luni, 19 septembrie 2016

ORDINUL SFÂNTULUI






ORDINUL SFÂNTULUI IOAN LADEA

Un poem de George Anca


murind cu moartea lui Kabir
înainte de moarte nemuritor

pământule te modelez pe-aşa
olarule-ntr-o zi te-oi îngropa

lume plâng neplâns de nimeni
de m-auzi murind în sine-mi

din Domn binecuvânt precum din rugi
bei apă rece la izvor de-ajungi

pe zi slăbitul trup se moare
salvat când Domnu-i orice suflare

mă-nchin cu lacrimă de bucurie
lui Dumnezeu el rai să-mi fie

cum ai mărita-o pe Iulia
în rochia de spumă a Afroditei
Christos al decapitării lui Ioan
pe nedecapitarea ta Ioane

Doamne ajutămă să mă rog
în peştera apostolului Pavel
naufragiatul sub Publius

câte vieţi megalitice
câţi nasturi la operaţie
ape mai limpezi ca setea
a nu te trage Viena pe roată

fenix fenician miere adăpost
Ghada Maltija ghat-Transport
Tal-Morda ji Lourdes

Empedocle spre Etna
spuma nopţii
Ioane tăiat
brazdă

În Malcutta
o cunoscusei pe Calypso

CIA ceruse portughezilor să nu le
dea viză delegaţilor la WCPA

val de cavaler între tâmple
tăiere tomi Salomedee
acustica Maltei
linişte zidită
scapnic

cu Ezra cu Ion
în cuşcă în cuţit

în marea limpede
înotai amintirea
reginei
Maria

uitasem morţii
singur cu singur
mai avem o
viaţă

pe săbiile ordinului
înapoi în sinea ta
de sus din Quito
până în Malta

te-ai mai gândi
n-ai mai muri
valurile ai asculta
spuma ai deochea
tocmai întors
din reîncarnare
schimbătoare ţară
cosmic arhitect
templului spiral
fie-n Cuba piedică
distanţa de Asia şi Africa
grecul cheamă
în Kalamata
pe vapor în cyberspace

cinci din Free Town
pentru pace
via Senegal Moscova
24 de ore

coasta aurei
Lyon potopit

ţi-am adus ordinul
Cavalerului Ioan Ladea
tot din Malta

regele ar fi bun
de şef al guvernului mondial
fără ţară

cai de mare
în vârful acului
perfuzii refugii
umbrare volubile

moarte gorbushă
la ordinul sfântului
Ioan Ladea
pe cine vindecase
în grai maltez

inorogul lui Bovia
în faţa Pisicii
lui Scott

urcam în Taormina
a nu intra la apa mării
ţară nu masonerie
ordinul tău
cancer
forza

desimbolizezi omenirea cavalere
pe valurile călcate statuie de înviere
erai muzicalitatea dinaintea spumei
frumuseţea spiritului sculptural

singurătate călătoare
simplicitate paulină

Philip vrea să-l întâlnească
pe regele Mihai

arabii aplaudară
colonelul rus

ieri se căutau
încălcători de lege
necesari

reversul şi mai represiv
al represiunii

din rac ajungând demon
cam ca-n catacombă

oriunde nimicul uită-te
numai pe drum dus nedus

turmă de turmă
democraţie directă
fără înţelegerea
globalismului

trage cavaleria la el
şi cancerul al cui e

ne nimerirăm roboţi
ni se terminară originalii

cultura democraţiei reprezentative
prevalează în lume
veniţi în Libya să vedeţi
cum lucrează democraţia directă

disperarea în care trăieşte
majoritatea popoarelor
nu ştiu despre ce e vorba decât emoţional
unul la sută vot i conţinutul constituţiei
apoi organizăm sistemul de alegeri
întâi o carte apoi altele dă-le tinerilor
că viitorul  e construcţia lor

o infinitate de voinţe americane
să ne lăsăm ghidaţi de umanitatea
avansată nu de cea de jos
conştiinţa Christ Buddha Blavatsky
dualitatea vieţii noastre
prefer o umanitate ca o conştiinţă cosmică
noi suntem Dumnezeu şi noi îl facem pe Dumnezeu

sunteţi victime ale istoriei
scrise de tipi în control

mintea are limite sufletul are înţelepciune
nu sunt intelectual cred în înţelepciunea sufletului

comunitate idealistă de putere
ce legislaţie diferită protejază
lumea ierbii
nu viziune a lumii ci
două sute de perspective în conflict

Să nu-şi tradeze nimeni mama
ne paşte un mare dezastru de război
educaţie bună servicii medicale
laudă fizică sovieticului comunism
ce tot tunai tu din Quito
stopată industria zăpada albă
englezi americani olandezi cumpără
pe nimic intreprinderile ucrainene
de unde vorbesc Iliescu şi Vadim

nici tu sfinte nu lădeşti
catargul sfârşit de mileniu
nu biblie nu geeta lege
pralaya kayama doomsday
nimeni nu mai cumpără
pământ în Seychelle
că vine apa cavalere
ne trebuie verdeaţă
să supravieţuim
livada ta cu mere
mari şi viermi

valuri ordinul
Malta lotusul
tu Kabir

a nu mai împuşca în Joiţa
din Valahindia Mică

fitoplanctonul singurul
salvator al civilizaţiei
ensofia opusă pansofiei
încălzirea globală
Malta Euro-Africa

aerul rece picnise
apa de ocean cu
uitarea cărnii de pe os
şi se porniră tornadele

creştere explozivă
Leuke
leukocincton
spuma fără Afrodita
tu fără cancer
briza dinţată
înotul metafizic
peste fitoplancton
cu Platon planton
n-am neam
mamă
cu vamă
la destramă
si do şi du dorul
tu ce te mai ţii pe portativ
fără sare masajul calcarului
sub vechi milenii de Mediterană
aceeaşi apă şi preotesele bobind-o
cu spumele de adio peste dublu
numai asemănarea caldului cu briza
retorica în cunoştinţa naufragiaţilor
nimeni întreg nici neromânesc
cum vrei să te ţii
de ordin

nu mai e lumina de ieri de-ar fi norul de azi
cerul tot o incomparabilă calotă
preste aura admisibilităţii pre ordin
ne-om taciturniza cu valuri în auz
ce cântase o fi şi bolborosind
de nu preotesele-şi dreg tragismul
soarele mi-ar fi venit din spate
cam ca întunericul la noapte
de m-ai cunoaşte tăvălugindu-mă
nici dube duble
fluturate filtre
altor cadâncuri
oable oblâncuri
pe o paletă morarul
măcinat de-a marea
cu sarea sângelui strigându-ne
aşa-ţi trebuia şi nu din când în când
trage-ţi pe nas invidioşii postcreştini
precum şi dinainte de toţi vecii
mâine pe vreun soare ieri iernatic
toate pixurile bine mi le daşi
Jeffrey se strâmbă englez la Le Corbusier
când ar mai fi auzit şi de Mincu
da’ ce învăţământ politic ruso-african
cu dirijor din stat pământ american
numai soarele răsărind umflă transparenţa
dublu salut al luminii lichefiate pe calcar
coamele întunecate boncăluind-o
valurile numai vin
ce să plece o candoare
ne întoarcem nici pe-o parte
limpezimea de andante
mi-ai traduce cu acordul

