ATELIERUL CREATIEI - Sfantul Vasile
cel Mare
Noi, pe care
Domnul, Marele Facator de minuni si Mester, ne-a chemat sa ne arate operele
Sale, sa pregetam oare sa le privim sau sa sovaim sa ascultam cuvintele
Duhului? Sa nu vedem oare frumusetea universului? Sa nu stam în fata acestui
mare si variat atelier al creatiei dumnezeiesti? Sa nu ne întoarcem fiecare
mintea la vremurile cele de mai înainte când ele s-au creat? De vei face asa,
vei vedea cerul asezat, dupa cuvântul profetului, ca o bolta (Isaia 40, 22);
pamântul nemarginit; nemarginit în marime si greutate, întemeiat pe el însusi;
aerul, revarsat pretutindeni, moale si flexibil prin natura lui, dând continuu
celor ce-l respira hrana proprie, iar din pricina simplitatii lui se da la o
parte înaintea celor ce se misca; si-i înconjoara din toate partile, ca sa nu
fie nici o piedica celor ce merg; vine în urma celor ce îl taie si se asaza cu
usurinta în jurul lor. Vei vedea apoi apa, cea buna de baut si hranitoare, pusa
în slujba noastra si pentru alte trebuinte, adunata cu buna rânduiala în
locurile rânduite ei, potrivit cuvintelor din Scriptura.
Sfantul Vasile cel Mare, Omilii la
Hexaemeron, traducere de Pr. Dumitru Fecioru, Ed. IBMBOR, Bucuresti, 1986, p.
110-111.
RETETA FARMACEUTICA - Sfantul Ioan
din Kronstadt
Fiecare
cuvânt, când te rogi, rosteste-l din inima, ca sa simti puterea cuprinsa în el.
Fa-o ca si cum ai lua o doctorie, stiind ca are o actiune vindecatoare, prin
puterea pe care i-a dat-o cel de Sus. Atunci când medicamentul îsi pierde
puterea vindecatoare, nu mai ramâne în el decât gustul amar. Asa se întâmpla si
cu rugaciunea, daca o reducem la rostirea unor cuvinte fara vlaga si al caror
adevar nu-l simtim cu inima. O asemenea rugaciune va ramâne fara nici un folos,
fiindca rugaciunea adevarata si lucratoare trebuie facuta în duh si adevar.
Cuvintele rugaciunii se aseamana cu medicamentele, în sensul ca fiecare dintre
ele poseda însusiri caracteristice si dau efecte ce le sunt proprii, toate la
un loc constituind mijloace de tratare a organismului. Asa cum farmacistii tin
la calitatile si efectele unor substante, pe care le combin a dupa o anumita
reteta, conservând cu grija medicamentele în recipiente speciale, din sticla
sau din alte materiale, tot asa trebuie sa pastram si noi în inima, cu grija, fiecare
cuvânt cu însusirile lui, ca într-un vas, si sa le rostim astfel încât sa-si
puna în valoare puterea.
Sfantul Ioan din Kronstadt, Viata mea
in Hristos, traducere de Boris Buzila, Ed. Sophia, Bucuresti, 2005, p. 74
În România avem o comoară imensă,
dar ea nu aparţine numai României,
ci întregii Europe.”
A fost
tinuta in secret o bogata istoriografie referitoare la originea si statalitatea
romanilor. A fost mai lesne de tinut in lesa un popor care nu-si cunoaste
neamul! Dar cea mai mare crima este ca romanii nu vor sa stie cine sunt, au
pierdut maturitatea de a se pretui si a se respecta reciproc. Romanii sunt
dusmanii lor, atat in interior cat si in alte zari, gradul lor de incredere s-a
restrans la membri familiei si rude apropiate pentru ca au risipit
caracteristicile unei societati mature si risca sa decada din statutul de popor
in cel de populatie.
Selecție de citate de o valoare extraordinară
pentru istoria și identitatea noastră, adunate de pasionatul cercetător Marius
Fincă
1. Sumerologul rus A. Kifisim: „Strămoşii
rumânilor au exercitat o influenţă puternică asupra întregii lumi antice,
respectiv a vechii Elade, a vechiului Egipt, a Sumerului şi chiar a Chinei”
2. Pitagora (580 î.H – 495 î.H), face zece
referiri la valorile superioare ale geţilor. În „Legea 1143” el spune:
„Călătoreşte la geţi nu ca să le dai legi, ci să tragi învăţăminte de la ei. La
geţi toate pamânturile sunt fără margini, toate
pamânturile sunt comune.
3. Homer: „Dintre toate popoarele geţii sunt
cei mai înţelepţi.”
4. Platon (427 – 347 î.H.), elev a lui
Socrate şi profesor al lui Aristotel, surprinde în dialogul „CARMIDES” o
discuţie între Socrate şi Carmides, în care profesorul îi spune lui Carmides ce
l-a învăţat un medic trac când a fost la oaste: „Zamolxe, regele nostru, care
este un zeu, ne spune că după cum nu trebuie a încerca să îngrijim ochii fără
să ţinem seama de cap, nici capul nu poate fi îngrijit, neţinându-se seama de
corp. Tot astfel trebuie să-i dăm îngrijire trupului dimpreună cu sufletul, şi
iată pentru ce medicii greci nu se pricep la cele mai multe boli. Pentru că ei
nu cunosc întregul pe care îl au de îngrijit. Dacă acest întreg este bolnav,
partea nu poate fi sănătoasă căci, toate lucrurile bune şi rele pentru corp şi
pentru om în întregul său, vinde la suflet şi de acolo curg ca dintr-un izvor,
ca de la cap la ochi. Trebuie deci, mai ales şi în primul rând, să tămăduim
izvorul răului pentru ca să se poată bucura de sănătate capul şi tot restul
trupului. Prietene, sufletul se vindecă prin descântece. Aceste descântece sunt
vorbele frumoase care fac să se nască în suflete ÎNŢELEPCIUNEA”. Uimitoare
aceasta viziune asupra medicinei lui Zamolxe acum mai bine de 2400 de ani!
5. Dionisie Periegetul (138 d.H.): „În ceea
ce urmează voi scrie despre cea mai mare ţară, care se întinde din Asia Mică
până în Iberia şi din nordul Africii până în SCANDIA, ţara imensă a dacilor.”
6. Marco Merlini, arheolog italian (n. 1953),
spunea referitor la plăcuţele de la Tărtăria: „Oasele ca şi plăcuţele sunt
foarte vechi. Acum este o certitudine. Este rândul nostru să gândim că scrierea
a început în Europa cu 2000 de ani înaintea scrierii sumeriene. În România avem
o comoară imensă, dar ea nu aparţine numai României, ci întregii Europe.”
7. Friedrich Hayer 1899 – filozof austriac:
„Rumunii sunt poporul din Europa care s-a născut creştin” (ambasadorul
Vaticanului la Bucureşti spunea în aula Academiei acelaşi lucru, şi asta acum
câţiva ani).
8. Alfred Hofmann 1820 – în Istoria
Pământului: „Într-adevăr nicăieri nu vei putea găsi o putere de înţelegere mai
rapidă, o minte mai deschisă, un spirit mai ager, însoţit de mlădierile
purtării, aşa cum o afli la cel din urmă rumun. Acest popor ridicat prin
instrucţie ar fi apt să se găsească în fruntea culturii spirituale a
Umanităţii. Şi ca o completare, limba sa este atât de bogată şi armonioasă, că
s-ar potrivi celui mai cult popor de pe Pamânt. Rumania nu este buricul
Pământului, ci Axa Universului.
9. Marija Gimbutas – Profesor la
Universitatea California din L.A.-Civilizaţie şi Cultură: „România este vatra a
ceea ce am numitVechea Europă, o entitate culturală cuprinsă între 6500-3500
î.H., axată pe o societate matriarhală, teocrată, paşnică, iubitoare şi
creatoare de artă, care a precedat societăţile indo-europenizate, patriarhale,
de luptători din epoca bronzului şi epoca fierului. A devenit de asemenea
evident că această străveche civilizaţie europeană precede cu câteva milenii pe
cea sumeriană. A fost o perioadă de reală armonie în deplin acord cu energiile
creatoare ale naturii.”
10. Louis de la Valle Pousin: „Locuitorii de
la nordul Dunării de Jos pot fi consideraţi strămoşii Omenirii.”
11.
Gordon W. Childe: „Locurile primare ale dacilor trebuie căutate pe teritoriul
României. Într-adevăr, localizarea centrului principal de formare şi extensiune
a indo-europenilor trebuie să fie plasată la nordul şi la sudul Dunării de
Jos.”
12. Eugene Pittard: „Strămoşii etnici ai
Rumunilor urcă neîndoielnic până în primele vârste ale Umanităţii, civilizaţia
neolitică reprezintă doar un capitol recent din istoria ţării”.
13. Daniel Ruzzo – arheolog sud-american:
„Carpaţii sunt într-o regiune a lumii în care se situa centrul european al
celei mai vechi culturi cunoscute până în ziua de astăzi”.
14. William Schiller – arheolog american:
„Civilizaţia s-a născut acolo unde trăieşte astăzi poporul rumun,
răspândindu-se apoi spre răsărit şi apus”.
15. John Mandis: „Cele mai vechi descoperiri
ale unor semne de scriere au fost făcute la Turdaş şi Tărtăria”.
16. Olof Ekstrom: „Limba rumună este o
limbă-cheie care a influenţat în mare parte limbile Europei”.
17. Universitatea din Cambridge: – În
mileniul V î.H. spaţiul carpatic getic era singurul locuit în Europa;
– Spaţiul carpatic, getic, valah a
reprezentat în antichitate OFFICINA GENTIUM, a alimentat cu populaţie şi
civilizaţie India, Persia, Grecia, Italia, Germania, Franța şi aşa-zisul spaţiu
slav;
– VEDELE (RIG VEDA) cele mai vechi monumente
literare ale umanităţii au fost create în centrul Europei. Fostul Prim-Ministru
al Indiei, Jawaharlal Nehru a scris că: „Vedele sunt opera arienilor care au
invadat bogatul pământ al Indiei”.
18. Bonfini: „Limba rumunilor n-a putut fi
extirpată deşi sunt asezaţi în mijlocul atâtor neamuri de barbari şi aşa se
luptă să nu o părăsească în ruptul capului, încât nu s-ar lupta pentru o viaţă
cât pentru o limbă”.
19. Ludwig Schlozer (Russische Annalen-sec XVIII): „Aceşti volohi
nu sunt nici romani, nici bulgari, nici wolsche, ci VLAHI (RUMUNI), urmaşi ai
marii şi străvechii seminţii de popoare
a tracilor, dacilor şi geţilor, care şi acum îşi au limba lor proprie şi cu toate asupririle,
locuiesc în Valachia, Moldova, Transilvania şi Ungaria în număr de milioane”.
20. Michelet, Paris 1859, către trimisul lui
Cuza: „Nu invidiaţi vechile popoare, ci priviţi pe al vostru. Cu cât veţi săpa
mai adânc, cu atât veţi vedea ţâşnind viaţa”.
21. Andre Armad: „Într-adevăr acesta este
unul din cele mai vechi popoare din Europa…fie că este vorba de traci, de geţi
sau de daci. Locuitorii au rămas aceiaşi din epoca neolitică – era pietrei
şlefuite – până în zilele noastre, susţinând astfel printr-un exemplu, poate
unic în istoria lumii continuitatea unui neam”.
22. D’Hauterive (Memoriu asupra vechii şi actualei stări a
Moldovei, 1902): „Limba latinească în adevăr se trage din acest grai
(primodial), iar celelalte limbi, mai ales rumuna sunt acest grai. LATINEASCA
este departe de a fi trunchiul limbilor care se vorbesc astăzi (aşa zisele
limbi latine), aş zice că ea latina, este cea mai nouă dintre toate”.
23. Huszti Andras: „Urmaşii geto-dacilor
trăiesc şi astăzi şi locuiesc acolo unde au locuit părinţii lor, vorbesc în limba
în care glăsuiau mai demult părinţii lor”.
24. Bocignolli (1524): „Rumunii despre care
am spus că sunt daci”.
25. L.A. Gebhardi: „Geţii vorbeau aceeaşi limbă ca dacii şi
aveau aceleaşi obiceiuri. Grecii dădeau atât geţilor din Bulgaria, cât şi dacilor
din Moldova, Valahia, Transilvania şi Ungaria acelaşi nume şi credeau că şi
geţii şi dacii provin de la traci”.
26. Martin Hochmeister (Siebenburgische
Provinziaal Blatter, 1808): „În cele mai vechi timpuri cunoscute, în
Transilvania şi în ţările învecinate locuiau dacii, care mai erau numiţi şi
geţi şi de la ei a primit actuala Transilvanie împreună cu Moldova, Muntenia şi
regiunile învecinate din Ungaria numele de Dacia”.
27. Abdolonyme Ubicini (Les origines de
l’histoire roumaine, Paris, 1866): „Dacii sunt primii strămoşi ai rumunilor de
azi. Din punct de vedere etnografic dacii par să se confunde cu geţii, aceeaşi
origine, aceeaşi limbă. Asupra acestui punct de vedere toate mărturiile din
vechime concordă”.
28. Universitatea din Cambridge (1922, The
Cambridge History of India): „Faza primară a Culturii Vedice s-a desfăşurat în Carpaţi, cel mai probabil,
iniţial în Haar-Deal”.
29. Jakob Grimm (Istoria limbii germane, 1785-1863):
„Denumirile dacice de plante, păstrate la Dioscoride (medic grec din perioada
împăraţilor Claudius şi Nero) pot fi găsite şi în fondul limbii germane”.
30. Cronicile spaniolilor 25 (pag.179):
„Daco-Geţii sunt consideraţi fondatorii spaniolilor”.
31. Carol Lundius (Cronica ducilor de
Normandia): „Daco-Geţii sunt consideraţi fondatorii popoarelor nordice”.
32. Leibnitz
(Collectanea Etymologica): „Daco-Geţii sunt consideraţi fondatorii
teutonilor prin saxoni şi frizieni, ai olandezilor (daci) şi ai anglilor”.
33. Miceal Ledwith (Consilier al Papei Ioan
Paul al II-lea): „Chiar dacă se ştie că latinaesca e limba oficială a Bisericii
Catolice, precum şi limba Imperiului Roman, iar limba rumună este o limbă
latină, mai puţină lume cunoaşte că limba rumună sau precursoarea sa, vine din
locul din care se trage limba latină, şi nu invers! Cu alte cuvinte, nu limba
rumună este o limbă latină, ci mai degrabă limba latină este o limbă rumună.
Aşadar, vreau sa-i salut pe oamenii din Munţii Bucegi, din Braşov, din Bucureşti. Voi sunteţi cei care
aţi oferit un vehicul minunat lumii occidentale”.
34. Daniel Ruzo (1968): „Am cercetat munţi
din cinci continente, dar în Carpaţi am găsit monumente unice dovedind că în
aceste locuri a existat o civilizaţie măreaţă, constituind centrul celei mai
vechi civilizaţii cunoscute astăzi”.
35. Carlo Troya (1784-1858, istoric italian):
„Nici un popor din cele pe care grecii le numeau barbare nu au o istorie mai
veche şi mai certă ca a geţilor sau goţilor. Scopul lucrării mele, Istorie Getică
sau Gotică se împarte în două părţi şi una din ele arată că geţii lui Zamolxe
şi ai lui Decebal au fost strămoşii goţilor lui Teodoric din neamul Amalilor.”
36. Harald Haarman (specialist în istoria
culturii): „Cea mai veche scriere din lume este cea de la Tărtăria (cu mult
înainte de scrierea sumeriană;), iar civilizaţia danubiană este prima mare
civilizaţie din istorie.”
37. Paul Mac Kendrick: „Burebista şi Decebal au creat în Dacia o
cultură pe care numai cei cu vederi înguste ar putea-o califica drept barbară”.
„Rumunii sunt membri ai unuia din cele mai remarcabile state creatoare ale
antichităţii.” „Sus în Maramureş există un loc marcat drept centrul bătrânului
continent” (Europa de la Atlantic la Urali).
38. William Ryan şi Walter Pitman (geologi,
1995): „Locul descris de Vechiul Testament ca fiind inundat de potop este cel
al Mării Negre”.
39. Robert Ballard (explorator, 1999),
confirmă cele spuse de Ryan şi Pitman.
40. Cavasius (De la Administratione Regni
Transilvaniae): „În Italia, Spania şi Galia, poporul se slujea de un idiom de
formaţie mai veche sub numele de lingua
rumunească, ca pe timpul lui Cicero”.
41. G. Devoto, G. Wilkie, W. Schiller: „Barbarii n-au fost numai descoperitorii
filosofiei, ci şi descoperitorii tehnicii, ştiinţei şi artei… Trebuie să merg
mai departe şi să arăt lămurit că filozofia greacă a furat din filozofia
barbară. Cei mai mulţi şi-au făcut ucenicia printre barbari. Pe Platon îl găsim
că laudă pe barbari şi aminteşte că atât el cât şi Pitagora au învăţat cele mai
multe şi mai frumoase învăţături trăind printre barbari”.
42. Clement Alexandrinul (Stromatele): „În sfârşit o altă greutate de
interpretare cu această metodă a unor învăţături din Scriptură constă în aceea
că nu le avem şi în limba în care au fost scrise întâia oară… Apoi limba e
păstrată şi de popor, nu numai de învăţaţi, pe când înţelesul şi textele le
păstrează numai învăţaţii şi tocmai de aceea putem să concepem uşor că aceştia
au putut să falsifice înţelesul textelor vreunei cărţi foarte rare pe care o
aveau în stăpânire”.
43. Emmanuel de Martone (profesor la Sorbona, 1928, în interviul dat
lui Virgil Oghină): „Nu pot să înţeleg la rumuni mania lor de a se lăuda că
sunt urmaşi ai coloniştilor romani ştiind foarte bine că în Dacia nu au venit
romani, nici măcar italici, ci legiuni de mercenari recrutaţi din toate
provinciile estice ale imperiului, chiar şi administraţia introdusă de
cuceritori avea aceeaşi obârşie. Voi rumunii sunteţi daci şi pe aceştia ar
trebui să-i cunoască rumunii mai bine şi să se laude cu ei, pentru că acest
popor a avut o cultură spirituală şi morală înaltă”.
44. Marc Pagel (profesor, şef al
laboratorului de bio informatică la Universitatea Reading, Anglia): „Acum
10.000 de ani în spaţiul carpatic a existat o cultură, un popor care vorbea o
limbă unică şi precursoare a sanscritei şi latinei”.
45. Clemance Royer (în Buletin de la Societe
d’Antropologie, Paris, 1879): „… celţii, germanii şi latinii vin din estul
Europei… iar tradiţiile arienilor istorici din Asia îi arată venind din
Occident… noi trebuie să le căutam leagănul comun la Dunarea de Jos, în această
Tracie pelasgică a cărei limbă o ignorăm”.
46. Jean Laumonier (în cartea „La nationalite
francaise”, Paris, 1892): „Românul sau dacul modern este adevăratul celt al
Europei Răsăritene”.
47. Andre le Fevre (în lucrarea „Les races et
les langues”, Paris 1893): „Celţii bruni cărora etnografia le relevă urma din
Dacia pâna în Armric (Bretania) şi Irlanda, galii blonzi… populaţii care
vorbeau dialecte indo-europene”.
48. Împăratul Iosif al II-lea: „Aceşti bieţi supuşi rumuni, care sunt fără
îndoială cei mai vechi şi mai numeroşi în Transilvania, sunt atât de de
chinuiţi şi încercaţi de nedreptăţi de oricine, fie ei unguri sau saşi, că
soarta lor, dacă o cercetezi este într-adevar de plâns…”
Sursa: Pr. Alexandru Stanciulescu Barda
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu