Bea borş pentru sănătate şi energie!
Ingredientul de
bază al borşului sunt binecunoscutele tărâţe de grâu. Ei bine, tărâţele de grâu
fermentate în apă dau naştere acelui lichid gălbui, cu gust acru şi efecte
terapeutice deosebite: borşul.
Borşul este lichidul
tulbure, albicios, cu gust acru şi înţepător cu care acrim ciorbele noastre,
româneşti. Puţini ştiu însă că acest lichid are efecte terapeutice deosebite,
cu condiţia să fie preparat în mod tradiţional.
Borşul reprezintă un produs natural, care are la bază procesul de fermentaţie a tărâţei. Acest tonic natural conţine multe minerale, complexul de vitamine B şi multă vitamina C. Fiind un produs natural, este foarte bogat în enzime. Ingredientul de bază al borşului sunt taărâţele de grâu, care conţin vitamine din grupul B, betacaroten, minerale, aminoacizi esenţiali şi carbohidraţi.
Borşul reprezintă un produs natural, care are la bază procesul de fermentaţie a tărâţei. Acest tonic natural conţine multe minerale, complexul de vitamine B şi multă vitamina C. Fiind un produs natural, este foarte bogat în enzime. Ingredientul de bază al borşului sunt taărâţele de grâu, care conţin vitamine din grupul B, betacaroten, minerale, aminoacizi esenţiali şi carbohidraţi.
Puţin cunoscut
în ţările occidentale, la români (ruşii sunt şi ei maeştri ai terapiei cu borş)
există o sumedenie de tradiţii legate de virtuţile purificatoare şi energizante
ale acestei licori, considerată în multe zone ale ţării drept magică.
În Bucovina, de pildă, înainte de intrarea în post şi înainte de mesele de sărbători, toate vasele şi tacâmurile erau clătite în borş şi apoi erau binecuvântate cu semnul crucii, ca să fie “spălate toate relele”.
În Oltenia, se spunea că borşul cel mai bun este cel făcut de oamenii iuţi şi harnici.
În Moldova, borşul era remediu pentru copiii deocheaţi, care nu mâncau şi plângeau des, dar şi pentru oamenii “leneşi la mâncare şi la muncă”.
În fine, faima cea mai mare şi-a câştigat-o borşul prin aceea că are capacitatea, încă neexplicată de ştiinţă, că trezeşte omul din beţie. Mai mult, el înlătură mai toate simptomele intoxicaţiei cu alcool (ale mahmurelii), fiind un remediu fără egal în această direcţie.
Fie şi numai din cele spuse până acum şi deja ne dăm seama că merită să avem la îndemână oricând acest “remediu”, cu precădere în perioadele de sărbători şi chiar şi după aceea.
În Bucovina, de pildă, înainte de intrarea în post şi înainte de mesele de sărbători, toate vasele şi tacâmurile erau clătite în borş şi apoi erau binecuvântate cu semnul crucii, ca să fie “spălate toate relele”.
În Oltenia, se spunea că borşul cel mai bun este cel făcut de oamenii iuţi şi harnici.
În Moldova, borşul era remediu pentru copiii deocheaţi, care nu mâncau şi plângeau des, dar şi pentru oamenii “leneşi la mâncare şi la muncă”.
În fine, faima cea mai mare şi-a câştigat-o borşul prin aceea că are capacitatea, încă neexplicată de ştiinţă, că trezeşte omul din beţie. Mai mult, el înlătură mai toate simptomele intoxicaţiei cu alcool (ale mahmurelii), fiind un remediu fără egal în această direcţie.
Fie şi numai din cele spuse până acum şi deja ne dăm seama că merită să avem la îndemână oricând acest “remediu”, cu precădere în perioadele de sărbători şi chiar şi după aceea.
Cum se face
borşul de casă
Advertisement
Un ingredient
important al acestei reţete sunt huştele (drojdia de borş). O variantă ar fi să
cumperi de la ţăranii din piaţă o sticlă sau două de huşte sau ţi le poţi
prepara chiar tu, în casă. Astfel, cu două zile înainte de a face borşul,
amestecă într-un recipient 300 grame de tărâţe şi 300 grame de mălai, toarnă un
pic de apă rece, astfel încât compoziţia să fie doar un pic umedă, nu moale.
Amestecă (de fiecare dată când amestecăm se foloseşte o lingură de lemn),
acoperă şi lasă la căldură două zile.
Apoi, într-o
găleată sau oală de aproximativ 10 litri se pun 600 grame de tărâţe de grâu şi
600 grame de mălai, se amestecă cu un pic de apă rece, astfel încât să fie
umede, după care se adaugă şi sticla de huşte. Se amestecă din nou, iar în
compoziţie se pune şi o crenguţă de leuştean.
Se pune pe foc
o oală cu apă, aproximativ 10 litri, iar când dă în clocot se ia de pe foc. Se
lasă câteva secunde, după care se toarnă peste compoziţia din găleată până se
umple recipientul. Se amestecă compoziţia foarte bine, se pune un capac peste,
se bagă recipientul într-un sac sau sacoşă din nailon, se strânge bine, se
acoperă cu o pătură şi se lasă la căldură, eventual lângă un calorifer.
Se lasă aşa 24
de ore, timp în care se mai amestecă o singură dată, după care se acoperă din
nou. După cele 24 de ore, amestecul se scurge, se pune la sticle, iar vasul se
mai umple o dată, de această dată cu apă călduţă, nu fiartă. Acest procedeu se
poate repeta de două ori.
După aceea,
compoziţia rămasă în găleată (huştele) se pun în 1-2 sticle şi se lasă la
frigider pentru data următoare în care vom dori să preparăm din nou borş.
Dieta cu borş
Borşul este o
soluţie excelentă pentru a pierde câteva kilograme, dar şi pentru a detoxifia organismul după sezonul rece. Ingredientele
folosite la prepararea borşului conţin vitamine, minerale, acizi şi fermenţi care stimulează digestia, favorizând
eliminarea toxinelor din organism şi scăzând greutatea corporală,
redându-i organismului energia de care are nevoie la început de primăvară.
Mai mult decât
atât, borşul de casă este foarte sărac în calorii, dar are o cantitate generoasă
de calciu, ceea ce înseamnă că poţi slăbi rapid şi fără prea mare efort. Din
tărâţele de grâu, borşul absoarbe fibre, proteine, magneziu, potasiu şi
proteine, care îţi curăţă organismul de substanţele nocive şi în acelaşi timp
te ajută să pierzi câţiva centimetri în talie.
Drojdia care
contribuie la fermentarea tărâţelor este şi ea benefică pentru silueta ta,
deoarece conţine enzime care descompun rapid mâncarea consumată şi îţi
detoxifică organismul de grăsimile rele.
De asemenea,
îţi recomandăm să nu ţii o dietă cu borş din comerţ, deoarece este
"îmbunătăţit" cu aditivi alimentari care îţi sabotează sănătatea.
Afecţiuni tratate cu borş
- Boli respiratorii cronice: bronşită, astm, sinuzită -
două căni de borş băute zilnic ajută la vindecarea acestor boli şi mai
ales, preîntâmpină agravările şi recidivele. Se fac cure de câte trei săptămâni
cu borş, care se bea de obicei cu un sfert de oră înainte de masă.
- Adjuvant
în tuberculoză - se bea în fiecare zi o jumătate de litru de borş,
pe stomacul gol, înainte de mesele principale. Se pare că anumite substanţe active din borş blochează dezvoltarea
bacililor care provoacă această maladie.
- Alcoolism - pentru
trezirea din beţie se beau 1-2 litri de borş dintr-odată. De asemenea, se
bea minimum 1 litru din această licoare a doua zi, pentru a combate
simptomele mahmurelii, cum ar fi ameţeala, durerea de cap, tremurăturile
membrelor, senzaţia de vomă. Se spune că cei care beau zilnic borş mult nu
mai simt nevoia să bea alcool.
- Indigestie,
vomă - se bea
zilnic înainte de masă o jumătate de pahar - un pahar de borş.
- Oboseală
cronică - se bea
un sfert - o jumătate de litru de borş dintr-o dată pentru revigorarea
rapidă a organismului şi a sistemului nervos.
- Reglează glicemia, fiind astfel util persoanelor cu diabet zaharat de tip 2.
Borşul are şi contraindicaţii pentru
persoanele cu probleme gastrice, care ar putea să nu îl tolereze. De asemenea,
consumul de borş nu este recomandat în cazul dispepsiei acide.
Sursa :
Prof. Valentina Lupu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu