

Malta Euro-Africa

aerul rece picnise

apa de ocean cu

uitarea cărnii de pe os

şi se porniră tornadele

creştere explozivă

Leuke

leukocincton

spuma fără Afrodita

tu fără cancer

briza dinţată

înotul metafizic

peste fitoplancton

cu Platon planton

n-am neam

mamă

cu vamă

la destramă

si do şi du dorul

tu ce te mai ţii pe portativ

fără sare masajul calcarului

sub vechi milenii de Mediterană

aceeaşi apă şi preotesele bobind-o

cu spumele de adio peste dublu

numai asemănarea caldului cu briza

retorica în cunoştinţa naufragiaţilor

nimeni întreg nici neromânesc

cum vrei să te ţii

de ordin

nu mai e lumina de ieri de-ar fi norul de azi

cerul tot o incomparabilă calotă

preste aura admisibilităţii pre ordin

ne-om taciturniza cu valuri în auz

ce cântase o fi şi bolborosind

de nu preotesele-şi dreg tragismul

soarele mi-ar fi venit din spate

cam ca întunericul la noapte

de m-ai cunoaşte tăvălugindu-mă

nici dube duble

fluturate filtre

altor cadâncuri

oable oblâncuri

pe o paletă morarul

măcinat de-a marea

cu sarea sângelui strigându-ne

aşa-ţi trebuia şi nu din când în când

trage-ţi pe nas invidioşii postcreştini

precum şi dinainte de toţi vecii

mâine pe vreun soare ieri iernatic

toate pixurile bine mi le daşi

Jeffrey se strâmbă englez la Le Corbusier

când ar mai fi auzit şi de Mincu

da’ ce învăţământ politic ruso-african

cu dirijor din stat pământ american

numai soarele răsărind umflă transparenţa

dublu salut al luminii lichefiate pe calcar

coamele întunecate boncăluind-o

valurile numai vin

ce să plece o candoare

ne întoarcem nici pe-o parte

limpezimea de andante

mi-ai traduce cu acordul

gândindu-te tu cancer eu Malta interschimbabili

pe binele din muzicalitatea mării

dacă erai şi tu blond cum te lauzi

deştept frumos şi cu părul des

uite că te numeai polcovnic

la lecţia libiană munte leonin

ocup aceeaşi verticală întru dresura valică

mă ţintuieşte Calypso a Medeea

surorilor ce le faceţi fraţilor Juli

ori Jodi de nu Jason şi Ulidseu

ce Dumeson mason Jamason

lâna de aur a spumei malteze

tocmai nu te înfuriasei Ioane

nu mi-ai spus nimic de cavaler

cum o să ţi-l aduc să te aduc

îţi dai drumul mai peste uscat

nici zidurile cavalerilor a te opri

rugăciune numai yogină închpuie-ţi

cum s-ar scălda marea în tine cald

cum şi tu te scăldasei în ea cald

şi familia asta lunecată spre spumă

şi spuma lunecând spre familie

chiar renunţ la poetici sidharte

chiar mă lasă în pace Sidharta

prea elastic retorizat delirelor

evanescente altfel cu oameni bătrâni

numai buni degetelor tinere pe tâmple

obligată adică nevoiaşă de nevoie antiscaldă

cum şi te pomeneşti în frumuseţe

intangibilă memorabilă veşnic

veşnica noastră murmurare de mare

poate fi un curent de stat în picioare

pe malul mării om lângă om

încăpând mai mulţi decât întinşi

şi-n locul copacilor doborâţi de aceiaşi

probabil gesturile umane defrişări

m-oi fi uitând la Sfântul Paul ape

de-a insula m-oi fi insularizând

reculegere şi iar înnorare pe spumă

iar autobăută limpezime venitoare

lăsându-mi ochii calcar ud cu mare ochilor pământ

fiinţă vălurită cu braţe şi-o verucă

Dumnezeule pe ce năsălie mă scurgi

de nu-mi miroase putreziciunea

nici n-am dispărut şi buştesc mai mai

teroarea mi-a fost îndoirea negnoseologică

transcripţionantă ca alibi ori skepsys

hazardului paraexistenţial d’om

mai trecător monumentelor decât mă căutaţi

cum m-aş uita etern la valurile joase

nemaifăcând deosebirea de mine

cum m-aş ruga întru ordinul sfântului

Ioan Ladea să ne facă zid

culcatul calcar sub talpă de apostol

ca de arhanghel pe uşa altarului

tu nu eşti brad dar nici nu te ştiu

în spate dublându-mă norilor

palmierii verzi altfel ca-n India

i se păruseră Nanei când copilărise

din soare limpezimea căldura calcarul

pe apă ce-oi fi început să fluier meridional

ca uitarea de sine pe bulevard în jos

cum aş adormi ştanţat cavaler bătut

de vânt în vuiet de valuri aduse

nu m-aş aduce la mal dacă aş fi mare

ce rar scufundându-ne nu ne fobiarăm

până dincolo de o plutire de sine şi înapoi

sărătura aproximativă a respiraţiei

ce valuri de sânge transfuzia

în faţa icoanei golfului Sant Paolo

scriindu-mi frăţia cavalerului

sculpturile tatălui continuând fiinţă

pelerinajul stătător mă trepanează

şi mişcătoarele brusc în aşteptare şi stătătoarele pe repri mare

leagănă-mă de-a mama

bântuie-mă nu tu Yama

cum m-ar pune întunecarea pe gânduri

câte umanităţi în calcar

o cerşetoare şi omenirea

pierite sălciile cum aş lua dictare

de la înecaţii Mediteranei

cum şi-ar lua revanşa în Malta Ezra Pound

val cu dar de grotă venerabilelor moaş(t)e

moaşa moaştelor că se limpezi soarele

cu vântul tăietor al capului tău

întru ordin înapoi din cruciadă

parte din peisaj m-oi descompune armonie

marea fiindu-mi vedere pânza sub nor

sania se oprise în poala Casandrei

golul cântă de dragul golului

ne-om rupe curgerea şi încoace

stai cu norul grăbeşte-te cu verticalitatea

până nu-ţi mai ajunge caietul

creieri întinşi pe golful paulin

să mi se întoarcă la primăvară

acum numai le văd nu le mai aud surorile

fuserăm furăm pe molteneşte

şi Olt şi Gange în golful lui Paul

pe biocentrism nemai antropocentric

avem (a)quorum lipseşte vorbitorul

nu e uşor să aduci lumea în Malta

o societate globală pe pământ

încerci să simţi ce simt ei

situaţia e periculoasă toţi ştiu

mai toate în retragere închipuire

plăcerea autodistrugerii temporale

ce zvăpăiată nemurire euforia

disperării apocaliptice-n Malta

stană să tot mă îngroape valurile

ce de lucruri poţi să afli în Malta

ca-n conspiraţia statuii tale

un vis şi statuia şi ordinul

atmosfera se zideşta maltez

Horia aşezat la Joiţa

ai şcolii ardelene în picioare

pierzându-mă nici soarelui nici nopţii

incendiile în păduri sunt naturale ca pădurile însele

spaimele sunt premeditate la risipire

dacă vezi Malta vezi şi Sicilia şi Italia nu şi invers

bine că înşirându-le pe firul treziei

un destin cu Mediterana Doamne

spre neamul maestrului Ioan

după mamă cu opera Salomeea

doar în gâtul sculpturii horale

ce să mă mai fi plimbat întru tine

alergai în Malta să-ţi aduc un cavaler

mă oprii în ordinul Sfântului Ioan Ladea

tot tu şi dus şi întors ca să vedem

ca să vezi te văd te văd ce necitind

exorcizând ce va fi fiind cu tine cu

noi toţi pe-ai umanităţii

asta cu jurnalul tău şi Iov împreună

aici vezi ce-a scăpat de America

şi n-a scăpat de Rusia

ce ne-om mai povesti tăcerea

înfipţi în (ne)vederea Maltei

pierdută seducţia pe admiraţia

cu neconfundarea pe împuşcate

rusul cu ucraineanca lui

ce-ar mai înflori vadimismul

în poala omului lui Gaddafi

de nu mi-ar fura caietul

cât o fi poemului pe ordin

voi septentrionalilor marea cum suntem

prin labirintul fantomelor de astă-vară

meteoriţi orizontali în meditaţie

singură printre maltezi noaptea

şi cavalerii sfântului Ioan Ladea

copiii lui îmi ciugulesc creierii

ca vulturul ficaţii lui Prometeu

zoroastrienilor nu e de baie

piscina de pe terasă plină şi rece

a voastră golită până la vară

să nu pictaţi bombe atomice

fără vestă de salvare ce-am juca

numai ce m-aţi învăţa voi

de-a cavalerul prin insule în cruce

du-te în cruciadă întoarce-ţi obrazul

bătăi şi ziduri de apărare

leandrul ce mai înfloreşte merişorule

ce nu spui acum te-o mântui

orice-ai vorbi nici o tăcere m-o salva

de-aici în Trinidad Tobago mi-ai

spune de găseam biblioteca

versuri din poeţii maltezi

pentru tine vreo piesă s-o joci

poate vreun cavaler din ordin

exactus poeta san Ioan Ladea

Iov maltez prea armonie natura

cu viaţa şi invers a fi moarte

a nu fi viaţă a nu te perpetua

şi-ncă pe o echipă de astre batante

şi noi când stăteam de vorbă telepatic

te-oi întreba ce mi-ai răspuns acum

poate cerut-am mării mântuirea ta

mare devenisem şi eram tuo strigătură ba o rugăciune

fă-te bine tu şi umanitatea

nu mai zici că e mică Malta

după cum te dor picioarele

eu stau stană tu alergi argint

dacă am văzut eu ceva decât valuri

şi câte o rugăciune asemenea

de văzusei un Aro şi o Dacie

ţipând că e maşină din ţara ta

Malta un univers şi tu singură

prin catacombe prin megaliţi

mare bucurie să-ţi fi rupt picioarele

mi-am uitat ordinul pe generaţie

cum se armonizează din zaruri azalee

perche siamo liberi solo nel sogni cânţi

nici acolo când şi coşmarele

pentru ce visăm numai la libertate

ţi-e noapte marea la ţărm se face ziuă

în vântul morţii pe tâmple duble

Rabindranath al patrusprezecelea

cu nimeni din neam pe urmă

trecură zilele secolele la ordin

şi tu fugărită prin catacombă

marea noapte făcută ziuă la ţărm sub soare

norul reîntuneca speranţa spezii

cum nu ştii decât eternitatea ordinului

poţi şi din subconştient să cunoşti inconştientul

sanctificămu-ne din întâmplarea vieţii

până la Donatello şi după ai noştri în piatră

tot capete tăiate Ioane Paule fraţi

întru Christos aminte Medeea

să-ţi taie sora ta capul după naufragiu

te cred că nu se mai luminează

ce zile şi nici nu mai corespondezi

vreo vedere în Târgovişte alta la Colţea

telepatie ca din dolenta indo

lucruri atât de tentative până la urmă

fitoplanctonul şi fertilitatea indienilor

că de China tot preferenţialii

hai leandrule tu din boboci

simultaneităţilor surdină

nici o perdea la o parte

slava cavalerului neînnorată

se cheamă compoziţie părăsirea nepotrivirii

ne-om răpune paleoliticul viitor în neolitic

prea aproape viitorul să ne intereseze

să fi fost viaţa noastră subţirea limpezime

ori nesfârşită tulburare pe din două

îmi zburară morţii din suflet

şi sufletul din moartea vietii

poemul de o mie de ani din Rabat

statuia suferindă-n întuneric

palmierii despletindu-se gorgone

nici o tristeţe până la urmă afară

din catacombă în arheologie

mai religioasă marea ca pământul

vântul în oase cântase meditaţii megalitice

ţi-ai pus curcubeul pe fiinţă

şi apa nu era fierbinte

până rămăserăm sub stropi de Groenlandă

lasă că te înconjoară soarele

cazărmile acum crescătorii de iepuri şi psihiatrii

în zborul perechii de curcubee

mie-mi daţi pulover şi umbrelă în Trinidad

fobia totală să ieşi şi să vorbeşti în public

Melitensium Amor unde sunteţi albine

ordin cruciat mai recită Timariu din Gyr

irozii noştri

cruciaţi maltezi

Oliver am fi compus un poem împreună

tu un fort eu un tei tu un vapor eu o toacă

toacă de clopote dumnezeiască

fluturare de litere ieri iască

neolitică bine ţi-e sfinte Ioan Ladea

să tot fii oraş în Malta tei în Eminescu

statuete pentru

capete interschimbabile

Carlo Ceschi reschiţează

acoperişele templelor

femeia cycladică

doamna dormind

temple în Gantija –3600

marea piramidă din Egipt –2530

Stonehenge –2500

Knossos –1700

Acropolis –600

Zidul chinezesc –214

Hagia Sofia +70 Colosseum

Copan Honduras +725

Insulele Paştelui +1100

Notre Dame de Paris +1163

San Pietro Vatican +1506

Taj Mahal +1632

Giacinto Gigante din golf

în golf fum lavei

aquarele

dalla mia stanza chi occupava

in Casa di D.Giovanni de Vio cavaliere

mirându-te că nu se topeşte

îndulcind marea

continent malaric

spre Colorado

a fost deştept să

accepte umiliri

spumele pe ordin

a sculptură

plutonul valurilor foc

în mine calcar

figura umană

inventată de Mediterana

cine-şi mai doeşte

să fie statuie

stau drepţi o mie de ani

să mă sculpteze o secundă marea

Emin Pasha Eminyan

salvarea infidelilor

Malta on the brink

from Western democracy

to Libyan satellite

sfârşitul creativităţii

peste puşcării

direct în groapă

ucigaşul

fie lăudat

zi de doliu până în Malta

ne distinge în osuar

suprarealismul leucocitelor

farul Delimara punct

ziua de pe urmă

moartea e alegerea morţii

viaţa nu e alegerea vieţii

eu în arheologie

tu în istorie

abia ne învăţarăm cu

veştile cele mai rele

ales bules

directă indirectă

ne potcovisem caii

morţi la negru

poemul n-are nevoie

să se mai încheie

ducă-ne turma pe valuri de naufragiu

de-acum nedeşteptaţi de un răsunet

după ce nu ne cotropirăm

tăiat şi plumbul aripilor ioanice

nea Gheorghe în fulgarin prin Malta

sânge închegat spălându-se

în sângele ce se va mai vărsa

ceara ne picură în malteză

buşiţi gârbaciului

i zda s-successi ta’ l’ex komunisti u l’estremisti

jista’ jeffettwa hazin l-isforzi ta’ Buchares biex

jissieheb fl-Unjoni Ewropea u n-NATO

the romantic poet Mihail Eminescu

il liberalismo distrugge il vigore della nazione

giving first love a second chance

ad honestatem populi oblectationem

nei nostri cromosomi c’e europeismo

câţi vor putea pleca nu vor rămâne

o luăm la vale pe verticală

la dolce morte ai malatti terminali

voi muri în acest paşaport euthanasic

aşa şi plantele aşa şi oamenii în Malta

profuziune de ziduri inhibante

copii adoptaţi din România cavaleri

Italia e un paese di ponte

taică-tău ar fi sculptat cu marea

în rugăciune până unde ajungi

drumul spre Emaus ospitalier

intrăm în letargia de pe urmă

nu ne-a evoluat niciodată partida

asta e ţara cu proştii deasupra

asta n-o vru cavalerul ordinului Ladea

am uitat titlul vulcani pe teatru

cine de cine să mai râdă

că urma nu mai scapă turma

ce delăsare a sângelui vărsat

ce ne caută de păduchi moartea

ce de răcnete patriotice pe ţeavă

cum să nu-ţi iubeşti mama moartă

din ce în ce nemaiamintindu-ţi-o

mai tânără ca tine de-apare cine-i

ăla e Vezuviul m-a recunoscut

cu lava love nelovească-ne

când nu mai ai încotro abia vei fi fiind liber

e ultima oară când aud limba asta

ce-oi transcrie pe ce autocenzură

nici gând să se umple marea cu sarea

ciclonă clocită

este un singur Dumnezeu

pe maluri ape repezi curg

ai împletit poezia cu realitatea

tumoarea ghioldeşte mai tare

îţi mulţumesc pentru Malta

orice om are un sâmbure bine ţintuit în el

nu lăuda niciodată pe nimeni

nu face ordin numele meu

dar nu se mai poate schimba

Maria e plecată la Paris

ce mai spuneai din Quito

şi ţie predestinare

pe temele tale la reanimare

Ana s-a întors

şi la noi va veni Crăciunul

o gajo cai sas amentza

o singură dată tao

întors la Christos citostatic

ajuta-ne-ar Dumnezeu rugăciunea

Deum de Deo

Alla minn Alla

Lumen de lumine

Dawl minn dawl

Deum verum de Deo vero

Alla veru minn Alla veru

Sed libera nos a malo

Izda ehlisna mid-deni

Infirma nostri corporis

U sahhah dan gisimna

Nunc et in hora

Issa u fis-siegha

Mortis nostrae

Tal-mewt taghna

Sanctus Sanctus Sanctus

Qaddis Qaddis Qaddis

http://georgeanca.blogspot.com.au/2016/09/ordinul-sfantului-ioan-ladea_18.html