gândindu-te tu cancer eu Malta interschimbabili
pe binele din muzicalitatea mării
dacă erai şi tu blond cum te lauzi
deştept frumos şi cu părul des
uite că te numeai polcovnic
la lecţia libiană munte leonin
ocup aceeaşi verticală întru dresura valică
mă ţintuieşte Calypso a Medeea
surorilor ce le faceţi fraţilor Juli
ori Jodi de nu Jason şi Ulidseu
ce Dumeson mason Jamason
lâna de aur a spumei malteze
tocmai nu te înfuriasei Ioane
nu mi-ai spus nimic de cavaler
cum o să ţi-l aduc să te aduc
îţi dai drumul mai peste uscat
nici zidurile cavalerilor a te opri
rugăciune numai yogină închpuie-ţi
cum s-ar scălda marea în tine cald
cum şi tu te scăldasei în ea cald
şi familia asta lunecată spre spumă
şi spuma lunecând spre familie
chiar renunţ la poetici sidharte
chiar mă lasă în pace Sidharta
prea elastic retorizat delirelor
evanescente altfel cu oameni bătrâni
numai buni degetelor tinere pe tâmple
obligată adică nevoiaşă de nevoie antiscaldă
cum şi te pomeneşti în frumuseţe
intangibilă memorabilă veşnic
veşnica noastră murmurare de mare
poate fi un curent de stat în picioare
pe malul mării om lângă om
încăpând mai mulţi decât întinşi
şi-n locul copacilor doborâţi de aceiaşi
probabil gesturile umane defrişări
m-oi fi uitând la Sfântul Paul ape
de-a insula m-oi fi insularizând
reculegere şi iar înnorare pe spumă
iar autobăută limpezime venitoare
lăsându-mi ochii calcar ud cu mare ochilor pământ
fiinţă vălurită cu braţe şi-o verucă
Dumnezeule pe ce năsălie mă scurgi
de nu-mi miroase putreziciunea
nici n-am dispărut şi buştesc mai mai
teroarea mi-a fost îndoirea negnoseologică
transcripţionantă ca alibi ori skepsys
hazardului paraexistenţial d’om
mai trecător monumentelor decât mă căutaţi
cum m-aş uita etern la valurile joase
nemaifăcând deosebirea de mine
cum m-aş ruga întru ordinul sfântului
Ioan Ladea să ne facă zid
culcatul calcar sub talpă de apostol
ca de arhanghel pe uşa altarului
tu nu eşti brad dar nici nu te ştiu
în spate dublându-mă norilor
palmierii verzi altfel ca-n India
i se păruseră Nanei când copilărise
din soare limpezimea căldura calcarul
pe apă ce-oi fi început să fluier meridional
ca uitarea de sine pe bulevard în jos
cum aş adormi ştanţat cavaler bătut
de vânt în vuiet de valuri aduse
nu m-aş aduce la mal dacă aş fi mare
ce rar scufundându-ne nu ne fobiarăm
până dincolo de o plutire de sine şi înapoi
sărătura aproximativă a respiraţiei
ce valuri de sânge transfuzia
în faţa icoanei golfului Sant Paolo
scriindu-mi frăţia cavalerului
sculpturile tatălui continuând fiinţă
pelerinajul stătător mă trepanează
şi mişcătoarele brusc în aşteptare şi stătătoarele pe repri mare
leagănă-mă de-a mama
bântuie-mă nu tu Yama
cum m-ar pune întunecarea pe gânduri
câte umanităţi în calcar
o cerşetoare şi omenirea
pierite sălciile cum aş lua dictare
de la înecaţii Mediteranei
cum şi-ar lua revanşa în Malta Ezra Pound
val cu dar de grotă venerabilelor moaş(t)e
moaşa moaştelor că se limpezi soarele
cu vântul tăietor al capului tău
întru ordin înapoi din cruciadă
parte din peisaj m-oi descompune armonie
marea fiindu-mi vedere pânza sub nor
sania se oprise în poala Casandrei
golul cântă de dragul golului
ne-om rupe curgerea şi încoace
stai cu norul grăbeşte-te cu verticalitatea
până nu-ţi mai ajunge caietul
creieri întinşi pe golful paulin
să mi se întoarcă la primăvară
acum numai le văd nu le mai aud surorile
fuserăm furăm pe molteneşte
şi Olt şi Gange în golful lui Paul
pe biocentrism nemai antropocentric
avem (a)quorum lipseşte vorbitorul

nu e uşor să aduci lumea în Malta
o societate globală pe pământ
încerci să simţi ce simt ei
situaţia e periculoasă toţi ştiu
mai toate în retragere închipuire
plăcerea autodistrugerii temporale
ce zvăpăiată nemurire euforia
disperării apocaliptice-n Malta
stană să tot mă îngroape valurile
ce de lucruri poţi să afli în Malta
ca-n conspiraţia statuii tale
un vis şi statuia şi ordinul
atmosfera se zideşta maltez
Horia aşezat la Joiţa
ai şcolii ardelene în picioare
pierzându-mă nici soarelui nici nopţii
incendiile în păduri sunt naturale ca pădurile însele
spaimele sunt premeditate la risipire
dacă vezi Malta vezi şi Sicilia şi Italia nu şi invers
bine că înşirându-le pe firul treziei
un destin cu Mediterana Doamne
spre neamul maestrului Ioan
după mamă cu opera Salomeea
doar în gâtul sculpturii horale
ce să mă mai fi plimbat întru tine
alergai în Malta să-ţi aduc un cavaler
mă oprii în ordinul Sfântului Ioan Ladea
tot tu şi dus şi întors ca să vedem
ca să vezi te văd te văd ce necitind
exorcizând ce va fi fiind cu tine cu
noi toţi pe-ai umanităţii
asta cu jurnalul tău şi Iov împreună
aici vezi ce-a scăpat de America
şi n-a scăpat de Rusia
ce ne-om mai povesti tăcerea
înfipţi în (ne)vederea Maltei
pierdută seducţia pe admiraţia
cu neconfundarea pe împuşcate
rusul cu ucraineanca lui
ce-ar mai înflori vadimismul
în poala omului lui Gaddafi
de nu mi-ar fura caietul
cât o fi poemului pe ordin
voi septentrionalilor marea cum suntem
prin labirintul fantomelor de astă-vară
meteoriţi orizontali în meditaţie
singură printre maltezi noaptea
şi cavalerii sfântului Ioan Ladea
copiii lui îmi ciugulesc creierii
ca vulturul ficaţii lui Prometeu
zoroastrienilor nu e de baie
piscina de pe terasă plină şi rece
a voastră golită până la vară
să nu pictaţi bombe atomice
fără vestă de salvare ce-am juca
numai ce m-aţi învăţa voi
de-a cavalerul prin insule în cruce
du-te în cruciadă întoarce-ţi obrazul
bătăi şi ziduri de apărare

leandrul ce mai înfloreşte merişorule
ce nu spui acum te-o mântui
orice-ai vorbi nici o tăcere m-o salva
de-aici în Trinidad Tobago mi-ai
spune de găseam biblioteca
versuri din poeţii maltezi
pentru tine vreo piesă s-o joci
poate vreun cavaler din ordin
exactus poeta san Ioan Ladea
Iov maltez prea armonie natura
cu viaţa şi invers a fi moarte
a nu fi viaţă a nu te perpetua
şi-ncă pe o echipă de astre batante
şi noi când stăteam de vorbă telepatic
te-oi întreba ce mi-ai răspuns acum
poate cerut-am mării mântuirea ta
mare devenisem şi eram tuo strigătură ba o rugăciune
fă-te bine tu şi umanitatea

nu mai zici că e mică Malta
după cum te dor picioarele
eu stau stană tu alergi argint
dacă am văzut eu ceva decât valuri
şi câte o rugăciune asemenea
de văzusei un Aro şi o Dacie
ţipând că e maşină din ţara ta
Malta un univers şi tu singură
prin catacombe prin megaliţi
mare bucurie să-ţi fi rupt picioarele

mi-am uitat ordinul pe generaţie
cum se armonizează din zaruri azalee
perche siamo liberi solo nel sogni cânţi
nici acolo când şi coşmarele
pentru ce visăm numai la libertate

ţi-e noapte marea la ţărm se face ziuă
în vântul morţii pe tâmple duble

Rabindranath al patrusprezecelea
cu nimeni din neam pe urmă

trecură zilele secolele la ordin
şi tu fugărită prin catacombă
marea noapte făcută ziuă la ţărm sub soare
norul reîntuneca speranţa spezii
cum nu ştii decât eternitatea ordinului
poţi şi din subconştient să cunoşti inconştientul
sanctificămu-ne din întâmplarea vieţii
până la Donatello şi după ai noştri în piatră
tot capete tăiate Ioane Paule fraţi
întru Christos aminte Medeea
să-ţi taie sora ta capul după naufragiu
te cred că nu se mai luminează
ce zile şi nici nu mai corespondezi
vreo vedere în Târgovişte alta la Colţea
telepatie ca din dolenta indo
lucruri atât de tentative până la urmă
fitoplanctonul şi fertilitatea indienilor
că de China tot preferenţialii
hai leandrule tu din boboci
simultaneităţilor surdină
nici o perdea la o parte
slava cavalerului neînnorată

se cheamă compoziţie părăsirea nepotrivirii
ne-om răpune paleoliticul viitor în neolitic
prea aproape viitorul să ne intereseze
să fi fost viaţa noastră subţirea limpezime
ori nesfârşită tulburare pe din două
îmi zburară morţii din suflet
şi sufletul din moartea vietii
poemul de o mie de ani din Rabat
statuia suferindă-n întuneric
palmierii despletindu-se gorgone
nici o tristeţe până la urmă afară
din catacombă în arheologie
mai religioasă marea ca pământul
vântul în oase cântase meditaţii megalitice

ţi-ai pus curcubeul pe fiinţă
şi apa nu era fierbinte
până rămăserăm sub stropi de Groenlandă
lasă că te înconjoară soarele
cazărmile acum crescătorii de iepuri şi psihiatrii
în zborul perechii de curcubee
mie-mi daţi pulover şi umbrelă în Trinidad
fobia totală să ieşi şi să vorbeşti în public

Melitensium Amor unde sunteţi albine
ordin cruciat mai recită Timariu din Gyr

irozii noştri
cruciaţi maltezi

Oliver am fi compus un poem împreună
tu un fort eu un tei tu un vapor eu o toacă
toacă de clopote dumnezeiască
fluturare de litere ieri iască
neolitică bine ţi-e sfinte Ioan Ladea
să tot fii oraş în Malta tei în Eminescu

statuete pentru
capete interschimbabile

Carlo Ceschi reschiţează
acoperişele templelor

femeia cycladică
doamna dormind

temple în Gantija –3600
marea piramidă din Egipt –2530
Stonehenge –2500
Knossos –1700
Acropolis –600
Zidul chinezesc –214
Hagia Sofia +70 Colosseum
Copan Honduras +725
Insulele Paştelui +1100
Notre Dame de Paris +1163
San Pietro Vatican +1506
Taj Mahal +1632

Giacinto Gigante din golf
în golf fum lavei
aquarele
dalla mia stanza chi occupava
in Casa di D.Giovanni de Vio cavaliere

mirându-te că nu se topeşte
îndulcind marea

continent malaric
spre Colorado

a fost deştept să
accepte umiliri

spumele pe ordin
a sculptură

plutonul valurilor foc
în mine calcar

figura umană
inventată de Mediterana

cine-şi mai doeşte
să fie statuie

stau drepţi o mie de ani
să mă sculpteze o secundă marea

Emin Pasha Eminyan
salvarea infidelilor

Malta on the brink
from Western democracy
to Libyan satellite

sfârşitul creativităţii
peste puşcării
direct în groapă
ucigaşul
fie lăudat

zi de doliu până în Malta
ne distinge în osuar
suprarealismul leucocitelor
farul Delimara punct
ziua de pe urmă
moartea e alegerea morţii
viaţa nu e alegerea vieţii
eu în arheologie
tu în istorie
abia ne învăţarăm cu
veştile cele mai rele
ales bules
directă indirectă
ne potcovisem caii
morţi la negru
poemul n-are nevoie
să se mai încheie
ducă-ne turma pe valuri de naufragiu
de-acum nedeşteptaţi de un răsunet
după ce nu ne cotropirăm
tăiat şi plumbul aripilor ioanice
nea Gheorghe în fulgarin prin Malta
sânge închegat spălându-se
în sângele ce se va mai vărsa
ceara ne picură în malteză
buşiţi gârbaciului
i zda s-successi ta’ l’ex komunisti u l’estremisti
jista’ jeffettwa hazin l-isforzi ta’ Buchares biex
jissieheb fl-Unjoni Ewropea u n-NATO
the romantic poet Mihail Eminescu
il liberalismo distrugge il vigore della nazione
giving first love a second chance
ad honestatem populi oblectationem
nei nostri cromosomi c’e europeismo
câţi vor putea pleca nu vor rămâne
o luăm la vale pe verticală
la dolce morte ai malatti terminali
voi muri în acest paşaport euthanasic
aşa şi plantele aşa şi oamenii în Malta
profuziune de ziduri inhibante
copii adoptaţi din România cavaleri
Italia e un paese di ponte
taică-tău ar fi sculptat cu marea
în rugăciune până unde ajungi
drumul spre Emaus ospitalier
intrăm în letargia de pe urmă
nu ne-a evoluat niciodată partida
asta e ţara cu proştii deasupra
asta n-o vru cavalerul ordinului Ladea
am uitat titlul vulcani pe teatru
cine de cine să mai râdă
că urma nu mai scapă turma
ce delăsare a sângelui vărsat
ce ne caută de păduchi moartea
ce de răcnete patriotice pe ţeavă
cum să nu-ţi iubeşti mama moartă
din ce în ce nemaiamintindu-ţi-o
mai tânără ca tine de-apare cine-i
ăla e Vezuviul m-a recunoscut
cu lava love nelovească-ne
când nu mai ai încotro abia vei fi fiind liber
e ultima oară când aud limba asta
ce-oi transcrie pe ce autocenzură
nici gând să se umple marea cu sarea
ciclonă clocită
este un singur Dumnezeu
pe maluri ape repezi curg
ai împletit poezia cu realitatea
tumoarea ghioldeşte mai tare
îţi mulţumesc pentru Malta
orice om are un sâmbure bine ţintuit în el
nu lăuda niciodată pe nimeni
nu face ordin numele meu
dar nu se mai poate schimba
Maria e plecată la Paris
ce mai spuneai din Quito
şi ţie predestinare
pe temele tale la reanimare
Ana s-a întors
şi la noi va veni Crăciunul
o gajo cai sas amentza
o singură dată tao
întors la Christos citostatic
ajuta-ne-ar Dumnezeu rugăciunea
Deum de Deo
Alla minn Alla
Lumen de lumine
Dawl minn dawl
Deum verum de Deo vero
Alla veru minn Alla veru
Sed libera nos a malo
Izda ehlisna mid-deni
Infirma nostri corporis
U sahhah dan gisimna
Nunc et in hora
Issa u fis-siegha
Mortis nostrae
Tal-mewt taghna
Sanctus Sanctus Sanctus
Qaddis Qaddis Qaddis




http://georgeanca.blogspot.com.au/2016/09/ordinul-sfantului-ioan-ladea_18.html






Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu